995 matches
-
rezolvat; • mesajul didactic este prea cunoscut sau prea abstract și nu trezește interes, producând plictiseală; • comunicarea este numai unidirecțională, producând pasivitate; • elevii nu sunt angajați în comunicare prin dialog sau prin întrebări retorice; • eficiența comunicării este blocată și de fondul stresant creat de emițător (plictiseală, oboseală, nerăbdare, teama de a nu greși în expunere etc.); 63 65 • elevii nu au cunoștințele necesare pentru a înțelege mesajul didactic sau acestea nu au fost fixate temeinic și ca urmare se produc interferențe. Competența
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
că vă place să vă asumați riscuri și ar trebui să căutați o slujbă care presupune asumarea riscurilor. Un scor mare în coloana "Nu îmi place" presupune că ar trebui să evitați locurile de muncă provocatoare, care se pot dovedi stresante. V = Varietate/Diversitate: un scor mare în coloana "Îmi place" indică faptul că vă plac slujbele variate, care vă permit să aveți mai multe sarcini. Un scor mare în coloana "Nu îmi place" presupune că ați prefera un loc de
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
majore, ce ar putea dezamăgi sau avea repercusiuni grave asupra viitorului. Aici intervine părintele, care trebuie să fie suportul constant al adolescentului și care va veghea menținerea, modelarea comportamentului copilului său. Nu este vorba de un control continuu, sufocant și stresant, ci mai degrabă de o supraveghere din umbră, de o anumită grijă, multă răbdare și muncă de convingere asupra a ceea ar fi bine să facă sau cum să se comporte un copil. Adolescentul are nevoie de încredere în el
Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
gândire bunăsă fii capabil să recunoști că nu suntem zei și că nu putem umbla pe apă, că nu putem facilita procesul de vindecare la fiecare pacient. Să ne luăm timp liber din ceea ce este până la urmă o intreprindere foarte stresantă este probabil ceva valoros, pentru că dacă noi nu ne îngrijim de noi înșine, atunci cine să o facă? Un timp pentru refacere, o canapea de relaxare, pot permite ca inspirația să se reverse din nou din inima noastră, așa cum în
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
foarte costisitor. În consecință există motive financiare și economice puternice pentru ca organizațiile să gestioneze și să reducă stresul la locul de muncă, pe lângă evidentele considerații etice și umanitare. Contextul personal Este știut faptul că psihoterapia este o ocupație solicitantă și stresantă, care poate duce la epuizare și probleme psihosomatice. Madanes (2001Ă susține că mulți terapeuți devin limitați de emoții negative cum sunt furia, frustrarea, teama, dezamăgirea și neajutorarea. Autoarea pledează în favoarea cultivării emoțiilor pozitive, cum sunt dragostea, gratitudinea, curiozitatea, compasiunea, hotărârea
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
ajunge să fie tulburați emoțional în orice situație; de exemplu atunci când fac programarea sau în timpul evaluării inițiale. Reducerea anxietății și suportul emoțional Acesta este probabil unul din aspectele cele mai importante în psihoterapie. Atunci când pacientul vorbește despre evenimentele de viață stresante aceasta de obicei produce anxietate și alte sentimente negative direcționate spre rude și prieteni. Oricum aceasta nu se întâmplă atunci când vorbește cu terapeutul. Alexander (Alexander și French, 1946Ă a numit acest proces „experiență emoțională corectivă”. Este important ca terapeutul să
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
suferința Figura 2.1: Stresori actuali și istorici Se cunoaște la ora actuală faptul că nu orice stres provine dintr-un eveniment de viață major. Evenimente mai mici, cum sunt pierderea autobuzului, răceala, faptul că plouă pot fi de asemenea stresante și sunt numite hărțuieli zilnice. Kanner, Coyne, Schaefer și Lazarus (1981Ă au măsurat acești stresori minori cu ajutorul Scalei de Hărțuială, care indică că stresorii minori cel mai frecvent raportați sunt: grijile legate de greutatea și forma corpului; sănătatea unui membru
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
în consecință legat de starea sa de sănătate. Un punct de vedere întrucâtva diferit sugerează că individul nu răspunde pasiv la stresori, ci interacționază cu ei (Lazarus și Cohen, 1973, 1977; Lazarus, 1975Ă. Lazarus susține că individul apreciază situația poențial stresantă ca fiind stresantă sau nu, ceea ce implică evaluarea punctelor pro și contra ale strategiilor sale de coping. Forma evaluării primare și secundare determină dacă persoana prezintă un răspuns de stres. Dacă evenimentul este evaluat ca stresor atunci apar schimbări psihofiziologice
