6,018 matches
-
a depășit deloc concluziile sfârșitului de secol XVIII, când Budai-Deleanu afirmase că ler este „un cuvânt obișnuit încă la poporul din Transilvania, îndeosebi în colinde sau în cântece de Crăciun, în forma Leru-doamne, care se repetă după fiecare vers sau strofă”, ler fiind cunoscut și ca nume propriu „al celui mai strălucit și mai puternic împărat, Leru-împărat”. În continuarea lui Budai-Deleanu, un secol mai târziu, informatorii rurali ai lui Nicolae Densușianu menționează că în localitățile lor de baștină se consideră că
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
procedat prin adițiune, ci prin remaniere tenace și laborioasă, fixîndu-și mereu obiective mai înalte și tot mai severe niveluri de exigență. În anii primei versiuni a traducerii, el renunțase - în cadrul baladelor - la „respectarea riguroasă a rimelor de-a lungul tuturor strofelor componente”. Mai tîrziu însă, prin anii ’70, „orgoliul meseriei” i-a dictat o altă conduită: și acest obstacol trebuia învins, ținta vizată fiind „dobîndirea unei fidelități autentice, exhaustive, pe toate planurile discursului poetic”. O altă dificultate privea transpunerea în românește
Un eveniment editorial Villon. Opera omnia by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2980_a_4305]
-
pe când frumoasa țesătoare a trecutului Urzește poemul împrejurul zidirii căzute." Am văzut apărând pe nori locuințele În care trăiau îngerii și ei îmi spuseră Cântând deasupra țesăturii iubitei: "Îmbată-te de ea ca porfirul Ce bea din ochii tinerei femei strofele tale Purtătoare de dansuri și nu te lăsa nici când Surprins de mâhnire, căci ea E intrarea parfumului infernal În nările tale făcute pentru a simți doar pulpa Fructului divinei prezențe." Atunci mi-am întors chipul de la groaza Dinlăuntrul fiecărei
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/15085_a_16410]
-
Frumusețea graiului românesc am învățat-o de la părinții mei, în atmosfera de bucurie pe care au simțit-o în momentul alipirii Ardealului la România Mare. Mi-au rămas în minte versurile, pe care le recitam cu glas tare, înșirînd primele strofe din poezia "Luceafărul" de M. Eminescu pătrunse în casa noastră. Istoria ardeleană a luat alt drum intrînd în epoca glorioasă de după primul război. Adolescența mea s-a dezvoltat sub zodia împlinirii visului transilvan. De atunci drumul meu ascuns în viitor
Mărturisiri la o prezumtivă aniversare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/15454_a_16779]
-
vom spune că pauza implică intonație specială, deci accentuare în vers a cuvântului. În cazul dat, vărsând lumina 'n urma ei, și articularea termenului (și virgula după versul anterior) concură la aceeași evidențiere în vers a cuvântului lumina. În celelalte strofe ale poeziei predomină apostroful cu blanc. Sunt, însă, și câteva grafii unde blancul este redus la jumătate, spațiul apostrofului cerând rostirea împreună a cuvintelor în contact dar nu în formă sudată. Acest apostrof median, destul de des la Eminescu, este mai
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
minune de odor Să duc țării când de-aice M'oiu întoarce 'nvingător?" Peneș om de omenie Sare'n Plevna dintr'un zbor Și apucă 'n bărbăție Tunul cel mai tunător. Putem alege și exemple din alți poeți. Iată o strofă din Păcatul de Al. Vlahuță ("Convorbiri literare", 1 apr. 1881, p. 40): Și vreți ca astăzi omul să nu păcătuiască, Când grijile'l apasă, nevoile'l muncesc, Când el se vede'n lume menit să pătimească, Când relele'l frământă
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
