802 matches
-
12. Toate privilegile, scutirile și monopolurile de clasă sunt oprite pentru totdauna în Statul român. Titlurile de nobleță streină, precum principi, grafi, baroni și alte asemenea, ca contrarii vechiului așezământ al țării, sunt și rămân neadmise în Statul român. Decorațiunile streine se vor purta de români numai cu autorizarea Domnului. Art. 13. Libertatea individuală este garantată. Nimeni nu poate fi urmărit decât în cazurile prevăzute de legi și după formele prevăzute de ea. Nimeni nu poate fi poprit sau arestat afară de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
absolută. Libertatea tutulor cultelor este garantată întru cât însă celebrațiunea lor nu aduce o atingere ordinii publice sau bunelor moravuri. Religiunea ortodoxă a răsăritului este religiunea dominantă a Statului român. Biserica ortodoxă română este și rămâne neatârnată de orice chiriarhie streină, păstrându-și însă unitatea cu biserica ecumenică a răsăritului în privința dogmelor. Afacerile spirituale, canonice și disciplinare ale bisericii ortodoxe române se vor regula de o singură autoritate sinodală centrală, conform unei legi speciale. Mitropoliții și episcopii eparhioți ai bisericii ortodoxe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
pe nimeni de executarea lor. El este capul puterii armate. El conferă gradurile militare în conformitate cu legea. El va conferi decorațiunea română, conform unei anume legi. El are dreptul de a bate monedă, conform unei legi speciale. El încheie cu statele streine convențiunile necesarii pentru comerț, navigațiune și alte asemenea; însă pentru ca aceste acte să aibă autoritate îndatoritoare, trebuie mai întâi a fi supuse puterii legislative și aprobate de ea. Art. 94. Legea fixează lista civilă pentru durata fiecărei domnii. Art. 95
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
mai mult decât pe un an. Art. 121. Garda cetățeană este manținută în Statul României. Organizațiunea ei este regulată de o lege specială. Art. 122. Numai în virtutea unei legi se va putea mobiliza garda cetățenească. Art. 123 [122]. Nici o trupă streină nu va putea fi admisă în serviciul Statului, nici ocupa teritoriul României, nici trece pe el, decât în puterea unei anume legi. titlul vi Dispozițiuni generale Art. 124 [123]. Colorile Principatelor Unite urmează a fi albastru, galben și roșu. Art.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
ar fi în interesul tutulor părților să se fixeze un termen precis pentru ocuparea Bulgariei. Asemenea mai crede că Congresul ar trebui să prevază și eventualitatea dacă, la expirarea acestui termen, starea numitelor provincii ar cere încă prezența unei armate streine. Guvernul Imperial și Regal are deci onoarea să propuie ca Congresul să binevoiască a hotărî: 1. Durata ocupației principatului Bulgariei de trupele imperiale ruse este fixată la șase luni de la data concluziunii păcii definitive. 2. Guvernul imperial rus să îndatorează
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
legată numai de Moldova, la o epocă când principatele trebuiau să rămâie despărțite. Mai la urmă, Valahia și Moldova s-au unit împotriva Tratatului de la Paris și, fără nici o grije de împotrivire a cabinetelor europene, Principatele-Unite au ales un Domnitor strein căruia, altmintrelea, Alteța-Sa-i poartă cel mai profund respect; situațiunea deci nu mai este azi tot aceeași ca mai nainte. Principele Gorceakoff declară, în fine, că guvernul său n-ar putea nici într un chip să părăsească această cestiune
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
și de comunicațiune. După atâtea încercări, România are trebuință de un repaos absolut ca să-și îndrepte stricăciunile produse de război. Rea condițiune pentru îndeplinirea acestei lucrări reparatoare și pentru liniștirea țării noastre ar fi umbletele printr-însa a unei armate streine. III Ne pare că ar fi drept ca, pe baza titlurilor ei seculare. România să reintre în posesiunea insulelor și a gurelor Dunării, coprinzându-se între acestea și Insula Șerpilor. Această înapoiare ar fi numai o dreaptă restabilire a dispozițiunilor originare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
de conferința ținută la Paris în 1858, arbitragiul și numirea unui superarbitru prevăzute de protocolul din 30 iulie 1858. Dânsul dară se referă Congresului pentru numirea unui superarbitru. Președintele exprimă îndoielele sale asupra competinței înaltei Adunări în această ces tiune streină în ea însăși tratatelor din 1856 și 1871 și celui de la San-Stefano. Ar dori totuși să recomande atențiunii colegilor săi și întreabă dacă vreunul din plenipotențiari are de prezentat niscareva observațiuni în această privință. Lord Salisbury ar fi dispus să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
