772 matches
-
să nu se mai termine, dar când mă gândesc câte am de rezolvat. De la aeroport au luat un taximetru până la locuința prietenului lui Matei. În timpul acesta, el i-a propus, cum plănuise încă din avion. — Iubita mea, și tu ești stresată cu studiul tău și eu sunt stresat cu munca mea, hai să inversăm spusa cronicarului și să facem să fie și vremurile sub noi, nu numai noi sub vremuri, măcar pentru două zile. Uite ce zic eu. Mergi și-ți
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
mă gândesc câte am de rezolvat. De la aeroport au luat un taximetru până la locuința prietenului lui Matei. În timpul acesta, el i-a propus, cum plănuise încă din avion. — Iubita mea, și tu ești stresată cu studiul tău și eu sunt stresat cu munca mea, hai să inversăm spusa cronicarului și să facem să fie și vremurile sub noi, nu numai noi sub vremuri, măcar pentru două zile. Uite ce zic eu. Mergi și-ți rezolvi treburile și la Academie și la
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
dur, spunându-ți simplu, lasă-ți viața în pace! De ce? Pentru că ne zbatem și ...Doamne, ce ne mai zbatem. Da, ne zbatem și ne place, pentru că ne-am obișnuit să avem ceva la care să muncim, neam obișnuit să fim stresați mereu, ne-am obișnuit să fim iubiți și considerați, ne zbatem ca să demonstrăm că suntem și noi buni la ceva, că merităm o viață mai bună. Ne place, pentru că avem senzația că am făcut ceva sau am făcut totul și
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
explicații și vinovați, în cazul când ceva nu este în regulă. Cred că vă sună cunoscut: nu mai pot, m-am îmbolnăvit din cauza lui, ei, serviciului...etc. Sau: Ce mi s-a întâmplat este din cauza lor, mă obligă ei, mă stresează ei, eu a ș vrea dar nu am cum, nu mai pot dar trebuie...etc. și totuși, de multe ori nu este aceasta o cauză reală, ci doar modul în care analizăm și percepem, presupunem sau ne imaginăm aceste lucruri
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
noastre, emoțiile sunt acele senzații de supărare, întristare, iubire, fericire, recunoștință, etc. Toate aceste emoții au un impact deosebit asupra inimii noastre, care trimite semnalele la creier unde sunt prelucrate și analizate pentru a fi întrebuințate în corp. Dacă ne stresăm mult, simțind anxietate, frustrare și supărare, atunci tiparul pulsațiilor inimii devine haotic, dizarmonios și astfel scade eficiența inimii. Am să vorbesc un pic despre stres ca să înțelegeți mecanismul. Atunci când trăiești stări emoționale de supărare, corpul produce hormonii stresului, cum ar
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
de la început: Tămădăii mamei voastre de grauri, ce v-a lepădat! Republica noastră proletară nu vă dă dreptul să-mi treziți copila !... Dar leghionul de copii zănateci lărmuia neostenit: Pepenoaica, Pepenoaica!... Huideo,măi! La casele voastre, proprietate particulară, că-mi stresați copila, răcni Nicanor Galan, peste canaturile porții de scânduri. Plecați, măi! răcni el, către masele populare de copii, deja, neobrăzațiviermăraie care ridica din drum, cu picioarele goale, un praf imens, înălțându-l până la cerul roșu, ce amurgea. Da' s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
luni și eu nu mai eram nimic. Ce să fac eu, mămică și gospodină, printre poeți? Totuși am acceptat invitația și, după o călătorie lungă pe care Eva a suportat-o fără nicio problemă, dar în timpul căreia eu m-am stresat teribil, am ajuns la Bistrița. Înainte de a pleca răsfoisem zadarnic notițele mele vechi și nu am găsit nimic decent, care să poată fi citit acolo. E drept, aveam o carte din care nu citisem niciodată sau, oricum, foarte rar, dar
Poveşti cu scriitoare şi copii by Elena Vlădăreanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1784]
-
mucos care tocmai a mânjit covorul cu unt de arahide. În schimb, el zâmbi. Și nu era un zâmbet încărcat de nemulțumire sau resemnare; era un surâs sincer, înțelegător, cu care încerca să se scuze. — Iubito, nu vreau să te stresez. Știu cât de mult îți iubești meseria și vreu să te bucuri de ea cât mai poți. Nu te grăbi și vino să te culci când termini. Cât mai pot? Leigh își ridică brusc capul. Iar aduci vorba despre asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
