1,726 matches
-
nu cumva să cazi în îndoială și să nu crezi, aduce și un argument puternic: lucrând cu puterea ce are de a-Și supune Sieși toate (Filip., 3, 21). Are putere, zice, de a-Și supune toate, prin urmare și stricăciunea și moartea. Deci, dacă are această putere, e neîndoielnic că poate face aceasta, ca trupul nostru să devină la fel cu al Lui”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Filipeni, omilia a XIV-a, p. 243-244) „Deci
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Puterii Democratice. Garda credincioasă democrației s-a apărat cu eroism, însă, luată pe nepregătite și fiind în inferioritate absolută, a trebuit să se predea. Bandele de criminali au continuat să incendieze tot ce le-a căzut în cale, producând mari stricăciuni clădirii. Pe la ora șapte, teroriștilor care au ocupat Palatul Prezidențial și care au pus pe Marele Turn cu Ceas un steag cu cap de mort, li s-au alăturat și hoarde de lumpen aduse cu camioanele din periferii și din
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
tras și un singur foc, nici Republica Democratică Vandana și nici Marile Puteri nu s-au arătat dornice să ocupe măcar un metru pătrat de teren al Republicii Umaniste Vandana. Ba, mai mult: vündünii s-au angajat să refacă ei stricăciunile pricinuite gardului cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Puterii Democratice. Garda credincioasă democrației s-a apărat cu eroism, însă, luată pe nepregătite și fiind în inferioritate absolută, a trebuit să se predea. Bandele de criminali au continuat să incendieze tot ce le-a căzut în cale, producând mari stricăciuni clădirii. Pe la ora șapte, teroriștilor care au ocupat Palatul Prezidențial și care au pus pe Marele Turn cu Ceas un steag cu cap de mort, li s-au alăturat și hoarde de lumpen aduse cu camioanele din periferii și din
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
tras și un singur foc, nici Republica Democratică Vandana și nici Marile Puteri nu s-au arătat dornice să ocupe măcar un metru pătrat de teren al Republicii Umaniste Vandana. Ba, mai mult: vündünii s-au angajat să refacă ei stricăciunile pricinuite gardului cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o sută douăzeci și nouă kilometri unul
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
de lemn și printr-un coridor. Nicolae, rămas cu grija peste toată gospodăria de la Ipotești, i-a scris bătrînului, aflat la București (19 iunie 1881), că l-a înlocuit într-o expertiză ordonată de tribunal, pe moșia Cucorăni, pentru evaluarea stricăciunilor cauzate la iaz, mori și acarete. Am avut și încă aveam ploaie, care n-ar trebui de feliu continuă Nicolae grîul, în mare parte, e cam culcat. Orzul puțin îndreptat și cam cu tăciuni. Pe Cucorăni, orzul e și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
tu coaliții tăi să fiți exilați. Vrem un guvern neutru la Bagdad care să nu fie format din arabi. Vrem ca Națiunile Unite să supravegheze dezarmarea. În plus, Vrem să pleci din Kuweit, vrem restaurarea guvernului de drept șin repararae stricăciunilor făcute. „Atunci poate am fi obținut ce vroiam și l-am fi lăsat și pe Saddam să creadă că a câștigat. Știu la ce te gândești. Te gândești că „Roger, Saddam Hussein nu a fost pe lista mea de cadouri
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
plafonului atins de acea populație în cadrul grupei de vârstă anterioare celei care înregistrează căderea, putem vorbi despre fenomene de prăbușire sau de dezastru. Când la o casă este afectată o cameră, acareturile, o tindă, vorbim despre o casă avariată, despre stricăciuni reparabile. Când jumătate din casă nu mai există, s-a prăbușit, vorbim despre dezastrul acelei gospodării. Acea casă trebuie rezidită din temelii. Piramida urbană scade în ultimii 15 ani de la pragul de peste 500000 populație într-o grupă de vârstă, cum
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și destinului topite În magma unui singur orizont. Fisurile nu vor servi la nimic. Nu erau primele. Structura consolidată a turnului, tencuiala din ciment și nisip, aplicarea de var acrilic alb nu ascundeau nici vechimea edificiului tricentenar și părăsit, nici stricăciunile produse de intemperii, eroziuni și salitra mării din preajmă. Într-un fel, era și o luptă cu timpul, al cărui caracter liniștit nu-i ascundea victoria inexorabilă. Deși nici măcar asta, conchidea Faulques cu un vechi fatalism profesional, căci văzuse ceva
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
