2,072 matches
-
din faianță - toate astea la trei metri de camioanele uriașe care urcau duduind un viaduct. Mai departe, la intrarea scundă a unei braserii, se îngrămădeau oameni în costume folclorice, iar râsetele lor se contopeau cu o muzică plină de sunete stridente și vesele. Drumul ăsta spre răsărit îmi devenea tot mai neplăcut. Înainte de-a pleca, mi-ai explicat vag că trebuia să refacem un contact într-unul din acele orașe pe care mă grăbeam să le străbat. Urâțenia lor, sărăcia
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 108; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 14, 15, 218. Mai întâi a introdus culoarea conferind piesei o oarecare prospețime, o strălucire (chiar stridentă) ce începuse să placă localnicilor. Dar tușele obținute cu pensula se îndepărta de rigorile geometrismului ornamentic de daltă și scoabă, de odinioară. Ușurința de execuție venea în întâmplarea intenției sale de a adăuga metaforei ornamentale scene din viața răposatului și
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
acea femeie îngrozitoare. Femeia înspăimîntătoare pare imensă, este o imagine monstruoasă care o bîntuie neîncetat în gîndurile sale, grotesc de mare și colorată fantastic. Detalii, circumstanțe particulare îi vin în minte acestea formează, în jurul întregii legături, o masă de povești stridente uluitoare, în care ignoranța bietei bătrîne în problemele vieții și ale lumii brodează și se învîrte la infinit. Persoana din Paris este mai presus de toate o persoană josnică, o profitoare și o aventurieră prădătoare de cea mai joasă speță
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
alternarea dialogului cu prezentarea conștiinței. Alternanța viziunii din interior de tip personal și a dialogului în romanul Portret al artistului în tinerețe al lui Joyce are un efect ritmic din cauza trecerii constante de la întîmplările externe la cele interne, de la elemente stridente la elemente subtile, de la dialog și relatare la viziunea din interior personală. În citatul următor din acest roman Stephen a îndrăznit să facă ceea ce era de neconceput. S-a plîns directorului în legătură cu o pedeapsă nemeritată din partea unui supraveghetor. La întoarcere
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
3, ajuns în posesia acestui manuscris voluminos, l-a publicat - precedându-l de o introducere meticulos alcătuită, în care dezacordul dintre teza filologică (un pic impersonală) și un real interes, deloc nepersonalizat, față de erotismul lui Di Giacomo produce poticniri aproape stridente, în ciuda eleganței rafinate. Cantitatea de lucruri pe care nu le știm este imensă, practic nelimitată. Din ea obișnuim să decupăm o cantitate redusă de cunoștințe și de informații despre care credem că alcătuiesc cultura noastră. De exemplu, eu citisem volumele
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
tangourilor. Carlos Gardel a pus bandă sonoră culturii argentiniene din Río de la Plata, creând ceea ce se numeste "cele o mie de fete ale tangoului". Tangoul este vocea prietenoasă a confidentelor, el trezește pasiuni, este un seducător care are oroare de stridente, de excesul de exteriorizare și de lumină. Tangoul nu este numai o formă muzicală, ci cuprinde în el "o întreagă atitudine a omului, existențiala, filosofica, este interlocutorul sau: " Spune, tu, tango, emoția, / tu, suflet al mahalalei"". Marisa Donadio, în El
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
manifestate chiar la un nivel impersonal, cum este cel concretizat în decorațiunile interioare. Culorile sunt asortate și designul interior e confortabil, fără a fi împins într-o direcție care să marcheze o ruptură între formă și fond, ori să fie strident printr-un futurism de tip kitsch. Aranjamentele florale proaspete sunt vizibile, oferind o sugestie de mediu dinamic, viu, ce marchează o ruptură față de aspectul „metalic” al activității de zi cu zi. În sensul sistemului de valori, tenta feminină înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
nu făceau parte din ceea ce am putea numi elita conducătoare a societății și, în plus, nu aveau niciuna din trăsăturile dușmanului de clasă, așa cum l-au definit comuniștii. Natura criminală a statului și regimului politic comunist iese cu atât mai strident în evidență cu cât aceștia erau oameni ca toți ceilalți: un copil de 10-11 ani, un elev de 14 ani, un tânăr de 20 de ani, un student în anul II de facultate, un inginer zootehnist, un subofițer de intendență
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
