KorAP: Find »[drukola/base=stres & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...24 25 26 ...434 >

10,831 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

influență pozitivă asupra formării relațiilor afective adoptive. Capitolul 6 a completat analiza strategiilor de coping și de adaptare la stresul specific al adopției pe baza datelor provenite din interviuri narative cu mame adoptatoare. Au fost colectate informații privind factorii de stres, resursele și strategiile de coping specifice diferitelor faze ale adopției: perioadei pre-plasament, de acomodare și în faza de adaptare în urma încuviințării adopției. Astfel, interviurile narative au permis cercetătoarei să depășească analiza transversală a mecanismelor de coping și să surprindă schimbările

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
format tot din familii care au adoptat prin intermediul Fundației Holt International, arătau că nu au existat solicitări de desfacere a adopției. 28% dintre părinții adoptatori au indicat dificultăți de-a lungul derulării procedurilor de adopție generând frustrare membrilor familiei adoptive, stres și consum de timp. Una dintre marile dificultăți a fost confruntarea cu birocrația ce a impus prea multe documente și prea multe audieri. De asemenea schimbarea legislației a adus întârzieri în unele cazuri. Într-un singur caz nu s-au

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
definesc adaptarea: depresia ulterioară a mamei, bunăstarea subiectivă a copilului, dizarmonia familială, lipsa satisfacției personale, sentimentul de a fi copleșit de probleme, acordul familial, satisfacția familiei 123 de familii adoptive chestionare standardizate: Inventarul de depresie Beck, Chestionarul de resurse și stres, Chestionar de măsurare a factorilor tari ai familiei, Testul Locke-Wallac de măsurare a adaptării maritale, O scală de măsurare a bunăstării subiective a copilului. interviul luat unuia dintre părinți Egbert și Lamont, 2004 Identificarea factorilor care contribuie la pregătirea părinților

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
pentru copil, mai ales dacă a fost adoptat de timpuriu, iar părinții s-ar simți urmăriți chiar și după finalizarea adopției. Părinții care au ales adopția semi-deschisă, consideră că, această formă le oferă un sentiment de confort și protecție împotriva stresului pe care consideră că l-ar simți dacă ar cunoaște direct familia biologică și totodată le-ar oferi posibilitatea dezvoltării unei fantezii pozitive despre mamele biologice 181. Susținătorii adopției deschise consideră că părinții adoptatori se simt mult mai autentici în

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
iar cei care au avut cea mai mică nevoie de astfel de servicii au fost asiaticii (49,3%). Simon și Altstein 198 au pus în evidență în cea de-a doua etapă a studiului lor (derulată în 1979) tensiune și stres în familiile care au adoptat transrasial cauzate nu numai de problemele obișnuite de genul: rivalitate între frați, probleme școlare, dificultăți de comunicare părinți-copii, ci pentru aproximativ 20 % și de probleme mai profunde. Cea mai frecventă problemă raportată de părinți a

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Etapa I: demonstrează lipsa confuziei în dezvoltarea identității și prezența unui sentiment bine conturat, de apartenență la propria rasă copiii prezintă preocuparea pentru diferite rase și respect pentru caracteristicile fizice indiferent de diferențe Etapa II: s-a semnalat tensiune și stres în familiile care au adoptat transrasial cauzate nu numai de problemele obișnuite de genul: rivalitate între frați, probleme școlare, dificultăți de comunicare părinți-copii, ci pentru aproximativ 20 % și de probleme mai profunde problemele de comportament au înregistrat o regresie în

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
constatau că, deși nicio adopție nu este înfăptuită fără ca practicienii să solicite viitorilor părinți adoptatori să explice motivele pentru care doresc să adopte, în fapt aceștia supraestimează abilitatea acestora de a oferi o asemenea explicație 210. Un alt factor de stres pentru adoptatori este determinat de perioada destul de lungă de la deschiderea procedurii de adopție până la încuviințarea unei adopții și a "misterului" care planează asupra acestui proces 211. De pildă, la nivelul României, datele Oficiului Român pentru Adopției arată că, în medie

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
proces 211. De pildă, la nivelul României, datele Oficiului Român pentru Adopției arată că, în medie, pentru anul 2008, durata de la data sentinței de deschidere a procedurii adopției interne până la încredințarea unui copil în vederea adopției este de aproximativ 11 luni212. Stresul decurge din faptul că, această perioadă nu poate fi estimată. Prin urmare sunt părinți "luați prin surprindere" de rapiditatea plasamentului (e adevărat relativ puțini), dar sunt și părinți care "obosesc așteptând". Perioada pre-adopție, pe lângă o perioadă de evaluare a părinților