sexuale cu ea. Aceasta Îl naște pe Cain care, la rîndul său, are raporturi cu mama sa Eva, iar produsul acestui incest circular este Abel, urmat de două fiice gemene, Înțeleapta Vremilor, care va fi soția lui Abel, și Fiica Stricăciunii - devenită soția lui Cain. Înțeleapta Vremilor, sedusă de un Arhonte, Îi naște pe Jeluire (Faryad) și pe Plină-de-Jale (Par-Faryad). Bănuindu-l pe Cain de a fi tatăl celor două progenituri ale soției sale, Abel o părăsește pe Înțeleapta Vremilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
moare; pe moarte; muritor; nașpa; neatenție; necaz; negru; neîngrijit; obosit; ochi; palid; în pat; păcat; pălămidă; și părăsit; pisoi; plumb; fără poftă; povară; prăpădit; prieten; problemă; probleme; prostie; putere; răni; reacție; săltare; sănătos n-o fi; sărăcie; sensibilitate; sîngerînd; stare; stricăciune; a suferi; în suferință; suflet; sufletist; temperatură; terminat; tînăr; triat; tuse; ușurință; vacă; vechi; venit; viață; vindecabil; vindecat; virus; vizită; vînăt; fără vlagă; vulnerabil; 10 minute (1); 795/199/75/124/3 botez: copil (187); apă (46); biserică (41); naștere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pentru mort; neant; necazuri; necunoscut; negativ; nesiguranță; nimic; noapte; ocoli; odihnă; un pahar; pagubă; piscină; pîrîu; a planta; primejdie; problemă; probleme; pusă; rahat; rău; rece; rîu; România; a săpa; săpată; săpun; sări; scară; scurtă; singur; spaimă; strașnic; străzi; străzile României; stricăciune; acolo unde se strică mașina; supărare; șanțuri; tristețe; tunel; țărnă; ură; veșnicie (1); 769/157/63/94/0 gros: subțire (142); mare (98); copac (31); gras (20); haină (18); mult (18); lapte (16); lat (15); frig (14); obraz (12); slab
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ipocrit; oribil; pacoste; palavre; pariu; Păcală; păcate; păcălit; părinți; pedepsit; periculos; piatră; picioare scurte; plictisitoare; plîns; politician; poantă; prefăcătorie; prefăcut; prins; promisiune; prost; provocare; ranchiună; răbdare; răutăciune; rece; regret; revoltă; roșu; ruinare; rușinare; rușinoasă; scîrbă; scop; scuze; secrete; slăbiciune; soluție; stricăciune; strîmbă; surplus; șapcă; șiretlic; șmecherie; știri; știu; tîlhar; tîmpenie; peste tot; trist; trișa; trișare; țeapă; urîțenie; utilă; V. Ponta; vanitate; vas; viclenie; Victor Ponta; vină; viperă; visător; vorbe; vreme; zeu; zid (1); 780/276/85/191/1 minte: creier (139
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a păcătui; pedeapsă/iad; perversă; să pierzi; picior; pierdut; plimbare; popă; porunci; prejudecată; prihană; probleme; prostituție; punct; rău făcut; rău necesar; răutăți; rea-voință; reacție; regăsire; regulă; relativ; cu respect; respingere; rugăciune; sacrificiu rău; sănătos; săvîrși; sentiment; sfînt; sfîrșit; spaimă; strașnic; stricăciune; suflet; tabu; tăgădui; teamă; de tine; tipic; toți; trufie; urîciune; vechi; viață; vierme; vin; virtute; zăbălos(1); 783/272/93/177/0 pădure: copaci (151); verde (96); natură (33); deasă (29); copac (28); liniște (25); codru (23); verdeață (23); lemn
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
părere; părere de rău; păstrează; pățești; planul; planuri; poc; porni; prăbuși; predestinație; produse; prostie; putred; răpune; răutăcios; reamenajare; referat; reglare; relații; remușcare; repar; reparație; ridica; a ruina; rupe,sparge; scaun; scîrbă; sfărîma; a sfărîma; sfîrșit; a snopi; spart; start; stînjenit; stricăciune; a strivi; strivit; a strînge; sunetul sticlei; surpriza; tare; telecomandă; televizor; tîmpit; toaca la pui; topor; treburile; trist; un ceas; un obiect; urît; uza; vase; vasele; vărsa; viață; voce; vreme; zdrobi; zid (1); 779/326/102/224/0 striga: țipa
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de cei lungi" când vorbesc despre dânșii sau "nu se mai vadă" ș-apoi nu se văd; da de-i zici pe nume se arată. Dacă ții ziua Sfântului Alexii, șerpele și alte gângănii nu mușcă vitele, nu fac nici o stricăciune. Pe șerpe când îl vezi întâi să-l omori, c-apoi îți ia puterea și rămâi tot anul fără de putere."350 Puterile asupra șarpelui sunt dezlegate până la Ziua Crucii când acesta se retrage pentru a-și relua viața subpământeană: "După
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cîntă ca cucoșul nu este bine a o ținea lîngă casă, deci se vinde ea cu cît se poate, și pentru banii luați se cumpără tămîie, care se dă la sfînta biserică, ca cîntatul gă inii să nu fie de stricăciune pentru casnici. Cînd găina cîntă cucoșește nu e semn bun; trebuie a-i jumuli penele de pe cap, și de vor ieși altele albe, nu ai a te teme; ieșind însă negre, rău prevestește. Cînd cîntă găina ca cucoșul, familia la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
