11,441 matches
-
lucrat Constantin Brâncuși." Planurile cu pricina se află în proprietatea unei firme din Petroșani la care prefectul e acționar. * Ocupat să pună capăt scandalului provocat de ministrul Culturii cu încercarea sa de a-l demite pe Lucian Pintilie de la conducerea Studioului de Creație Cinematografică al ministerului pomenit, premierul n-o fi avut timp să-și avertizeze prefectul să se astîmpere sau să-l dea jos din funcție dacă refuză. Fiindcă și acest proiect cultural, ca și proiectul demiterii lui Pintilie riscă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
Cristian Teodorescu Nu mi-a venit să cred că eruditul Răzvan Theodorescu scoate la concurs postul de director al Studioului de Film al Ministerului Culturii, postul lui Lucian Pintilie. Am așteptat liniștit cîteva zile apariția unei dezmințiri din partea academicianului ministru, închipuindu-mi că acesta a semnat ca primarul o hîrtie viclean vîrîtă în mapa cotidiană de vreun funcționar montat de
Restructurarea lui Lucian Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16008_a_17333]
-
în mapa cotidiană de vreun funcționar montat de alții. Spre stupoarea mea am aflat că ministrul Culturii nu numai că a știut ce semnează, dar ca să fie sigur că Lucian Pintilie nu va cîștiga concursul a luat decizia să restructureze Studioul, adică să-l desființeze în actuala formulă, pentru a fi sigur că scapă de Pintilie din minister. Nu voi înșirui aici meritele lui Lucian Pintilie ca director al acestui Studio de Film, ele sînt bine cunoscute și n-au fost
Restructurarea lui Lucian Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16008_a_17333]
-
Pintilie nu va cîștiga concursul a luat decizia să restructureze Studioul, adică să-l desființeze în actuala formulă, pentru a fi sigur că scapă de Pintilie din minister. Nu voi înșirui aici meritele lui Lucian Pintilie ca director al acestui Studio de Film, ele sînt bine cunoscute și n-au fost bifate de cine știe ce bisericuță critică autohtonă. Dar luat cu Teleenciclopedia și cu trecutul, poate că dl ministru istoric n-o fi apucat să se pună la curent cu toate acestea
Restructurarea lui Lucian Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16008_a_17333]
-
și pe care a zaharisit-o Ecaterina Oproiu la revista Cinema. Nu cred că vreunul dintre acești trei consilieri ai dlui Theodorescu are cum să evalueze corect atît filmele lui Pintilie, cît și cele izbîndite de el ca director al Studioului de Film al Ministerului. Simpla existență a lui Pintilie e un memento neconvenabil pentru fiecare dintre ei, începînd de la Pintilie disidentul și ajungînd la omul care se opune azi, în plină libertate, prostiilor moștenite și pios conservate despre filmul românesc
Restructurarea lui Lucian Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16008_a_17333]
-
Eugenia Vodă Dragă domnule Pintilie, La ora cînd vă scriu, tocmai am aflat, dintr-un ziar, că "vi s-a desfăcut contractul" de director al Studioului de Creație Cinematografică al Ministerulului Culturii... "cu data de 17 iulie"... Tot într-un ziar de azi a apărut și un "Protest al oamenilor de cultură". Nu l-am semnat, așa cum n-am semnat nici unul dintre sutele de proteste cu
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]
-
au nimic comun unul cu altul; îl văd și ca un inutil exercițiu de umilință colectivă: înseamnă să ceri, fie și indirect, ceva, de la niște oameni pe care îi detești. În Protest se scrie că, prin înlăturarea dvs. de la conducerea studioului vi se pregătește "al doilea și, probabil, ultimul exil"... De aceea m-am hotărît să vă scriu (pentru că, după cronica mea la Prea tîrziu, nu mai avem nici un fel de comunicare, în afară de bună ziua; ceea ce e, totuși, ceva!; există și mulți
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]
-
loc nici de bună ziua. Îi înțeleg și-mi pare rău. Riscurile meseriei!). Mai întîi: e evident că ceea ce s-a întîmplat e o mare nedreptate, ca să nu spun o ticăloșie (deși asta este). Nu e vorba, aici, de situația unui studio de creație, cît de un principiu și de un climat. Un om care a muncit, care a făcut ceva, care a avut rezultate, care și-a cucerit, teoretic, în timp, dreptul elementar de a fi respectat, e tratat cu violență
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]
-
care v-ați urmărit țelul (a face film!) au căpătat, în context, proporții monstruoase. Cineaști înfometați au avut, probabil, senzația că ei nu există și nu pot supraviețui din cauză că Pintilie are un sandviș! Pentru că, în fond, ce era acel faimos Studio de creație cinematografică al Ministerului Culturii? Am intrat, de vreo două ori, în sediul pompos numit așa și, de fiecare dată, m-a frapat, încă de la intrare, atmosfera dostoievskiană, de mizerabilă sărăcie. Tot de sărăcie au ținut și "fondurile de la