realității: rezultă că steaua este aici, pe urma ei, reală. Dar ea este și sus, pe cer: o dedublare pe care prezentul (alúnecă) nu poate s-o explice. Interesante mi se par următoarele două pasaje din discursul Cătălinei. Mai întâi strofa 237-240: Lucește c'un amor nespus Durerea să-mi alunge, Dar se înalță tot mai sus Ca să nu-l pot ajunge. Peste numai câteva versuri, în strofa 245-248, textul este astfel: De-aceea zilele îmi sunt Pustii ca niște stepe
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
explice. Interesante mi se par următoarele două pasaje din discursul Cătălinei. Mai întâi strofa 237-240: Lucește c'un amor nespus Durerea să-mi alunge, Dar se înalță tot mai sus Ca să nu-l pot ajunge. Peste numai câteva versuri, în strofa 245-248, textul este astfel: De-aceea zilele îmi sunt Pustii ca niște stepe; Dar nopțile 's de-un farmec sfânt Ce nu 'l mai pot pricepe. Este limpede că secvența ca să nu-l pot se recită sacadat (sunt monosilabe), cu
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
cineva ne privește încruntat cam de sus - încă n-am spus tot ce-am avut de spus, azi ciripește imnul de stat o prigorie iar mâine un vultur falnic, fără glas: până când să tot cântăm după ureche? de fapt, puține strofe au mai rămas. degeaba pârleaz, poarta-i tot mai înaltă, nu se nasc arhitecți pe oricare maidan, nu faci vikingi din marinari de baltă. *** nu urăsc viermii, dar există oxiuri verticali? la festin, chemați de clopote, dușmanii care numai acolo
Poezii by Dan Dănilă () [Corola-journal/Imaginative/3072_a_4397]
-
în plus de smerenie: ,mi-am dat seama că nimic nu se transformă/ totul se creează". Pe lângă această modificare, făcută cu o limpezime, așa zicând, pedagogică, Liviu Georgescu procedează (ca și în volumele precedente) la reluări ale unor teme, motive, strofe deja scrise, schimbate pe nesimțite, aduse ușor într-o altă lumină. În loc de moto, primul poem din volum, și Confesiuni recuperate, ultimul, prezintă opt versuri identice, dispuse însă diferit. Vechile premise devin concluzii ferme, iar raționamentele făcute se comprimă într-un
Fulgi de poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11092_a_12417]
-
titlurile secțiunilor (Reziduuri, reverii, Scrum, Supradoze. Valse triste) ne spun ceva despre tonalitatea volumului și structura lui simbolică, în care nici măcar dispersia obiectelor și balansul bahic al celui ce spune ,eu" nu dezechilibrează, cum ar fi fost de așteptat, versul, strofa, poezia în întregul ei. Reziduurile sunt expresive stilistic, iar scrumul nu se risipește la fâlfâirea paginilor... Disperările, angoasele își găsesc mereu o oglindă rece și clară în care să se reflecte, convulsiile ființei nu provoacă tensionarea și scurtcircuitarea rețelei lirice
În oglindă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11183_a_12508]
-
oile, măgarii și berbecii. Poemul a fost publicat întâia dată în ,Revista Fundațiilor Regale", nr. 6 din iunie 1946, p. 264. Am mers la sursă, să verific prima versiune. Principala diferență e că în versul 12, adică ultimul vers din strofa a treia, în loc de ,secetele mari" avem în revistă ,secerile mari". Există și unele diferențe de punctuație. În versul 8, în revistă nu există virgula (și nici nu ar fi necesară). În schimb, edițiile de după Scrieri îmbunătățesc punctuația, deficitară în revistă
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
http://www.dcnews.ro/oficial-fuziu nea-pnl-pdl-aprobata-in-congres-com un 449707.html (accesat la 10.07.2015). 12 "Ziua în care PDL s-a dizolvat în PNL. Cele două partide au aprobat protocolul de fuziune. La intonarea imnului național a fost omisa a doua strofa, care conține cuvintele "un nume de Traian", http://www.evz.ro/congres-de-fuziun e-ziua-in-care-pdl-se-dizolva-in-pnl.html (accesat la 15.07.2015). 13 Ibidem, http://www.evz.ro/congres- de-fuziune-ziua-in-care-pdl-se-dizolva-in-pnl.html. 14 "Klaus Iohannis, la Congresul PNL: Trebuie să câștigăm Președinția României cu