unor superlative stilistice, semnificând prăbușirea în neant ori în materia inertă. „Somnul“ de plumb ia treptat în stăpânire toate ariile realului: viața fragilă (flori de plumb), ființa omenească devenită absență (funerar veșmânt), înfăptuirile, creațiile omenești devenite derizorii (coroanele de plumb), stridente prin pretențiile de a se sustrage timpului și ruinei (Și scârțâiau coroanele de plumb). Între eul liric și această realitate împietrită în tiparele morții se instituie un raport fragil și nesigur, mereu torturant: Stam singur în cavou... și era vânt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și era vânt... Vântul, simbol obsesiv în poe tica bacoviană, este o entitate enigmatică, semnificând efemerul și inconsistența existenței sau neliniștea spiritului captiv în trupulcavou. Ca suflu cosmic, el poate simboliza o precară manifestare a transcendentului care face să rezoneze, strident și ironic, golul existenței umane (... și era vânt / și scârțâiau coroanele de plumb). În strofa a doua, sentimentul singurătății devine atât de copleșitor, încât ființa își exprimă spaima de neant prin strigăt. Zadarnic strigăt, fără răspuns, fără ecou întro lume
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
nelimitate de accesare a unor biblioteci sau muzee virtuale, de informare și implicare în viața publică, de comunicare prin rețele de socializare etc. În al doilea rând,/Pe de altă parte însă, stilul publicistic specific massmediei se caracterizează prin expresivitate stridentă menită a capta interesul, prin subiectivism, prin forță persuasivă, astfel încât permite manipularea informațiilor și, implicit, a majorității receptorilor. Este evident faptul că massmedia poate avea un impact negativ, prin selectarea sistematică a știrilor vizând violența, delincvența, acte antisociale etc., prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
noiembrie 1975, să-l păcălească pe Deng Xiaoping pe care Mao îl rechemase la putere. Pe de altă parte, discalificată în ochii maselor urbane, lipsită de Chen Boda și Lin Biao, identificată cu un bătrân răsfățat și o fostă actriță stridentă, Revoluția Culturală și-a pierdut deja întreaga credibilitate, în timp ce Zhou Enlai readuce economia* pe niște făgașe mai rezonabile, societatea se eliberează de teroare*, iar diplomația chineză se deschide înspre Occident după ce Mao l-a primit pe Nixon în februarie 1972
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de mici proporții despre deriva morală a unei familii, silită să adăpostească un fiu de ofițer SS, la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Compromisul, cinismul atitudinilor de fațadă e sancționat apăsat. În ciuda scriiturii consistente, lecția moralistă sună totuși strident. SCRIERI: Familia Calaff, București, 1956; Stendhal (Henry Beyle), București, 1957; O plimbare la Băneasa, București, 1962; Vârsta de bronz, București, 1969; Duminică frumoasă de primăvară, București, 1971. Traduceri: Stefan Żeromski, Doctorul Judym, pref. Olga Zaicik, București, 1958 (în colaborare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289737_a_291066]
-
să-și vadă versurile „împușcate”. Poeta nutrește, fără ieftin romantism, sentimentul însingurării și claustrării, ale cărui metafore sunt „efectul de seră” și insula: „A fi. Sentimentul de insulă./ Eu - mie - insulă.” Însă din exilul ei continuă să facă incizii - sincopate, stridente, neiertătoare - în carnea realului, și în propria-i biografie, și să constate și asume imposibilitatea evadării; sau să lanseze întrebări cu răspunsul inclus: „Unde ne-om fi ducând?” În acest coerent orizont al terorii și infraumanului, apare un hiatus: beatitudinea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
De ce postul este vacant? * Cine va fi șeful? * Precizați, vă rog, îndatoririle precise * Care vor fi condițiile de lucru? * Cum este evaluată performanța? 200. Dați câteva sfaturi candidatului pentru un interviu perfect! * Ținuta să fie elegantă, dar simplă * Evitați culorile stridente * Purtați un minim de bijuterii * Nu folosiți parfumuri/ape de toaletă puternice și în cantități mari * Să aveți un aspect îngrijit * Purtați o mapă în care aveți CV, alte acte, hârtie albă și un pix * Prezentați-vă mai devreme cu
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
creatori de școală nouă care n-au devenit prizonierii unei singure formule epice, asimilând, cu o complicitate matură, atât experiența intertextualității, cât și stilul perifrastic faulknerian ori minuția cehoviană în descrierea platitudinii existențiale. Convergența aceasta nu e câtuși de puțin stridentă, fiindcă nu eclectismul definește prozele acestui autor, ci predispoziția, savant întreținută, de a amesteca în pasta perfidă a ironiei cele mai diverse maniere. RADU G. ȚEPOSU SCRIERI: Caravana cinematografică, București, 1985; Trenul de noapte, București, 1989; Școala ludică, București, 1990
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
cadrelor didactice implicate în procesul de predare-învățare în cazul elevilor cu deficiențe de auz derivă din faptul că limbajul persoanelor cu deficiențe de auz este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, în planul vorbirii, modul de exprimare nearmonios, intonația stridentă sau monotonă, ritmul și calitatea articulării perturbă inteligibilitatea vorbirii. În cazul persoanelor hipoacuzice, care au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul se dezvoltă mai repede în raport cu cel al indivizilor cu deficiență auditivă profundă, aceștia ajungând să folosească