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]
-
bani și, în curînd, se vor sfîșia, tot între ei, pentru puținii bănuți alocați pentru cinematografie. Nu știu care va fi, de acum înainte, mersul administrativ al lucrurilor, dar, presupunînd o utopică variantă roz - că prim-ministrul însuși v-ar "da înapoi" studioul, cu scuzele de rigoare -, mă întreb: cum ați mai putea lucra cu ei? Cum ați putea să le trimiteți scenariile, ca să... Ca să ce? Ce "Comitet de lectură" poate hotărî ce să facă și ce să nu facă un artist? Probabil
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]
-
cu toate astea? Nimic. Înainte, o interzicere era o interzicere. Dar azi, ce vă pot lua acești tovarăși? O siglă? O titulatură? Niște bani insuficienți? Ce cai, de la ce biciclete, vă mai pot lua, azi, acești domni? Cu sau fără studioul lor, dumneavoastră rămîneți tot Lucian Pintilie. Vreți nu vreți, vor nu vor, dumneavoastră sunteți o instituție în sine. Mărturisesc că nu mi-au plăcut intervențiile dumneavoastră din presă, apărute în momentul scandalului. Pe un mare artist ți-l imaginezi în
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]
-
Cred că, în loc de explicații, autobiografii, scrisori, memorii, proteste, lamentații, amenințări, revendicări - oricît de justificate ar fi ele! - ar fi bine să vă continuați, aici și acum, drumul imperial, comme si de rien n'était! Ar fi momentul să înființați propriul "Studio de creație Lucian Pintilie", pentru care sînt convinsă că o să găsiți, inclusiv în această țară, pîrghiile de finanțare (cu condiția să vreți!). Aștept plină de curiozitate premiera Nicki Ardelean, colonel în rezervă, să văd și eu ce a oripilat în
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]
-
să scriu eu roluri, și nu să le joc pe-ale altora... vreau să spun ieea de a fi regizat începuse să mă calce pe nervi, în sinea mea. Totuși, în starea aceasta arțăgoasă, mă prezentasem în ziua convenită la studiourile Buftea, unde aveam să repet trei-patru replici, de probă, în fața aparatului de filmat. Țin minte că regizorul, ca să fac ceva, mă pusese să ascut cu briceagul un băț. Atunci simțisem întâia oară ce jalnică este condiția actorului, când nu e
Ens generalissimum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15610_a_16935]
-
TV în momentele dramatice din decembrie 22, adresându-se lui Mircea Dinescu, alt cabotin: fă-te că scrii, fă-te că citești ceva ' când o țară întreagă ședea proptită cu ochii în televizor. Auzisem cât de infernale sunt repetițiile în studio, reluările demențiale, luminile reflectoarelor... mai mult decât dificultățile tehnice, mă blocase ideea că trebuia să execut un lucru atât de stupid. Ceea ce probabil se vedea pe figura mea. Inconștient, bunul meu simț mă făcuse să evit să intru într-un
Ens generalissimum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15610_a_16935]
-
sugestii prețioase. Prin concesia făcută senzaționalului, tema propusă pentru Clubul CineMAiubit - "De la Alexandru Tatos la Adrian Copilul, Minune" - pare din star neinspirată. Fiindcă am preferat să urmăresc proiecțiile, din cauza suprapunerilor din program, n-am putut urmări dezbaterile din foaierul Cinematografului "Studio", pus la dispoziție cu generozitate de către UCIN. Într-unul din programele matinale am descoperit nestemata acestei ediții: un film de 50 de minute produs de Editura Video și realizat de Ștefan Velniciuc - regia și Jeanine Stavarache - scenariul, un interviul cu
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
să aleagă. - Tortellini îți place? îl întrebă el. Kingsley îl privi mefient. - Cum să nu, răspunse el. Mai ales primele, alea-n alb-negru. în timp ce așteptau să li se aducă felul principal, Logan își schiță propunerea. Lucra la unul dintre principalele studiouri de la Hollywood și încerca să pună în mișcare zece-douăsprezece proiecte orientate direct spre segmentul de bază al pieței americane. Dat fiind că văzuse cele două filmulețe ale lui Kingsley și fusese foarte impresionat mai cu seamă de construirea scenelor de
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
ultimele săptămîni spre acele locuri în care se respiră aer proapăt, în care există un soi de primenire a creației, ceva ritualic în nașterea spectacolelor, dincolo de încrîncenări, ambiții și goana după succesul ușor, nedurabil. Am ajuns într-o seară la Studioul Toaca. Un Centru de Artă Contemporană greu intuibil din stradă, undeva în sectorul 3, între strada Mîntuleasa și Udriște, în Casa Eliad, monument istoric de la 1851. Între o spălătorie auto și un restaurant există un teritoriu suspendant, neverosimil parcă, în
