802 matches
-
în aceste creații supraviețuind peste mii de ani nu e numai simpla fabulație a unor întâmplări omenești, ci vraja care le transfigurează împletind vremelnicia lor în canavaua de aur a ideii divine. Limitat în istoria de demult și în locuri streine de noi, obiectul pur omenesc al acestei arte plutește azi în văzduhul frumuseții ca o nacelă atârnată de o aeronavă. Despuiat de prestigiul olimpic, care îl scaldă încă în azur, elementul istoric sau legendar al acestor fabulații n-ar mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
1927, pp. 1-2, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 131. Canonul 3 al Sinodului al IV-lea Ecumenic spune: "Au venit la Sfântul Sinod (înștiințare) că oarecari din cei numărați în cler, pentru mârșav câștig, se fac năimiți streinelor averi și lucrează lucruri lumești, lenevindu-se despre liturghia lui Dumnezeu și alergând prin casele lumenilor și primind asupră-și încredințări de averi pentru iubirea de argint. Deci, au hotărât sfântul și marele Sinod ca nimic de acum înainte, nici
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
potrivnică... Aceastași necuviință urmează dacă sau împăratul va îndrăzni a intra în Sfântul Altar, sau arhiereul a împărăți și a încinge sabia. Precum o a pățit aceasta Uriașul cel cu două coarne al Romei, papa, zic... Amestecare neamestecată și grozăvie streină! Vadă dar însuși că se află călcător al Apostolescului acestuia Canon și caterisirii se supune vrând a le avea pe amândouă; și stăpânirea Romanicească, și ocârmuirea Ieraticească". 14 Cf. Jacques Maritain, Primauté du spirituel, Paris, Plon, 1927, cap. II "La
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se întîmplă și are loc plecarea din această lume a domnului nostru către Dumnezeu, precum este datoria întregii firi omenești, urmașul să fie din țară, cum a fost de la început rînduială și obiceiul țării, și să nu se pună domn strein și dintr-un alt neam de oameni". Articolul IV prevedea: "Noi, împreună cu toți cîți locuiesc în acea țară, mai rugăm pe măria ta pentru cîteva cetăți care sînt la hotarul țării noastre și pe care le țin acum păgînii sub
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a vieții și operei marelui om politic și luptător pentru o Basarabie românească. Ca principale opere rămase de la distinsul profesor și militant politic Anton Crihan se menționează: „Capitalul străin în Rusie”, „Drepturile României asupra Basarabiei văzute de istorici ruși și streini” (1986, Canada). A fost decorat cu Ordinul Ferdinand în grad de ofițer, ordinul Steaua României în grad de ofițer și alte însemne omagiale. DONICI, ALEXANDRU (1806-1866) FABULIST Fabulistul moldovean Alexandru Donici, primul dintre cei patru fii ai clucerului Dimitrie Donici
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a da 2 sau 3 examene, posibilitate exclusă în cele alte universități, si care constitue pentru cei întârziați cu etatea, si pentru cei bine pregătiți de înainte, un avantaj considerabil. Trebue însă remarcat că acéstă înlesnire e acordată mai ales streinilor - de unde se poate deduce cât se póte o intenție bine voitóre pentru cei care știu că starea în străinătate costă parale prea multe. În afară de aceste liberalități, seriozitatea examenelor e incontestabila. Lucrul acesta pare a'i surprinde pe cei informați rău
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
din Sinaia. Îndrumarea sa pentru tinerii intelectuali ar viza părăsirea cât mai grabnică a capitalei - căreia, oricum, îi neagă mult clamată atmosferă culturală - în aceasta constând, de fapt, maturitatea intelectuală 53. În aceeași tonalitate se exprimă și scriitorul bucovinean Mircea Streinul, un alt izolat am zice, care înainte de a oferi vreo soluție exodului, neagă pretențiile capitalei de centru cultural, considerând că Bucovina sau Ardealul sunt "mai culturale și mai civilizate decât Bucureștiul", iar orice incursiune în capitală s-ar face din
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
real de cultură al provinciei românești". Și Eliade percepe provincia ca pe un "tărâm virgin" ce merită explorat de către scriitorii și gazetarii locului ce ar oferi astfel adevărate lecții de "realism al peisagiului natal". În aceeași manieră se exprimă Mircea Streinul care, pornind de la exemplul grupării Iconar, consideră că grupările culturale locale sunt scene de afirmare a valorilor românești într-o manieră mult mai autentică. Prin intermediul intelectualului, centrul și periferia, la un moment dat, se întrepătrund. Interdependența dintre centru și periferie