coprinde într însa israeliții din România, a cărora situațiune este nedeterminată în ceea ce privește naționalitatea. Comitele de Launay, în scopul de a preveni o neînțelegere, a propus în cursul discuțiunii inserarea următoarei fraze: „israiliții din România, pe cât nu sunt de o naționalitate streină, dobândesc, fără împotrivire, naționalitatea română“. Principele de Bismarck semnalează inconvenientele ce ar putea să se ivească din modificațiunea rezoluțiunilor adoptate de Congres și care au fost baza lucrărilor comisiunii de redacțiune. Este necesar ca Congresul să se opuie la orice
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
imagina României peste hotare, dusă în cîrcă de reprezentanții săi, astuția sugerată de patafizician pentru îmbunătățirea ei, iat-o: să se aleagă ca președinte, premier, ministru de externe, ambasadori doar Americani, Nemți, Spanioli, Englezi și Francezi! Aceștia, vorovind impecabil limbi streine, s-ar descurca admirabil peste fruntarii și ar da o înaltă idee despre capacitățile comunicaționale din baștinalul nostru. Eu, dac-aș hi dictator luminos, având de partea mea și armata, și popolul, m-aș mulțumi cu doar două decizii salvatoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
indigen. Bunătatea ei ca azima caldă, trudnicia ei de gloaba 'redincioasă și hazul ei "de la Tecuci". Cu toate că era născut în țară, dintr-un tată vameș vechi și de treabă, naturalizat de mult, Rimul mesteca printre dinții galbeni dezgusturi de lege streină și-și oprea cu bună creștere strănuturi 75 de dispreț către nevastă-sa tocmai pentru ceea ce era în ea simpatic și inerent. Altfel, de la depărtare, era mai sentimental, și Lina îi arătase de la Iași scrisori lungi, pline de stil și
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
în fața oricui. Mitropolitul trimite la 29 iulie 1767 o anafură lui vodă în care spune că i-a dat dreptate lui Lupul Crupenschi „pentru că pravila hotărăște cum că un om ce va stăpâni un lucru patruzeci de ani, chiar lucru strein, și stăpânul acelui loc, fiind de față, dă va trecea într-atâta vreme, nu poate mai pre urmă ca să tragă giudecată, ci rămîne desăvîrșit stăpînitoriu acelui lucru cel ce l-au stăpînit 40 de ani”. Grigorie Ioan Calimah voievod confirmă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
doile”. Da, da! Cel botezat de Iliaș Alexandru voievod, care la 5 februarie 1667 a primit „un locu de casă de pre Ulița Mare, care locu au fostu...a lui Ivanu ceasornicaru carele au murit aice; și fiindu el om strein, franțoz, au rămas acel locu domnescu”. În timp ce îl ascult cu atenție pe bătrân, prin fața noastră trec câțiva călăreți care duc între ei un osândit mai mult gol, cu zdrențele de pe el însângerate...Picioarele îi sunt ferecate în lanțuri grele, iar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Loc dăruit de Grigorie Ioan Calimah voievod. Mi-am amintit hrisovul lui vodă din 16 septembrie 1762 (7271), în care, se arată: „Facem știre cu această carte a domniei mele...că...am făcut milă cu Petre sârbu, carele fiind om strein și căsătorindu-să aicea în țară și așăzîndu-să ca unul din pămînteni...l-am miluit cu o bucată de loc...ci iaste în șăsul Bahluiului, la capătul Podului Spînzurătorilor de sus, sub iazul domnesc, unde și-au făcut Petre casă și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
tot soborul... (spun că) am vîndut...acele opt dughene Paraschivei ce-au fostu cămănar...Iar acmu,...Cârstea vamășul cel mare, fratele măriei sale domnul nostru Duca vodă,...n-au vrut să-și lase moșia socru-său,...să fie vîndută altor oameni streini,...s-au tocmit cu Paraschiva...și i-au întorsu banii... Iar noi, egumenul Macarie și cu tot săborul...cu banii aciia carii am luat...am dat de-am cumpărat loc iar sfintei mănăstiri de am lărgit locul chervăsăriei carea noi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dă ghes și citesc: „Scriem și mărturisim cu scrisoarea domnii mele pentru rândul acestor călugărași carii au fost petrecându mai denainte vreme la mănăstirea lui Aron vodă...Radul vodă i-au scos de acolo și au pus alți călugări, oameni streini din Țara Grecească, iar ei îmblă din mănăstire în mănăstire, carii pre unde au putut... Văzându pe acei săraci călugărași îmblându din mănăstire în mănăstire, datu-le-am... mănăstirea Zotei, de la Hlincea, să odihnească acolo...le-am dat și oarece
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