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
a părinților pentru adopție a fost asociată pozitiv cu funcționalitatea familiei și cu satisfacția mamei în raport cu viața în general, cu viața de familie în special, cu relația cu copilul adoptat, cu comportamentul copilului și cu un nivel mai scăzut de stres. În studiul său, Sar a măsurat pregătirea pentru adopție prin cinci variabile: informarea despre copilul adoptat, informarea despre procesul de adopție și despre adopția în cazul copiilor cu nevoi speciale, impactul asupra sistemului familia, strategii de adaptare în funcție de nevoile copilului

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptatoare. Capitolele cinci și șase ale acestei lucrări vor evidenția alte aspecte empirice, rezultate din cercetările întreprinse de noi, privind această dimensiune. Capitolul 3 Procesul de adopție din perspectiva teoriilor explicative 229 3.1 Teoria rolului social 3.2 Teoria stresului și a copingului 3.3 Teoria dezvoltării familiale. Solicitări specifice familiei adoptive 3.4 Perspectiva biologică. Riscuri în dezvoltarea copiilor adoptați 3.5 Teoria atașamentului În cadrul acestui capitol vom încerca să prezentăm succint o parte dintre perspectivele teoretice care s-

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Indiferent de rezultatele studiilor care au testat sau vor testa teoria lui David Kirk, importanța acesteia nu poate fi negată, rămânând o teorie de referință în domeniul adopției copiilor, influența ei resimțindu-se și în conceptualizările actuale. 3.2. Teoria stresului și a copingului Teoria stresului și a copingului are la bază concepția lui Lazarus și a colegilor săi cu privire la stres, evaluare și coping. Lazarus și Folkman 236 definesc termenul de stres ca fiind o relație între individ și mediul socio-cultural

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
au testat sau vor testa teoria lui David Kirk, importanța acesteia nu poate fi negată, rămânând o teorie de referință în domeniul adopției copiilor, influența ei resimțindu-se și în conceptualizările actuale. 3.2. Teoria stresului și a copingului Teoria stresului și a copingului are la bază concepția lui Lazarus și a colegilor săi cu privire la stres, evaluare și coping. Lazarus și Folkman 236 definesc termenul de stres ca fiind o relație între individ și mediul socio-cultural, în care persoana evaluează mediul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
rămânând o teorie de referință în domeniul adopției copiilor, influența ei resimțindu-se și în conceptualizările actuale. 3.2. Teoria stresului și a copingului Teoria stresului și a copingului are la bază concepția lui Lazarus și a colegilor săi cu privire la stres, evaluare și coping. Lazarus și Folkman 236 definesc termenul de stres ca fiind o relație între individ și mediul socio-cultural, în care persoana evaluează mediul ca impunând solicitări care exced resursele proprii ale individului și amenință starea sa de bine

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
resimțindu-se și în conceptualizările actuale. 3.2. Teoria stresului și a copingului Teoria stresului și a copingului are la bază concepția lui Lazarus și a colegilor săi cu privire la stres, evaluare și coping. Lazarus și Folkman 236 definesc termenul de stres ca fiind o relație între individ și mediul socio-cultural, în care persoana evaluează mediul ca impunând solicitări care exced resursele proprii ale individului și amenință starea sa de bine. În centrul teoriei stau două concepte evaluare și coping care împreună

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
mai lungă. Aplicarea teoriei în domeniul adopției copiilor Ideea că adopția este o experiență stresantă vine în contradicție cu multe mituri și stereotipuri cu privire la familia adoptivă. În fapt, tipic vorbind, adopția a fost văzută ca o soluție socială pentru reducerea stresului cu care se confruntă toate cele trei părți implicate în adopție: (1) a stresului asociat cu o sarcină nedorită din partea părinților biologici, (2) a stresului asociat infertilității și, prin urmare, a lipsei copiilor din partea părinților adoptatori, (3) a stresului asociat

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
stresantă vine în contradicție cu multe mituri și stereotipuri cu privire la familia adoptivă. În fapt, tipic vorbind, adopția a fost văzută ca o soluție socială pentru reducerea stresului cu care se confruntă toate cele trei părți implicate în adopție: (1) a stresului asociat cu o sarcină nedorită din partea părinților biologici, (2) a stresului asociat infertilității și, prin urmare, a lipsei copiilor din partea părinților adoptatori, (3) a stresului asociat statusului de copil abandonat, fără cămin a copiilor adoptați. Prin urmare, plasarea copilului în

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptivă. În fapt, tipic vorbind, adopția a fost văzută ca o soluție socială pentru reducerea stresului cu care se confruntă toate cele trei părți implicate în adopție: (1) a stresului asociat cu o sarcină nedorită din partea părinților biologici, (2) a stresului asociat infertilității și, prin urmare, a lipsei copiilor din partea părinților adoptatori, (3) a stresului asociat statusului de copil abandonat, fără cămin a copiilor adoptați. Prin urmare, plasarea copilului în familie, a fost percepută ca un moment începând cu care diferiții

