1,462 matches
-
fenomene, lucrarea arată că deși acțiunea socială și stratificarea societală par să aparțină conceptual unor sfere teoretice diferite, în fapt ele sunt corelate, prin fenomenul de structurare și, mai ales, prin stractificare, adică prin interdependența biunivocă dintre acțiunea socială și stratificare. Lista tabelelor și graficelor Tabel 1. Comparație a concepțiilor de "postmodernitate" și de "modernitate radicalizată" / 29 Tabel 2. Instanțe constitutive ale modernității și schimbării asociate / 34 Tabel 3. Modernitate și elemente paradigmatice ale acesteia / 102 Tabel 4. Exemple de seturi
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
asociat, firește, și aceluia al creșterii ratei divorțialității); turbulențele în stabilirea identității de gen; globalizarea pe aproape toate planurile a vieții socio-comunicaționale și economice; accentuarea crescută a crizei ecologice globale; și, în general, modificările în modalitățile de interacțiune socială, în stratificarea societală și, mai ales, în mentalul colectiv. Toate acestea mă conduc către următoarele întrebări fundamentale: în ce fel se metamorfozează structura societală a lumii contemporane? Și care este impactul acestor restructurări asupra fenomenologiei societății noastre? Demersul pe care mi l-
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Lewis A. Coser (1954; 1956; 1975), Morton Deutsch (1972; 2000), Alvin W. Gouldner (1975), Randall Collins (1975), Dean Pruitt (1986), Ralf Dahrendorf (1992/1996), Georg Simmel (1995). Esențiale în paradigma conflictului sunt identificarea și definirea claselor sociale, deci și a stratificărilor între paliere sociale care pot intra în conflict. În ceea ce privește definirea claselor sociale însele și, implicit, a stratificării sociale, literatura de specialitate este, de asemenea, extrem de vastă. Clasa socială a fost definită prin proprietate (Marx), status (Warner; Lenski), rol social sau
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Dean Pruitt (1986), Ralf Dahrendorf (1992/1996), Georg Simmel (1995). Esențiale în paradigma conflictului sunt identificarea și definirea claselor sociale, deci și a stratificărilor între paliere sociale care pot intra în conflict. În ceea ce privește definirea claselor sociale însele și, implicit, a stratificării sociale, literatura de specialitate este, de asemenea, extrem de vastă. Clasa socială a fost definită prin proprietate (Marx), status (Warner; Lenski), rol social sau poziție (Pareto), prestigiu (Barber), intermariaj (Schumpeter) etc. În general, diferențele de clasă care pot conduce la apariția
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
acest cadru general, voi evidenția în continuare principalele consecințe ale restructurării izomoderne. 7.2. Stractificarea izomodernă Prin conceptul de stractificare înțeleg ansamblul proceselor contemporane, izomoderne, de destructurare și restructurare. "Stractificare", deoarece este vorba de un amalgam straniu între structurare și stratificare prin acțiunea agenților sociali. Termenul propus aici reprezintă un așa numit "cuvânt-valiză", o formațiune hibridă prin care putem unifica la nivel funcțional conceptele de structură, act/acțiune/actor/agent și, respectiv, stratificare. Într-adevăr, dualitatea de structură propusă de Giddens
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
vorba de un amalgam straniu între structurare și stratificare prin acțiunea agenților sociali. Termenul propus aici reprezintă un așa numit "cuvânt-valiză", o formațiune hibridă prin care putem unifica la nivel funcțional conceptele de structură, act/acțiune/actor/agent și, respectiv, stratificare. Într-adevăr, dualitatea de structură propusă de Giddens reprezintă un instrument de cercetare teoretică paradigmatică, la fel ca și "gradul de constrângere" al lui Mouzelis, "dependența de activitate/acțiune" a lui Archer sau "superveniența" lui Healy. Întrebarea fundamentală este însă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
între agenți și structuri este biunivocă. 2. La un al doilea nivel, coeziunea dintre structură și agenți fără de care societatea nu ar mai fi stabilă se explică prin jocul dintre structurare, destructurare și restructurare, în urma căruia observăm și uneori influențăm stratificări și restratificări societale. La acest nivel, metaexplicativ, distincțiile de mai sus nu mai prezintă decât un rol instrumental. Conceptul de stractificare nu face altceva decât să îmbine, la nivel funcționalist de explicație, teoriile axate pe acțiunea socială cu teoriile care
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
fi posibilă fără acțiunea continuă creatoare a actorilor participanți la traficul online. Și, invers, în lipsa unei rețele de comunicare structurată predefinită, agenții comunicaționali nu ar avea acces la relee de comunicare. Dubla interveniență se reduce, în cele din urmă, la stratificarea prin act: comunicarea prin acțiunile agenților produce niveluri diferite ale restructurării societale. Mai concret, actul comunicării (în exemplul de față) nu este posibil în afara folosirii, înțelegerii și restructurării continue a limbajului internautic. Ca urmare, la nivel metateoretic, distincția actor-structură nu
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