vorbește pe larg în așezământul mitropolitului. Ascultă ce spune ierarhul: <... Așijderea, ca să aibă ei a griji și a îngropa pe toți oamenii care se vor pristăvi în oraș, aici în Iași, ori bogat ori sărac; mai vârtos pe oamenii cei streini și nemernici, care nu vor avea pre nime să-i grijască la moartea lor... Așijderea și pentru oamenii ce vor fi de perire cu învățătura domnii și le vor tăia capetele la locul cel de perzare, ca să aibă a-i
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
vor hi date de luminații repaosați domni și de alți ctitori, că aicea domniia mea întâlnescu precum... multă scădere, și lipsă s-au făcut sfintelor monastiri... Și veniturile ce avea sfintele monastiri...într aceste cumplite vremi...era supt stăpânirea a streini, și ce au voit ei supt puterea lor aceea au făcut. Și încă și egumenii și călugării au fost jecuitori împreună cu acei stăpâni și au făcut multă stricăciune... Pentru aceea, sfinția sa părintele mitropolitul...să ia seama tuturor egumenilor pre izvoadele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
voievod scutește de toate dările și angăriile patru școlari iezuiți din Iași. De fapt, la 15 noiembrie 1736 (7245), vodă îi scutește de toate dările pe părinții acestor școlari: „Facem știre cu această carte a domnii mele...pentru patru oameni streini ce vor ave iezoviții carei să află aice,...școleri pentru învățătură, iată că domniia mea m-am milostivit și...i-am lăsat pre acei oameni ca să fie pentru slujba lor, fiind oameni streini, neavând pre nime pe lângă dânșii de slujbă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
carte a domnii mele...pentru patru oameni streini ce vor ave iezoviții carei să află aice,...școleri pentru învățătură, iată că domniia mea m-am milostivit și...i-am lăsat pre acei oameni ca să fie pentru slujba lor, fiind oameni streini, neavând pre nime pe lângă dânșii de slujbă, iertându-i de toate dările și angheriile, nemărui nemică altă să nu de, ce numai câte un galbăn de om pre an...” Bătrânul rămâne tăcut. Mă urmărește cu un zâmbet complice și, din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
să îndestulează toată obștiia...am așezat ca să aibă fieștecând doi oameni suiulgii pe treaba aceasta, stătători și neschimbați de la slujba haznelii. Și drept aceea, acum, într această dată, aflata-am domniia mea a fi harnic de această slujbă...doi oameni streini arnăuți, anume Dima și Costandin, frate Dimii...carii, de câțiva ani...să află purtători de grijă haznelii... Și...m-am milostivit...și am așezat slujba haznalii și mai cu temeinică stare, ca să rămâie amândoi statornici și neschimbați în toată vremea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
dat armeanului această carte de volnicie?” Apoi treaba-i cu cântec, sfințite. Dar să citim cartea de volnicie și vom vedea. Ascultă, părinte, ce spune vodă: „Facem știre cu această carte a domnii mele, pentru Pambuc armeanul, carele fiind om strein și năzuind aici ca să să hrănească cu merșteșugul său, știind a face strune, iată că domnia mea...l-am iertat...de toate dările și angheriile...Așijderea, unde ar găsi pe la trunchiuri, sau la sulgerie, mațe de oaie de treaba merșteșugului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
sticlari, de la Bacău ca să fie scutiți de toate dările și angăriile. Numai...să aibă a da...pe an la domnie 500 de table de sticlă de ferestre și câte stecli de băut apă... Așijdere și alții cât de mulți oameni streini cu meșterșug ca acesta vor vini și s-ar așăza aice în țară, iarăși tot într această milă și așăzări vor rămâne.” „Cred că ai priceput că domnia scutea meșteșugarii, dar nu pe degeaba.” Era și firesc ca acești meșteșugari
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cleștar” (1967) Epigrama, rondelul și versurile pentru copii sunt operele sale de rezistență peste timp. DIN URMĂ, GLASUL MAMEI Nu mai știi: să zâmbești, Să iubești ‐ Zgârii mereu pe oglinzi și pe cești Privindu‐ ți chipul, bându‐ți otrava. Duhul strein fâlfâie‐n brava Liniște, rele vești. Strig după tine, strigă ai tăi, și nu te uiți înapoi. Inima mamei nu mai are bătăi. și nu te uiți înapoi. Nu‐ ți apleca din suflet grelele Frunze metalice , stelele‐n ape Necunoscute
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
a așezat, singură, în apropierea mea. Gătită într-o rochie de mătase scurtă, îi ieșeau picioarele subțiri, interminabile, pe care și le legăna pe rând, fără sfială, ca o persoană care n-ar simți nici cea mai mică nedumerire printre streini, cu mâinile fără mâneci în mânuși lungi, cu fața pudrată prea mult. A fost întrebată ceva de profesor și a răspuns cu un glas melodios, cu un timbru ușor, tremurător, franțuzesc. Răspunsul, cu toate că încetișor, era dat fără ezitare, întreg, explicit
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]