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de starea sa de sănătate. Un punct de vedere întrucâtva diferit sugerează că individul nu răspunde pasiv la stresori, ci interacționază cu ei (Lazarus și Cohen, 1973, 1977; Lazarus, 1975Ă. Lazarus susține că individul apreciază situația poențial stresantă ca fiind stresantă sau nu, ceea ce implică evaluarea punctelor pro și contra ale strategiilor sale de coping. Forma evaluării primare și secundare determină dacă persoana prezintă un răspuns de stres. Dacă evenimentul este evaluat ca stresor atunci apar schimbări psihofiziologice (Figura 2.2Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Theorell, 1990Ă. Înseamnă că adaptarea cu succes și autogestionarea reduce stresul, în timp ce nereușita autoreglării duce la un răspuns de stres concomitent cu schimbări psihofiziologice. Eșecul prelungit al autoreglării produce boala legată de stres și bineînțeles boala însăși este un eveniment stresant. Dacă boala este precepută ca stresantă atunci aceasta poate exacerba stresul și reduce șansele de recuperare. Boala legată de stres Boala legată de stres poate fi rezultatul schimbărilor comportamentale și fiziologice sau o interacțiune dintre cele două. Cercetările arată că
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
succes și autogestionarea reduce stresul, în timp ce nereușita autoreglării duce la un răspuns de stres concomitent cu schimbări psihofiziologice. Eșecul prelungit al autoreglării produce boala legată de stres și bineînțeles boala însăși este un eveniment stresant. Dacă boala este precepută ca stresantă atunci aceasta poate exacerba stresul și reduce șansele de recuperare. Boala legată de stres Boala legată de stres poate fi rezultatul schimbărilor comportamentale și fiziologice sau o interacțiune dintre cele două. Cercetările arată că stresul poate afecta comportamentul specific legat
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
sugerează că o clasă sppecială de gene sunt adesea exprimate (expresia comportamentală pe bază geneticăă într-o gamă largă de experiențe umane, asociate cu schimbarea stărilor de excitație, incluzând trezirea, somnul și visul. Aceste gene pot fi asociate cu experiențele stresante. Rossi de asemenea sugerează că experiența „conștientă” a noutății, îmbogățirea mediului și exercițiul fizic voluntar pot modula expresia genetică pentru a coda noi amintiri și învățarea (p.12Ă. Autorul se referă la acest proces ca „expresie genetică dependentă de experiență
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
situație”, catharsisul, recadrarea, restructurarea, consilierea relațională, terapia familială, etcă; asistarea pacientului în identificarea și modificarea factorilor mediatori cum sunt suportul social, exercițiul fizic și stilul de coping; ajutarea pacientului pentru a identifica și schimba felul în care evaluează potențialii factori stresanți; ajutarea pacientului pentru a deveni mai asertiv astfel încât să se poată angaja în acțiuni adecvate la nivel personal, social și politic. Un rezumat util al abordărilor hipnotice în gestionarea problemelor legate de stres este cel furnizat de Gravitz și Paga
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
aici că schimbarea terapeutică apare adesea după ce ședințele formale de terapie s-au încheiat. Munca realizată în ședințele de hipnoterapie trebuie să fi pregătit pacientul să folosească auto-hipnoza în gestionarea nu numai a problemei sale specifice, ci și a problemelor stresante în general. Cei mai mulți pacienți vor fi învățat tehnici de relaxare, întărire a eului, autoobservarea comportamentelor distructive proprii și să sperăm că și o vedere mai pozitivă ca filozofie de viață. Capitolul 4 Întărirea eului Sunteți așezat confortabil? Atunci voi începe
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
fie nevoit să retrăiască un eveniment tulburător și să poată să privească evenimentul de parcă i s-ar fi întâmplat altcuiva. Pentru a obține permisiunea inconștientului înainte de a încerca ca pacientul să raporteze la nivel verbal de comunicare o experiență foarte stresantă. Problemele pot fi adesea abordate la un nivel sub-verbal de conștiență fără a exista nevoia de recunoaștere conștientă sau comunicare verbală. Pacientul este cel mai bine echipat pentru a decide în această privință. Semnalizarea ideodinamică Semnalizarea ideodinamică este o abordare
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
sunet, imagine și sentimente. Amintiți-vă că în primele stadii ale terapiei este important să facilităm o disociere semnificativă, mai ales acolo unde sunt implicate traumele. De asemenea se pot folosi metafore pentru a facilita procesul de recadrare a experiențelor stresante. Hammond le numește „metafore traumatice” (Hammond, 1990a, p.535Ă. Aceste metafore pot include referiri la ameliorarea bolii sau leziunii pacientului sau se pot referi la oameni în general. Metafora stejarului prezentată anterior ca metodă de întărire a eului (intervenția 20
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
în lumea socială adultă. (p.42Ă. Cele mai frecvente tipuri de comportamente sexuale excesive sunt clasificate în DSM sub denumirea de parafilie (Schneider și Irons, 1998Ă. Deși dependentul de sex cheltuiește mult timp și energie în legătură cu comportamentele sale și consecințele stresante de viață, persoana nu se poate opri. Trăind nivele crescute de stres, comportamentul dependent (de ex. mastrubareaă crește adesea ca frecvență și intensitate și poate duce la leziuni fizice. Carnes (1991Ă a identificat 10 tipuri de comportament asociate cu tulburările