surpinsă să vadă că holul se umpluse de oameni la adăpostul unui întuneric de catifea, iar acum arăta magnific. — Îmi pare rău că trebuie să plec așa, dar sunt prietenii mei cei mai buni și de mult... — Firește! Nu te stresa. Se împăcase deja cu gândul că avea să urce în cameră singură. Ideea de a se culca cu Paul ca parte din promisiunea pe care o făcuse prietenelor ei i se păru ridicolă. Pe cine prostea ea? Nu ăsta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
majoretă virgină, i-a oferit ei biletele ca un fel de premiu de consolare. Emmy vrusese să fie demnă și să-i spună să se ducă învârtindu-se odată pentru totdeauna, dar totul era plătit integral, iar ea fusese destul de stresată cu noua slujbă în ultimul timp și, până la urmă, merita să accepte fie și numai pentru că așa poate dădea de înțeles că se va duce cu noul ei iubit. — Pe bune, Emmy, du-te. Totul e aranjat și plătit. O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
foarte, foarte fericită să locuiască acolo. — Bine, querida, de data asta suntem dispuși să trecem cu vederea. Dar te rog să fii și tu mai reținută pe viitor. Nu trebuie să-ți mai spun că tatăl tău a fost destul de stresat în ultimul timp. — Știu, Mama. Și poartă-te frumos cu domnul Baron, o avertiză maică-sa. Nu uita tot ce te-am învățat. — Mama! Firește că n-am să uit. Dacă e cazul, regulile devin și mai importante când e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
deoarece a anulat cineva, și le convine și părinților lui Russell să vină atunci, așa că o facem. Chiar nu contează. Ridică din umeri. — Ai vorbit ca o mireasă fericită, spuse Adriana. Leigh ridică din nou din umeri. — De ce să mă stresez din cauza datei? O să ne căsătorim la un moment dat, deci ce contează când se va întâmpla asta? — Vai, Leigh, mă omori cu atâta romantism, spuse Emmy. Intenția ei fusese să mai îndulcească puțin situația cam jenantă, dar comentariul ieșise total
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
spre Jesse, întotdeauna ajungeau să se certe, lucru care, în ciuda eforturilor ei, părea să se întâmple tot mai des în ultimul timp. — Înregimentat? — Știi ce vreau să spun. Sună de parcă ai zice că el e calm și liniștit, iar eu stresat și...și...înregimentat. — Noi suntem altfel, Russell. Și, după părerea mea, noi suntem cei care trăim ca niște adulți responsabili în timp ce el e rătăcit și debusolat. Leigh nu recunoștea față de Russell că, deși asta fusese și părerea ei cu doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
liniște și singurătate în care Leigh nu făcea altceva decât să se gândească. Ea și Russell plănuiseră să discute despre nuntă în seara aceea, iar Leigh se îngrozea de așa ceva mai mult decât orice. — Ai ceafa foarte încordată. Ai fost stresată în ultimul timp? întrebă fata lucrând cu palma întinsă un mușchi, cu aceeași mișcare circulară dureroasă. — Mmmm, murmură Leigh evaziv, rugându-se ca fata să-și dea seama că ea n-are poftă de conversație. — Mda, îmi dau seama. Oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
și drojdie, plus că vine și nenorocita de votare peste noi și nu mai știm pe unde să scoatem cămașa cu gulerul ros. Criza rânjește, până și soacră-mea rânjește, cică dacă eram și eu patron acum nu mă mai stresam atât. Da, ce să zică și hoașca, nu se putea să nu comenteze ceva, niciodată nu m-a suferit. Aș cânta toată ziua Dă, mamă, cu biciu-n mine, da’ nici voce nu mai am de când a venit guvernul Boc numărul
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Nu mă mai duc, Gore, În niciun partid. Cică sunt pe dezinteresatelea, dar numai la mișto. Mă uit la Diaconescu, și-a cam luat viteză, numai fomiști are pe lângă el. Noroc că fură ăștia de acum tot, altfel chiar eram stresat. Gicu privește În halbă, ca și cum ar descânta-o. Aici n-ai nimerit-o, Sandule, că de furat mai e. Poți să te și superi pe mine, dar se mai poate fura. Se dă cu jula pe față, nu mai e
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
scumpete. Betthina porni spre Zach. Am tras-o înapoi și i-am șoptit: —Știi, hm... te superi dacă nu mergem? Nu prea suntem pe aceeași lungime de undă în seara asta. De fapt... el nu prea vorbește cu mine. Îl stresează serviciul. Mă înroșisem toată de rușine. — Hei, nu-ți face probleme! Nici primii mei soți nu prea vorbeau cu mine, amândoi. E normal. Nu fi tristă. Știi cum se spune. În privința soților, singurul lucru care contează e să ai unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