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
București, 1975; Robert Rojdestvenski, Poeme, pref. Mircea Iorgulescu, București, 1976 (în colaborare cu Valeriu Bucuroiu); Rasul Gamzatov, Cartea iubirii, pref. Valeriu Bucuroiu, București, 1978 (în colaborare cu Puiu Brăileanu); Shakeaspeare, Sonete, Iași, 1978; ed. Galați, 1991; Jotie T’Hooft, Peisaj strident, București, 1981. Repere bibliografice: Petroveanu, Pagini, 260-265; Dimisianu, Schițe, 166-173; Martin, Poeți, I, 199-204; Constantin, Despre poeți, 101-109; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 502-509; Andriescu, Disocieri, 79-84; Cândroveanu, Alfabet, 228-234; Cristea, Un an, 128-133; Felea, Secțiuni, 177-182; Petroveanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
o trădare a unui ideal sacru. Considerând cei șaptesprezece ani apogeul propriei vieți, stadiul proiectiv fără întoarcere, naratorul își descrie trauma: "atunci m-am poticnit, în infinita mea transgresiune, de un idol barbar și mizer, de o icoană blasfematorie și stridentă,de un strigoi scălâmb numit Lulu". Era ultima noapte la Budila cu focul de tabără și carnavalul aferent. Lulu se costumase și se machiase ca o vampă cu minijupă, perucă blondă, pantofi cu toc și sâni de vată. Nimic scandalos
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Având o vocație a umorului (a celui cu dinți îndeosebi), a ironiei, a maliției, a grotescului și posedând o imaginație asociativă fenomenală, o inventivitate verbală inepuizabilă, el întrebuințează cuvinte din toate sferele limbii, de la neologisme rare la neaoșisme și arhaisme stridente, de la noțiuni abstracte la termeni de argou și vulgari, manipulează morfeme și combină părți de vorbire, ca Arghezi (dar într-un fel al său), în cele mai insolite moduri, pune lucrurile și cuvintele în relații imprevizibile, amuzante și deconcertante, sucește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
și isteric piperul mă înțeapă, / Un miros greu de pâine mă mângâie pe mână, / Parfumuri moi și albe din maldăre de lână / Și-n toate, unsuroasă, aroma grea de ceapă.// Miroase a rugină și-a apă clocotită. / E ceaiul. Ascuțime stridentă de lămâie” etc. Iată și o secvență dintr-un poem Despre ce mai știu motanii: „Noi știm că există fântâni / Cu buze umflate și moi // Și-n perii păianjeni bătrâni, / Și-un hău nesfârșit în butoi / Și bile de apă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
de cizme de piele, negre, lustruite și care era neîntrecut la acest joc. S-au făcut încercări de a pune la dispoziție și fanfară și orchestră, dar televiziunile și discotecile nu pot ieși din capul tineretului. Manelele și muzicile cântate strident au luat locul muzicii populare de fanfară. Calculatoarele și posturile de televiziune mai mult comerciale decât educative reprezintă 221 221 idolii multor tineri și chiar a unor elevi. Nici iernile nu mai sunt așa cum erau în vremea copilăriei mele, când
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe vârfurile picioarelor și îmi umpleau de colb hainele. Vânzătorii ambulanți veniți de la târg cu marfă special pentru această sărbătoare își îmbiau cumpărătorii cu înghețată, bomboane ambalate în staniol de diferite culori, cu ciocolată, pișcoturi, acadele, susanuri etc. Vocile lor stridente nu reușeau să acopere sunetele puternice ale trompetei, flautului, saxofonului, acordeonului și tobei, o formație a Căminului cultural care era angajată de organizatorii horei și instalată pe un parapet construit special pentru astfel de evenimente. Hora de pe toloacă aduna aproape
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
boindu-se. Erau văpsite cu un strat gros de sulemeneală liliachie. Purtau la gât mărgele de sticlă, iar în picioare conduri. Pe acordurile duglișe ale unei lăute amețite, își mișcau lasciv trupul obosit. Scofâlcitele își înveșmântau dezmățul în rochii colorate strident. Plozi murdari și mâzgăliți pe față, descărnați și supți de păduchi, rătăceau desculți prin preajma lor. Erau atât de pricăjiți, încât mila îl copleșea pe străin la vederea lor. Câini schilozi mâncau din traista unui prostănac care se puse a-i
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
organizaționale care presupune parcurgerea unei serii de etape: diagnoza culturală: identificarea și evaluarea configurației culturale actuale a organizației și a concordanței ei cu strategia actuală a organizației; luarea deciziilor pentru inițierea unor modificări structurale (În cazul În care anumite neconcordanțe, stridente sau chiar antagoniste sunt percepute ca evidente): stabilirea direcțiilor de schimbare și a strategiilor care vor fi folosite pentru introducerea schimbării; crearea unei rețele de „oameni-cheie“ la toate nivelurile; fuzionări sau separări de departamente; repartizarea obiectivelor de Îndeplinit (a misiunilor
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]