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
cu o amenințare la integritatea sa fizică sau a altora, iar răspunsul persoanei a implicat teama intensă, neajutorarea sau oroarea. Foa, Davidson și Frances (1999Ă enumeră simptomele cheie din SSPT după cum urmează: Re-trăirea evenimentului traumatic, indicată de: Reamintirea intruzivă și stresantă a evenimentului; Flash-uri (sentimentul că evenimetnul reapare în stare de vegheă; Coșmaruri (evenimentul sau alte imagini înfricoșătoare apar frecvent în viseă; Reacții exagerate emoționale și fizice la declanșatori care amintesc persoanei de acel eveniment. Evitarea și amorțeala emoțională indicată
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
adaptare este de asemenea un fenomen legat de stres care a dus la maladaptare și simptome limitate în timp până când stresorul este îndepărtat sau până apare o nouă stare de adaptare (Strain, Newcorn, Wolf și Fulop, 1994, p.671Ă. Situațiile stresante de viață Orice situație stresantă de viață care stimulează excitația excesivă prin intermediul sistemului autonom și endocrin poate conduce la o simptomatologie clinică variată de SSPT (Rossi și Cheek, 1988Ă. Evenimentele traumatice cu legături demonstrate empiric cu SSPT includ abuzul fizic
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
fenomen legat de stres care a dus la maladaptare și simptome limitate în timp până când stresorul este îndepărtat sau până apare o nouă stare de adaptare (Strain, Newcorn, Wolf și Fulop, 1994, p.671Ă. Situațiile stresante de viață Orice situație stresantă de viață care stimulează excitația excesivă prin intermediul sistemului autonom și endocrin poate conduce la o simptomatologie clinică variată de SSPT (Rossi și Cheek, 1988Ă. Evenimentele traumatice cu legături demonstrate empiric cu SSPT includ abuzul fizic și sexual în copilărie (Duncan
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
ex. faptul că s-a luptat cu violatorulă. Aceasta permite pacientului să restructureze punctul său de vedere asupra atacului, schimbând teama și vina în curaj și control în timpul unei amenințări copleșitoare. Spiegel subliniază principiile de bază după cum urmează: Cel mai stresant lucru în legătură cu un eveniment traumatic este sentimentul neajutorării absolute pe care îl implică. Această neajutorare este retrăită în sindromul de stres postraumatic prin pierderea controlului asupra stării mentale, cu stări disociative spontane, reacții de teamă sau reamintiri intruzive ale evenimentului
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
interesant de văzut cum, pe măsură ce temperatura crește particulele invizibile din gheață și apă se mișcă din ce în ce mai repede. Durerea Deși durerea nu este neapărat produsă de stres în sine ea este adesea exacerbată de stres și durerea poate fi desigur foarte stresantă. Utilizarea hipnozei pentru controlul durerii are o bază puternică în literatura experimentală de specialitate precum și în numeroase rapoarte anecdotice, deși până relativ recent au existat prea puține studii controlate care să vină în sprijinul eficacității sale clinice. Hipnoza ca abordare
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
ca și terapie complementară pentru boala Crohn împreună cu tratamentele medicale; de exemplu terapia cu corticosteroizi. Colita ulcerativă O altă formă comună de SCI este colita ulcreativă (CUĂ. Deși în etiologia CU pot fi implicați mulți factori, este probabil că evenimentele stresante de viață pot declanșa simptomele. Hipnoza poate fi utilizată pentru reducerea durerii abdominale și pentru balonare, de exemplu sugerând pacientului că mușchii săi intestinali devin mai netezi și calmi. Probleme dermatologice Studiile științifice recente arată rolul stresului în debutul și
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și anxietate legat de procedurile dentare și medicale, astmul bronșic, bolile dermatologice, problemele gastrointestinale, tulburările hemoragice, greață și emezis în oncologie și obsterică-ginecologie. Schimbarea pansamentului Studiul care urmează este un bun exemplu de aplicare a hipnoterapiei în cazul unei proceduri stresante. Frenay și colab. (2001Ă au comparat eficacitatea hipnozei cu o strategie de reducere a stresului în timpul schimbării pansamentului la pacienții arși. Schimbarea pansamentului în arsuri este adesea insuportabilă (Choiniere, Mezlack, Rondeau, Girard și Paquin, 1989Ă și adesea apare un nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
medicație au fost atinse mai devreme. Acest studiu are evidente implicații clinice mai ales pentru îngrijirea rănilor și în general pentru nursing. Pregătirea pentru intervenții chirurgicale Așteptarea unei intervenții chirurgicale sau a unei alte intervenții medicale sau dentare este foarte stresantă pentru cei mai mulți pacienți, deși intervenția este în general avantajoasă. Aspectele esențiale ale ajutării pacientului sunt legate de reducerea stresului înainte și în timpul intervenției medicale și de ajutarea pacientului pentru a dezvolta speranța și optimismul că rezultatul va fi un succes
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]