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
și un program electoral comun la prezidențiale, http://www.obiectiv.info/fuziune- pnl-pdl-acl-va-avea-un-candidat-si-un-program-electoral-comun-la-prezidentiale 50168.html. "Ziua în care PDL s-a dizolvat în PNL. Cele două partide au aprobat protocolul de fuziune. La intonarea imnului național a fost omisa a doua strofa, care conține cuvintele "un nume de Traian", http://www.evz.ro/ congres-de-fuziune-ziua-in-care-pdl-se-dizolva-in-pnl.html. "Klaus Iohannis, la Congresul PNL: Trebuie să câștigăm Președinția României cu candidatul Antonescu", http://www.b1.ro/știri/politică/klaus-iohannis-la-congresul-pnl-trebuie-sa-castigam-presedintia-romaniei-cu-candidatul-antonescu-50515.html. "Ponta, despre Congresul PNL-PDL: Trădătorii câștiga
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Congres comun", http://www.dcnews.ro/oficial-fuziunea-pnl-pdl-aprobata-in-congres-comun 449707.html, accesat la 10.07.2015 4 "Ziua în care PDL s-a dizolvat în PNL. Cele două partide au aprobat protocolul de fuziune. La intonarea imnului național a fost omisa a doua strofa, care conține cuvintele "un nume de Traian", http://www.evz.ro/congres-de-fuziune-ziua-in-care-pdl-se-dizolva-in-pnl.html, accesat la 15.07.2015. 5 Ibidem, http://www.evz.ro/congres-de-fuziune-ziua-in-care-pdl-se-dizolva-in-pnl.html. 6 "Klaus Iohannis, la Congresul PNL: Trebuie să câștigăm Președinția României cu candidatul Antonescu
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
tonului rezolut-triumfător și a gesticulației dezinhibate, de învingător în orice cursă a vieții, o undă rece de neliniște se strecoară în interiorul securizat al paginii de poezie, tulburând mulțumirea de sine, bucuria autocontemplării. Spre deosebire de alți comentatori care au văzut în aceste strofe un document sufletesc al eternei, sfidătoarei tinereți, nu m-aș grăbi să fac o astfel de echivalare, când apar, aici, indicii clare ale adevăratei stări de lucruri - fie ea și suspendată de proiecțiile adolescentine: "Sunt tânăr, Doamnă, încă aripile mă
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
precedate de câte un "deși", "chiar de", "oricât mi-ai spune", apar secvențe neliniștitoare ce aduc riduri sub ochii atât de vii ai protagonistului. Apoi, tinerețea se trăiește, nu se declară. "Sunt tânăr", repetiția aproape incantatorie cu care debutează fiecare strofă, indică, mai mult decât o realitate biologică incontestabilă și o stare de spirit construită pe ea, o spaimă secretă a ființei. Eroul liric, atât de combativ în aparență, își face curaj în forul său interior, încercând să amâne scurgerea nemiloasă
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
comuna Mehadia. Se subintitulează "revistă de cultură". Nu, nu de cultură e revista, ci de cult al personalității. Nu, nu al personalității lui Eminescu (deși toate clișeele sunt aduse pe copertă: poza romantică încununată de lauri desenați, semnătura poetului, ultima strofă din Luceafărul), ci de cult al personalității unui anume Nicolae Danciu Petniceanu. Pe pagina 2, cu litere atît de mari încît și cei cu dioptrii + 10 pot să citească fără ochelari, scrie, cu majuscule bolduite: NUM|R DEDICAT SCRIITORULUI NICOLAE
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10693_a_12018]
-
fie anul resurecției românești, în spirit, anul ei de aur, european, dacă vreți. Și oricât s-ar încontra, literar, de aici încolo, simpaticul nostru om de stat, domnul Traian Băsescu, lucrul să se datoreze oare unei poezii numai? doar câtorva strofe de versuri bătute cu dalta, norocos, întâiași dată după Eminescu?... S-ar putea. a * Să ascultăm, așadar, cu întregul respect cuvenit funcțiunii obștești, dar și cu adâncă uimire, secretă, eventualul, vigurosul, veselul râset prezidențial, cel dintâi, cetățenesc, din ce mai