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Scriitorilor Români: Alexandru Cazaban, Emanoil Ciomac, Ludovic Dauș, Artur Gorovei, Eugen Lovinescu, Iosif și Sofia Nădejde, Gr. I. Periețeanu, Ion Pillat, Mihail Sorbul, I. Sân-Giorgiu, I. E. Torouțiu, George Voevidca. De asemenea, scriitorii provinciei se regăsesc între deținătorii premiilor SSR: Mircea Streinul, 1935, premiul I de poezie pentru volumul Itinerar cu anexe în vis; Iulian Vesper, 1938, premiul I pentru cea mai bună carte a anului, Poeme de nord; Teofil Lianu, Curcubee peste țară; în 1938, premiul Regele Carol se acordă pentru
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Lianu, Curcubee peste țară; în 1938, premiul Regele Carol se acordă pentru Ludovic Dauș - romanul Jumătate de om; premiul I. Al. Brătescu-Voinești se acordă lui Ion Missir pentru Fata moartă; în 1939, premiul I. Al. Brătescu-Voinești este primit de Mircea Streinul pentru Ion Aluion. Premii literare sunt acordate și de Academia Română: 1920, premiul Adamachi pentru Leca Morariu cu De la noi, Povești bucovinene; 1925, premiul Demostene Constantinide pentru Leca Morariu - Institutorul Creangă, Drumuri moldovene și Răsboiul Troadei; 1929, din nou premiul Adamachi
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Eminescu, Ciprian Porumbescu, Enescu, dar și explorării istorice a acestui colț de țară. Semnatarii articolelor aparțineau pleiadei de scriitori din Bucovina: Virgil Tempeanu, Leca Morariu, George Voevidca, I. Nistor, C. Narly, Iulian Vesper, Traian Chelariu, Dragoș Vitencu, E. Pohonțu, Mircea Streinul, George Drumur, Neculai Roșca, Ghedeon Coca ș.a., dar și personalităților de la centru, precum Iorga sau Brătescu-Voinești. În lista colaboratorilor se înscriu însă și autori din județele învecinate: Tiberiu Crudu, Constantin Iordăchescu, Artur Gorovei. Câteva prezențe feminine se întâlnesc uneori în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
anilor '30 constituie scena de manifestare a grupării literare Iconar. Născut în 1931, în cadrul cercului studențesc Arboroasa și în jurul revistei Muguri din Rădăuți, strămutat ulterior în Cernăuți, iconarismul grupează tineri bucovineni educați în granițele statului național în spirit românesc: Mircea Streinul, Ion Roșca, Gheorghe Antonovici, George Drumur, Iulian Vesper, Traian Chelariu ș.a. Localismul creator transpus în această mișcare se definea ca "gotic moldovenesc" opus esteticii și modernismului de pe poziții etic-creștine și era generat de o serie de nemulțumiri manifestate într-un
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ci și al unor personalități din capitală: Radu Gyr, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Ion Marin, Vasile Moța, Corneliu Zelea Codreanu 47. Odată cu instaurarea dictaturii regale, gruparea iconară dispare, dar poeți din vechea gardă se regrupează în jurul lui Mircea Streinul pentru a fonda o nouă mișcare literară sub titulatura Societatea Scriitorilor Bucovineni. Creată la 12 noiembrie 1938 ca secție a Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina, gruparea avea ca membri pe Constantin Loghin, N. Tcaciuc-Albu, Leca Morariu, Claudiu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Chelariu. Totuși, numele recunoscute, deja deprovincializate, colaborau la alte reviste literare - paradoxal, bucureștene - astfel că solidaritatea inițială a scriitorilor regionali a lipsit de la început acestei noi mișcări 48. Alte două încercări de revitalizare a creației literare aparține tot lui Mircea Streinul, în 1939, prin colecția editorială Gruparea de Nord și gruparea din jurul ziarului Suceava. Inițiativa urmărea promovarea tinerelor talente de pretutindeni, mișcarea literară conținând un localism creator destul de diluat 49. Publicația ce își va lega numele de Societatea Scriitorilor Bucovineni apare
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
dintr-o zonă cufundată în inerție: Înmuguriri. Revistă literară, artistică- socială (1932-1940) apare la Fălticeni, fără a se situa pe linia vreunui curent anume, publicând versuri, proză, interviuri și la care colaborează V. Tempeanu, Leca Morariu, Aurel George Stino, Mircea Streinul și alte figuri locale; Vestitorul satelor (1918-1942), revistă de folclor ce apare tot la Fălticeni, sub coordonarea Cercului "Deșteptarea sătenilor"; Revista Tinerimii. Organ de cultură al Societății "Tinerimea" (1927-1932) apare la Dorohoi, cu profil de istorie literară; Muguri (1924-1926, 1934-1940
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
presei bucovinene...", p. 236. 43 Ibidem. 44 Mircea A. Diaconu, Mișcarea "Iconar". Literatură și politică în Bucovina anilor '30, Editura Timpul, Iași, 1999, p. 21. 45 Traian Chelariu pare a fi izolatul grupării. Versurile sale sunt adesea criticate de Mircea Streinul, iar reacțiile sunt consemnate în jurnal: "De m-ar lăsa odată-n pace, cu puerilele lor doruri de glorii, neisprăviții aceștia. Mircea Streinul e încă mustul care fierbe, must destul de tulbure încă, Niculae Roșca e țuica amară de prune pădurețe
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