fără precedent în istorie și constituie unul dintre elementele definitorii ale perioadei izomoderne. Conceptul de clasă socială ne-a devenit atât de familiar prin contribuția unor întemeitori ai teoriei sociologice clasice, încât reformularea acestuia în termenii izomodernismului devine aproape imposibilă. Stratificarea socială în termeni de resurse financiare și de putere rămâne valabilă în era izomodernă. Elementul de noutate constă în stratificarea clasială fundamentată mai ales pe cantitatea și pe calitatea cunoașterii; puterea în epoca izomodernă constă nu atât în posesia asupra
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
atât de familiar prin contribuția unor întemeitori ai teoriei sociologice clasice, încât reformularea acestuia în termenii izomodernismului devine aproape imposibilă. Stratificarea socială în termeni de resurse financiare și de putere rămâne valabilă în era izomodernă. Elementul de noutate constă în stratificarea clasială fundamentată mai ales pe cantitatea și pe calitatea cunoașterii; puterea în epoca izomodernă constă nu atât în posesia asupra mijloacelor de producție, ca în modernitatea clasică (v. Marx), cât în capacitatea de posesie și manipulare a resurselor informaționale. Indiferent
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
reflexivă. Valorizarea recursivă, prin stractificare. Structură societală a modernismului Structurare (impunerea setului valoric al modernității inițiatoare) Destructurare (postmodernitate; relativizare axiologică) Restructurare. Izomodernitate fractală; structuri disipative Grupări sociale Diviziuni în colectivitățile comunitare Apariția și teoretizarea conflictului de clasă, în cadrul sistemului de stratificare Restructurarea ierarhiei de clasă în funcție de prestigiul în spațiul hiperrealității; noi ierarhii sociale și noi tipuri de status Mediul economic Piața capitalistă sălbatică Societatea industrială Societatea postindustrială. Societate a cunoașterii și a serviciilor Valori culturale Critica valorilor religioase tradiționale Dominanța valorilor
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
după care se vor completa fișele cu datele privind localizarea, data calendaristică, relief, sol, modul de utilizare a terenului, intensitatea presiunii antropo-zoogene etc. Se fac aprecieri biometrice asupra caracteristicilor fitocenozei și ale componenților ei, înregistrându-se înălțimea și diametrul fitoindivizilor, stratificarea existentă în fitocenoză, acoperirea generală și acoperirea fiecărui strat în parte, grosimea litierei etc. Se trece apoi la consemnarea tuturor speciilor prezente în suprafața de probă, acordând câte o notă pentru indicele fitocenotic al abundenței - dominanței (AD). La studiile mai
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
care mătură în fața colibei violatorului ca semn de respect. Acest semn, desigur, este interpretat în mod greșit ca fiind semn al unui statut umil și, confundînd fata cu o servitoare, bărbatul își ia libertatea să o siluiască demonstrînd că rasismul, stratificarea în clase sociale și violența sexuală sînt strîns împletite. Deznodămîntul nefericit al fabulei se datorează faptului că la baza comportamentului stă neînțelegerea: bărbatul o "citește" în mod greșit pe femeie, iar negrii îi văd în mod greșit pe "albinoși" (nume
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
analize care, nu în mod incidental, le marchează poziția culturală într-un mod mai dezavantajos decît o poate face participarea lor la evenimente. Aceasta nu înseamnă că nu ar putea să aibă un anume rost ca reper al unei anumite stratificări sociale; și în acest caz ei ar contribui la reprezentarea societății burgheze în astfel de romane. Ar putea, de asemenea, să servească și ca un exemplu specific de folosire a spațiului; acest tip de actori păzește granițele dintre spațiul exterior
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de memorări a unor fapte reale, uneori auzite, alteori văzute de departe. Iar generațiile ulterioare au hipertrofiat în același timp, simplificând uneori până la esențe, au prefăcut, au interpolat. De multe ori nucleul principal al legendei este așa de copleșit de stratificările ulterioare, că abia îl mai găsești. Omul în trecutul îndepărtat era pus în situații care-l depășeau și pe care voia să și le explice. De aceea începuse să fie om! Dar de multe ori faptul real depășea cu mult
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Este drept că nu putem vorbi de "satul românesc, în general", ci de sate românești între care există deosebiri, dar sunt numeroase satele slab dezvoltate, care își pierd tinerii, care sunt evitate de către cadrele calificate... Sărăcia diferă teritorial. În interiorul satelor, stratificarea, spune D. Sandu 192, se prezintă ca o "piramidă" în care vârful este format din câțiva calificați, iar baza e formată de agricultori cu situație materială proastă. Oamenii care trăiesc în sate dezvoltate, cu drumuri bune și în gospodării cu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
des chances (1973), se "cântărește" situația, contextul, se fac calcule cost-profit privind traiectoria școlară, profesională de urmat. Mai exact, elevul, familia sa, educatorul iau seama la: • factori contextuali de nivel societal ( diviziunea muncii, starea pieții muncii, cererea de pe piața muncii, stratificarea socială, stiluri de viață, mentalități, ideologii, credințe privind rostul școlii și al cărții etc.); • factori contextuali locali (autoritatea familiei, resursele familiei, tradițiile acesteia, nivelul educațional al membrilor, valoarea atribuită învățăturii etc.); • factori ce țin de sistemul educațional (ce programe, manuale