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
reducerea stresului cu care se confruntă toate cele trei părți implicate în adopție: (1) a stresului asociat cu o sarcină nedorită din partea părinților biologici, (2) a stresului asociat infertilității și, prin urmare, a lipsei copiilor din partea părinților adoptatori, (3) a stresului asociat statusului de copil abandonat, fără cămin a copiilor adoptați. Prin urmare, plasarea copilului în familie, a fost percepută ca un moment începând cu care diferiții actori implicați în adopție își rezolvă favorabil problemele 242. În fapt, deși, majoritatea actorilor

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adopție își rezolvă favorabil problemele 242. În fapt, deși, majoritatea actorilor implicați în adopție par a se adapta bine noii situații, este cunoscut faptul că, un număr semnificativ de persoane, în procesul de adaptare la adopție resimt grade diferite de stres 243. Pe lângă sursele de stres comune tuturor familiilor: nașterea și creșterea copiilor, menținerea unității familiale, dezvoltarea personală a fiecărui membru, problemele școlare și profesionale, familia adoptivă, trebuie să gestioneze situații specifice adopției: relația cu familia biologică sau asistenții maternali, formalitățile

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
242. În fapt, deși, majoritatea actorilor implicați în adopție par a se adapta bine noii situații, este cunoscut faptul că, un număr semnificativ de persoane, în procesul de adaptare la adopție resimt grade diferite de stres 243. Pe lângă sursele de stres comune tuturor familiilor: nașterea și creșterea copiilor, menținerea unității familiale, dezvoltarea personală a fiecărui membru, problemele școlare și profesionale, familia adoptivă, trebuie să gestioneze situații specifice adopției: relația cu familia biologică sau asistenții maternali, formalitățile legate de nume, atitudinea membrilor

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
a fiecărui membru, problemele școlare și profesionale, familia adoptivă, trebuie să gestioneze situații specifice adopției: relația cu familia biologică sau asistenții maternali, formalitățile legate de nume, atitudinea membrilor familiei extinse, atitudinea în general etc.244. În domeniul adopției copiilor, teoria stresului și a copingului încearcă să explice procesul de adaptare la adopție dintr-o perspectivă multidimensională, îmbinând factorii dezvoltării individuale cu factorii contextului social. Cei care au contribuit la dezvoltarea acestei teorii în acest domeniu sunt Barth și Berry 245, prin

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
etc.250. Alături de variabilele anterior menționate, Brodzinsky mai adaugă încrederea interpersonală, respectiv angajamentul față de familia adoptivă, ambele influențând evaluarea și procesul de coping. Aceste două variabile sunt considerate a fi părți integrante ale procesului de adopție. Figura 3.1 Modelul stres și coping în adaptarea copilului adoptat 251 Variabilele personale anterior menționate influențează procesul de evaluare a pierderii atunci când copilul dobândește maturitatea cognitivă necesară înțelegerii semnificației adopției. Abandonul unui nou născut, urmat de plasarea copilului într-o familie adoptivă, nu determină

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
ani, cu privire la semnificația pe care copiii o atribuie faptului de "a fi adoptat" și a modului în care fac față sentimentelor și gândurilor cu privire la statusul familial adoptiv. Rezultatele au indicat că, majoritatea copiilor a perceput adopția ca fiind oarecum stresantă, stres definit prin sentimente ambivalente și gânduri supărătoare referitoare la adopție. Sentimentele negative și ambivalente despre adopție au corelat pozitiv cu strategiile de coping cognitive și comportamentale de evitare, în timp ce, gândurile supărătoare cu privire la adopție au fost asociate cu rezolvarea problemelor cognitiv-comportamentale

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de coping cognitive și comportamentale de evitare, în timp ce, gândurile supărătoare cu privire la adopție au fost asociate cu rezolvarea problemelor cognitiv-comportamentale, căutarea de sprijin și comportamentele de evitare. O limită a acestui studiu este aceea că, nu au fost examinate relațiile dintre stres și coping asociate adopției și adaptarea psihosocială a copiilor. Mai mult nu se știe exact ce semnificație este atribuită de copii sintagmei "a fi adoptat", cu ce anume au asociat-o și ce anume au evaluat prin ea258. Prin studiul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
În aceste cazuri, pierderea capacității de procreare, pierderea unei ființe proiectată/imaginată sau chiar pierderea unei ființe reale (în cazul celor care pierd una sau mai multe sarcini sau pierd un copil după naștere) este resimțită ca un factor de stres cronic. În aceste cazuri copilul adoptat trebuie să îndeplinească în primul rând o funcție de factor curativ. Alte persoane conceptualizează infertilitatea prin raportare la imaginea de sine. Sunt declarații care exprimă conflictul dintre imaginea ideală de sine a solicitantului/solicitanților ca

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]