Aer proaspăt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15732_a_17057]
-
o tandră, dar năbădăioasă idilă cu propriul cumnat, astfel recuperat. Evident, în ecuație intră și farmecul actorilor care contribuie cu entuziasm nedisimulat la această spirituală parodiere a propriului lor univers. Din care nu puteau lipsi alți doi eroi, directorul de studio/ Stanley Tucci, care e cum i s-a cerut, isteric și abulic, autoritar cu subalternii și indulgent cu regizorul. Regizorul care, de astă dată, e un laureat al Premiului Oscar căruia i se iartă orice. Chiar și refuzul de a
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
adus în atenția publicului nostru documente inedite, de mare interes: "Omagiu lui Vittorio De Sica" și "Cineromit. Un vis cinematografic româno-italian (1941-1946)". în fine, Zilele Filmului Britanic vor pune stăpânire, între 2 și 8 noiembrie, pe trei săli bucureștene (Cinema Studio, Sala Auditorium și Cinemateca Română), pentru a prezenta aproape 30 de filme de lung și scurt metraj (de ficțiune, documentare sau de animație): filme clasice, intrate deja în istoria celei de-a 7-a arte, dar și filme noi, nouțe
Bucurii autumnale by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15790_a_17115]
-
fum, dar nu și flacără, ș.a.m.d. Dicționarul, cu toate precauțiile necesare în fața unui instrument care nu-și propune și nici nu are cum fi exhaustiv, este util și pentru studii comparate ale limbilor poetice, caracterizări sine ira et studio ale tradiției poetice românești și reevaluări ale cuvintelor poetice înseși. Ștefan Badea - Dicționarul limbii poetice românești, volumul I, Ed. Viitorul Românesc, București, 2000, 334 p., f.p.
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
cunoscusem pe poet decît o singură dată, în treacăt. Mai zdruncinată am fost la sinuciderea lui Gherasim Luca, tot în Sena. Pe el îl văzusem în două rînduri și surprinsesem două personaje diametral opuse. Prima oară era pe scenă, la studioul Teatrului Chaillot unde își recita versurile cu o agresivitate și repeziciune cu adevărat suprarealiste. Nu știu dacă în sală se afla și Deleuze, atunci în culmea celebrității sale filosofice, și care-l decretase poetul său preferat, dar Barbăneagră delira de
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
Viorica Bucur Cu o întârziere de trei ani, și publicul nostru (de fapt o anumită parte a acestuia: cei 400 de cinefili bucureșteni, majoritatea tineri, care au umplut până la refuz sala cinematografului Studio) a putut vedea, grație Festivalului de Film European - ediția a 5-a, filmul belgian Rosetta. La București, ca de altfel pretutindeni unde a rulat, publicul a fost împărțit în două: unii au exclamat: "Zguduitor!". "Emoționant" (și superlativele au curs), alții
Made in Europa by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16149_a_17474]
-
dar care sunt deja, urâțite, schilodite, poluate de o industrie neperformantă, de ritmuri și moduri de viață improprii în care omul și câinele - odinioară suflete gemene, au devenit, acum, dușmani. Acest film belgo-mongol e rod și al colaborării a unor studiouri din cinci țări europene: el trimite, însă, la realitățile unei anume Europe (inclusiv cele ale României) și afirmă avantajele, la nivel de concepție cinematografică ale multiculturalismului. Un univers multicultural și în Cartierul din Nord (Nordrand, coproducție Austria-Germania-Elveția, 1999) - film de
Made in Europa by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16149_a_17474]
-
bună măsură, faptului că nu a acceptat să ofere, din totalul fondurilor disponibile, mai mult de jumătate subvenționării revistei Gîndirea. Supărările sale l-au exasperat pînă la revoltă neputincioasă. Și, totuși, ca director al Naționalului bucureștean, a întemeiat o sală "Studio" pentru încercări regizorale și reprezentarea pieselor străine, pe scena principală jucîndu-se dramaturgie originală și clasică universală, iar în 1929, a avut inițiativa punerii în scenă a piesei lui Blaga Meșterul Manole. Tot în 1929, ca președinte al S.R.R., se pronunța
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
de ura pe care o simt mustind în subtextul unor articole, cu sau fără caracter polemic, interviuri sau pur și simplu notițe redacționale, aruncate într-un colț de pagină. Am crezut totdeauna că orice se poate discuta sine ira et studio, pe un ton civilizat, că polemica nu exclude (vorba d-lui Octavian Paler) cordialitatea și că singurul extremism îngăduit în lumea ideilor este (vorba, de data aceasta, a d-lui Radu Cosașu) unul de centru. Am însă prilejuri nenumărate să
Ura la români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16290_a_17615]