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
fi acuzate, la rândul lor, de partizanat ideologic. Caracterul complexității graduale a ideologiei, care indică faptul că sistemul de credințe pe care-l presupune ideologia poate avea grade diferite de complexitate, incluzând atât formule naive, cât și foarte elaborate, în funcție de stratificarea socială a grupului care o împărtășește. În acest sens, ideologia se poate manifesta în forma unei teorii sociale implicite cu privire la poziția unui grup în societate (la baza acestuia), dar și sub forma unei teorii explicite, sofisticate și consistente (la nivelul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
subordonată. În gândirea marxistă, ideologia este asociată claselor dominante, dar teoriile mai recente extind relațiile de dominație dincolo de relațiile de clasă. Din acest unghi, ideologia "servește aranjamentelor instituționale stabile prin explicarea, justificarea și solicitarea suportului pentru un sistem particular de stratificare a cărui cădere sau demisie ar conduce la dezintegrarea unui model particular de control"73. Pe de altă parte, se poate vorbi de prezența ideologiei și în cazul celor care protestează față de ordinea socială existentă, în contextul căreia aparțin unor
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de cunoaștere, astfel încât să ia în calcul contingența evenimentelor (care, fie ele tehnologice sau politice, pot reorienta cursul istoriei în direcții total neașteptate), structurile instituționale (cu rolul de a stabili, în timp, seturi de relații între indivizi și sistemul de stratificare a societății) și identitatea primordială a comunităților (ce exprimă unitatea atât din punct de vedere politic, cât și cultural)466. Trasarea unor asemenea direcții în cunoașterea socio-politicului ne arată că și acest din urmă domeniu traversează, în postmodernitate, o serie
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
așezării lor în teritoriul viitorului stat Țara Românească (fiind adresată marelui preceptor Rembald). “Diploma cavalerilor ioaniți”: prezintă lumea românescă la scurt timp după marea invazie mongolă; surprinde faptul că în teritoriile extracarpatice exista o intensă activitate economică; oferă informații despre stratificarea socială, arătând diferențele dintre țărani și mai-marii pământului (rustici în opoziție cu majores terrae categorii privilegiate). menționa 5 formațiuni prestatale în spațiul cuprins între Carpați și Dunăre: Țara Severinului ocupa vestul Olteniei și o parte a Banatului; în 1230regalitatea maghiară
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
și arbitrar. Situațiile sunt complexe și diverse, depinzînd și de tipul de oraș la care ne raportăm. Selectăm, pentru exemplificare, din monografia realizată de Adrian Rezeanu asupra toponimiei Bucureștiului, cîteva mostre de astfel de înlănțuiri și încrengături ale denominației topice. Stratificările, pe etape de dezvoltare, arii de influențe, zone de interferență sunt evidente atît pe direcția verticală (Podul Calicilor, Calea Craiovei, Calea Prundului, Calea Mehedinților, Drumu Mehedin ților; Calea Măgurelelor, Podul Caliții, Calea Rahovei; Ulița Fîntîna Boului, Ulița Fîntînii, Ulița Cișmeaua Roșie
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a lungul timpului care trasează un fel de „traiectorii“ exemplare care oglindesc de fapt, într-o bună măsură, destinele oamenilor trăitori pe aceste meleaguri. Tipologia numelor de locuri romînești Cercetarea din diverse puncte de vedere (origine, etimologie, geneză, dezvoltare, structură, stratificare etc.) a numelor de locuri a condus la constatarea că acestea prezintă, dincolo de caracteristicile unitare, pe baza cărora le integrăm într-o categorie distinctă, de sine stătătoare, de cuvinte, o multitudine de trăsături care le diferențiază între ele în mare
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în teritoriul respectiv. Ambele categorii de semne sunt marcate lingvistic, deci trebuie descifrate lingvistic. Cu trecerea timpului, urmele toponimice ale faptelor istorice se depun în straturi din ce în ce mai „afundate“ lingvistic, care pot fi descoperite numai prin folosirea metodelor și procedeelor corespunzătoare. Stratificarea toponimică poate releva originea numelor de locuri, vechimea fiecărui loc și eșalonarea în timp a nașterii lo curilor dintr un teritoriu, etiologia istorico-geografică a denomi nației topice, legăturile acesteia cu frămîntările istoriei, structurarea și restructurarea periodică a ansamblului de nume
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
întrucît acesta din urmă este o traducere în sîrbă a romînescului Șoimu (încă prezent în documente la 1472), pe cînd primul este un plural al antroponimului sîrb Socolar (atestat la 1363). Astfel de cronologii relative sunt procedee utile în realizarea stratificării unui teritoriu, dar trebuie aplicate cu rigoare și precauție științifică maximă. Criteriile fundamentale de care trebuie ținut seama în stratificarea numelor de locuri dintr un teritoriu sunt ordinea atestărilor istorice și cronologia unor fenomene lingvistice și istorice (perioada venirii unor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]