p. 21. 45 Traian Chelariu pare a fi izolatul grupării. Versurile sale sunt adesea criticate de Mircea Streinul, iar reacțiile sunt consemnate în jurnal: "De m-ar lăsa odată-n pace, cu puerilele lor doruri de glorii, neisprăviții aceștia. Mircea Streinul e încă mustul care fierbe, must destul de tulbure încă, Niculae Roșca e țuica amară de prune pădurețe, Iulian Vesper, stupefiant în toată regula, E. Ar. Zaharia, o încrucișare de mânz și purcel scăpat din ogradă. Toți ceilalți sunt tinerii versificatori
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cu câte o propoziție mai răspicată. Vladimir Streinu manifestă o fermitate principială greu de contrazis. Comentând volumul al doilea din Însemnările unui belfer de Ioachim Botez, criticul notează sarcastic: Iar dacă totuși am fost aduși să punem în discuție chestiuni streine de obiectul cronicei noastre, e semn că vina nu este atât a noastră, cât a autorului care nu ne-a înălțat deasupra materialului jurnalistic al cărții sale. Și într-adevăr, puținele pagini frumoase, câte încă se găsesc în noua culegere
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
lume, s-au pomenitu și iel au descălecat neamul, seminția care trăiește până acum în Moldova și în Țara Muntenească și cât norod este în Ardeal cu acest nume: român”. „Măcară dară că și la istorii și la graiul și streinilor și în de sine cu reame, cu vacuri, cu primeneale au și dobândescu și alte nume, iată acela carile iese vechiu nume stă întemeiat și înrădăcinat: rumân. Cum vedem că, măcară că ne răspundem acum moldoveni, iar nu întrebăm: „știi
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
nume stă întemeiat și înrădăcinat: rumân. Cum vedem că, măcară că ne răspundem acum moldoveni, iar nu întrebăm: „știi moldovenește” ci „știi românește”, adică râmlenește. Stă dară numele cel vechiul ca un temei neclătit, deci adaog ori vremile îndelungate, ori streinii adaogă și alte numere, iar acela din rădăcină nu să mută”. Nicolae Costin: „Așea toate neamurile sunt cu multe numere, după vreme toate suntu... Așea și neamul acesta, ce scriem țărilor acestora (Moldova, Țara Muntenească și Ardeal) nume dreptu și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
neamurile sunt cu multe numere, după vreme toate suntu... Așea și neamul acesta, ce scriem țărilor acestora (Moldova, Țara Muntenească și Ardeal) nume dreptu și mai vechiu este român, adică râmlean de la Roma... Măcar că și la istoricii și la graiul streinilor, și între sine, cu vreme, cu vacuri, cu primenele, iau și dobândesc și alte numere, iar acela ce este vechiu nume stă neclătit români”. Constantin Cantacuzino invocă, de asemenea, romanitatea românilor și unitatea lor: „Iar noi într-alt chip de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
romano-moldo-vlahilor. În introducerea celei din urmă domnitorul cărturar arăta: „însă acestea toate fiind de noi în limba latinească scrise și alcătuite, socotit-am că cu strâmbătate, încă și cu păcat va fi de lucrurile noastre de ciia înainte mai mult streinii decât ai noștri să știe. De care lucru acmu de iznoavă ostenință luând, din limba latinească, iarăși pre cea a noastră românească le prefacem. Slujască-să dară cu ostenințăle noastre niamul moldovenesc și ca-ntr-o oglindă curată chipul și statul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a fost, de la început, pe placul meu; se părea a fi ceva cunoscut, tot timpul cât am stat am avut impresia că odată, în trecut, poate în altă viață, eu mai umblasem pe acolo. Nimic nu mi s-a părut strein, necunoscut. Cele mai neînsemnate locuri, cele mai puțin plăcute, ca și cele mai impresionante edificii și locuri mi se părea că le revăd după o absență îndelungată. Și ce lume ordonată și prevenitoare! Singura neplăcere ce am avut a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
aici putându-se întâlni, pe o porțiune destul de mică, nu mai puțin de 5-6 elemente entice: bulgari, români, evrei, ceangăi, țigani, etc. II. Nu știm încă precis data venirii primului grup de bulgari la Huși. Bănuim însă că „grădinarii”, „coloniștii streini”, „oamenii streini de țară”, etc., de care vorbesc actele de proprietate și cărțile domnești, începând cu a doua jumătate a sec. XVII lea, aici la Huși, nu sunt altceva decât Bulgari în cea mai mare parte. Bunăoară în 1662, Domnitorul
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
-se întâlni, pe o porțiune destul de mică, nu mai puțin de 5-6 elemente entice: bulgari, români, evrei, ceangăi, țigani, etc. II. Nu știm încă precis data venirii primului grup de bulgari la Huși. Bănuim însă că „grădinarii”, „coloniștii streini”, „oamenii streini de țară”, etc., de care vorbesc actele de proprietate și cărțile domnești, începând cu a doua jumătate a sec. XVII lea, aici la Huși, nu sunt altceva decât Bulgari în cea mai mare parte. Bunăoară în 1662, Domnitorul Istrati Dabija
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]