erau amândouă epuizate. Seara trecută fuseseră invitate la o cină supermarfă la una dintre odraslele unui membru al formației Pink Floyd, la mansarda lui din centru. Un chelner ne aduse băuturile, dar cele două își ignorară paharele: erau mult prea stresate de noaptea trecută. —Toți erau copii de-alde celor de la Rolling Stones sau Mamas and Papas, explică Jolene. Puștii rock’n’roll mă fac să mă simt groaznic. Am avut un Atac de Umilință cumplit. Și eu, fu de acord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
neobosită: —Nu poți să te măriți cu el. Imaginează-ți cum ar fi - practic, te-ai topi de îngrijorare. În timpul logodnei ar trebui să fii fericită și relaxată. De fapt, aici Julie se înșală. Se pare că toată lumea e complet stresată în timpul logodnei. Chiar e de așteptat să fie incredibil de stresant. Am încercat s-o liniștesc: —Julie, e doar năpădit de griji și epuizat în ultima vreme. Tocmai a terminat campania Luca Luca și e foarte supărat că noul fotograf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
făcu el. Un coș. Ai fost recent în Europa? — Da, i-am răspuns, gândindu-mă că omul ăsta poate-i chiar un geniu. —Acnee declanșată de zborul cu avionul. Nimeni nu scapă de asta. E ultimul răcnet. Ești deprimat, ești stresat, zbori în jurul lumii ca o muscă fără cap, nu faci față schimbării de fus orar, hormonii tropăie și - bang! - iată acneea de zbor. Știi că toate supermodelele vin direct la mine când coboară din cursa Air France de la Paris? Vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
pictat din Lucerna. O țară perfectă, dacă treci peste faptul că au adunat și banii multor escroci și criminali în depozitele băncilor de acolo, i-au curățat frumușel și i-au așezat în vitrina cu civilizație. Și vacile s-au stresat de apariția mea în peisaj. Veneam de la Geneva în micul sătuc în care aveam noi seminarul despre Pedagogie des philosophes. Ca să o iau pe scurtătură, am intrat pe sub o sârmă să trec pajiștea locului. Vacile, curate, cu ugere rozosine, pășteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
liniștit. După ce se înserează, străzile sunt animate, cel puțin în centru și, o dată cu animația, apar și disidențele. Azi mi-a tradus Cristina că e complet neobișnuit ca o femeie să umble singură seara (oraș alb, necosmopolit). Uitasem să mă mai stresez pe stradă din cauza agațamentelor, mai ales după 40-45 de ani, când la noi în sfârșit ieși de pe piață și la rău și la bine, adică scapi de cetățenii care stau la colțuri și vânează. Ei bine, ieri mi-am adus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
recunoștință pentru Nigella Lawson, pe care nu am întâlnit-o niciodată - dar ale cărei cărți ar trebui să fie lectură obligatorie pentru toate neavenitele într-ale gospodăriei. UNU Vă considerați stresată ? Nu, nu sunt stresată. Sunt... ocupată. Mulți oameni sunt stresați. Așa e lumea de azi. Am o slujbă foarte solicitantă, cariera e foarte importantă pentru mine și îmi place ce fac. OK. Da, e adevărat, uneori mă simt ușor tensionată. Oarecum presată. Dar, pentru numele lui Dumnezeu, sunt avocat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Să rezolv chestia cu lăptarul 17. Să-mi invit prietenii ? 18. Să mă apuc de un hobby ? Ideea e că da, chiar intenționez să-mi invit niște prieteni. Și să mă apuc de un hobby. Când n-o să mă mai stresez chiar așa de tare cu munca. Mă uit la enumerările și mai recente de pe listă - poate în jur de un an -, a căror cerneală e încă albastră. 41. Să plec în concediu ? 42. Să dau o petrecere ? 43. LĂPTAR ?? Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Știu. Îmi pare foarte rău. M-am panicat. — E de înțeles. Oricum, ai lăsat cam debandadă în urma ta. Dincolo de tonul vesel al lui Arnold sesizez o anume gravitate, pe care o simt prima dată venind dinspre el. Arnold nu se stresează niciodată. Probabil că situația e mai serioasă decât am crezut. Îmi vine să mă arunc la picioarele lui și să-i spun plângând „Îmi pare atât de rău !” Însă asta n-ar ajuta la nimic. Am dat deja dovadă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]