unghiile, atunci zice că ea vede pește. Nu e bine fata să omoare mîța, că are tot mîți pe lumea cealaltă. Se crede că dacă o mîță linchește* din bucate și apoi mănîncă copiii din ele, le pot fi de stricăciune; deci spre a scuti pe copii de așa ceva i se taie mîței vîrful cozii. Plod de mîță dat în mîncarea cuiva, acesta se umflă, tot tușește și stupește pînă moare. Cînd la casa gospodarului mor mîțele sau fug e semn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care crește între dale, turnați peste aceasta de mai multe ori la rând apa clocotită rezultată în urma fierberii cartofilor - are proprietăți erbicide și este mai ieftină decât un produs chimic. Primăvara • De îndată ce se topește zăpada, verificați terenul cu atenție. Urmăriți stricăciunile provocate de șoarecele de pădure peluzei dumneavoastră, precum și cele provocate de zăpadă și ger arborilor, arbuștilor și tufișurilor. • După dezgheț, unele plante par să nu fi supraviețuit iernii, din cauza protejării inadecvate sau pentru că nu au rezistat. Nu trageți concluzii pripite
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
că noii veniți „ne cinstesc“ dregătoriile achiziționate în acest mod, „iar neamul boierilor pământeni se ocărăște“. Concomitent, parveniții preiau dregătoriile, eliminându-i pe boieri de la o importantă sursă devenit. Această practică devine res pon sabi lă pentru toate „relele“ și stricăciunile pe care le-a suferit „patria“, mulți autohtoni molipsindu-se după exemplul acestor intruși. Din nevoia de a stopa acest „prost obicei“ se hotărăște interzicerea căsătoriilor între fetele băștinașilor și străini sub amenințarea confiscării averii pe seama domniei și alungarea din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și a pupăzei din tei sau scăldatul ? Cine a plătit paguba făcută în grădina mătușii Mărioara pentru pofta copilului de a mânca cireșe, dacă nu părinții ? ― Însă degeaba mai clămpănesc eu din gură: cine ce treabă are cu munca omului? Stricăciunea se făcuse, și vinovatul trebuia să plătească . Vorba ceea: Nu plătește bogatul, ci vinovatul ! Așa și tata, a dat gloaba pentru mine și pace bună. După ce-a venit el rușinat de la ispasă, mi-a tras o chelfăneală ca aceea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
pentru mine și pace bună. După ce-a venit el rușinat de la ispasă, mi-a tras o chelfăneală ca aceea, zicând: Na! satură te de cireșe! De amu să știi că ți-ai mâncat lefteria de la mine, spânzuratule ! Oare multe stricăciuni am să mai plătesc eu de pe urma ta ? Însă ca orice copil, și Nică este cuprins de părere de rău: ―mi se dusese buhul despre pozna ce făcusem, de n-aveai cap să scoți obrazul în lume de rușine". Problema este
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
între răspunderea penală și răspunderea civilă, precum și cele care stabilesc cuantificarea despăgubirii pentru reparația prejudiciului în funcție de întinderea acestuia. Mai târziu, Legiuirea Caragea (1818) formula principiul general al răspunderii civile: „...care din știință sau cu neștiință, sau cu greșeală va aduce stricăciuni altcuiva este dator a repara stricăciunea“, iar Codul Callimachi reglementează „epitropia casei doctorilor“ și stabilește condiții pentru responsabilitate: „oricare din doctori, fără mustrare de cuget... va călca acest legământ, făcându-se aceasta cunoscut la stăpânire, se va scoate din numărul
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
precum și cele care stabilesc cuantificarea despăgubirii pentru reparația prejudiciului în funcție de întinderea acestuia. Mai târziu, Legiuirea Caragea (1818) formula principiul general al răspunderii civile: „...care din știință sau cu neștiință, sau cu greșeală va aduce stricăciuni altcuiva este dator a repara stricăciunea“, iar Codul Callimachi reglementează „epitropia casei doctorilor“ și stabilește condiții pentru responsabilitate: „oricare din doctori, fără mustrare de cuget... va călca acest legământ, făcându-se aceasta cunoscut la stăpânire, se va scoate din numărul doftorilor și tocmeala lui. Această evoluție
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
Se va împrieteni cu Jean Ange; în ciuda manierelor grosiere de militar, acesta îl cultivă pentru cugetul său tranșant și fair-play-ul de om dintr-o bucată. În schimb megaducele Notaras respinge orice amestec al latinilor în viața Bizanțului, văzând în ei stricăciunea și fraudarea credinței ortodoxe. Tiradele lui antioccidentale și antieuropene sunt susținute și de călugărul Ghenadios, șeful spiritual al adversarilor Uniunii, adept al compromisului istoric cu Sultanul, care așa cum nădăjduia partida ortodoxistă, n-ar fi știrbit cu nimic continuitatea civilizației și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]