"Na-vă Europa..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10700_a_12025]
-
fie anul resurecției românești, în spirit, anul ei de aur, european, dacă vreți. Și oricât s-ar încontra, literar, de aici încolo, simpaticul nostru om de stat, domnul Traian Băsescu, lucrul să se datoreze oare unei poezii numai? doar câtorva strofe de versuri bătute cu dalta, norocos, întâiași dată după Eminescu?... S-ar putea. a * Să ascultăm, așadar, cu întregul respect cuvenit funcțiunii obștești, dar și cu adâncă uimire, secretă, eventualul, vigurosul, veselul râset prezidențial, cel dintâi, cetățenesc, din ce mai
"Na-vă Europa..." by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10700_a_12025]
-
de chitară (spaniolă, mexicană, chiar portugheză), catrenele din primele trei componente ar ridica lumea de pe scaunele unei săli de spectacole. Ori cantate în piețe publice, ar smulge ropote de aplauze, dezvoltând un șir de conexiuni în „alchimia limbajului”. Doar două strofe : „Te văzui de-argint catare / în bătaia lunii clare / lunămind și înstelând / ce am scrinuit în gând // Și-a zărit în patru zare / cocoloș de miere-n sare / și cum zdrână glosa ceea / mi-a fost dat să-nhap femeia”. Din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cercetarea eminescologică. Surprinde prin originalitate, acuratețe discursiva, profunzime. Sintagme că „spiritul hyperionic”, „timp mitic”, „eliberarea dincolo de dincolo” etc., dovedesc o extraordinară forță de tălmăcire și interpretare a capodoperei eminesciene, pe care George Popa o plasează, fără-ndoială, în nemurire. Ultima strofa a Luceafărului, cu un pronunțat caracter tezist, imaginarul dialog ceresc, reprezintă pentru poet o reală provocare chiar din partea lui Eminescu. Fiindcă este un poem, mai ales, pentru inițiați, eseul analizat devenind un ghid util și necesar pentru toți cei care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
din ideile lui Giordano Bruno (mersul geniului, dincolo de orice sistem ontologic, în antilume). Acesta preva lează ideea definirii geniului că intelect în permanent zbor spre eliberarea metafizica. Aș spune că, în fapt, e un pseudo-dialog filosofic, conceput în 33 de strofe, un apendice mesianic voit, o poartă spre zariștea gândirii nemărginite, absolute. Pregătit să dezlege parte din dedesubturile dramei axiologiei lumii, a creației, întrebările lui Hyperion: „Prin care neștiut păcat De boală morții sufăr?” sau/și „Nu-i nimeni să spintece
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
autorului, cu obișnuita funcție explicativă. Textele din sumar au apărut inițial în revista ,Dilema veche", iar succesiunea lor în carte e, în principiu, una cronologică. Vom citi și vom vedea; numai că poetul ține să atragă atenția și asupra îngustimii strofelor sale: ,Cât despre îngustimea strofei ("a ștofii", va fi spus Arghezi,-n Hore), ea e, aici, urmarea (liber consimțită) a calupului coloanei de gazetă (țeapăn ca a lupului cerbice). - "Patul lui Procust" nu-i atât o probă de masochism, cât
Vă place Foarță? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10903_a_12228]
-
Textele din sumar au apărut inițial în revista ,Dilema veche", iar succesiunea lor în carte e, în principiu, una cronologică. Vom citi și vom vedea; numai că poetul ține să atragă atenția și asupra îngustimii strofelor sale: ,Cât despre îngustimea strofei ("a ștofii", va fi spus Arghezi,-n Hore), ea e, aici, urmarea (liber consimțită) a calupului coloanei de gazetă (țeapăn ca a lupului cerbice). - "Patul lui Procust" nu-i atât o probă de masochism, cât una de ingeniozitate.". Un fragment
Vă place Foarță? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10903_a_12228]