1,089 matches
-
să-l descoperim lumii oarbe și holbate pe Mântuitorul. Cine spune lumea că sunt Eu?» (Mc 8,27). Dacă Isus ar repeta întrebarea, care ar fi răspunsul nostru? Câți sunt cei care îl cunosc cu adevărat pe Cristos? Urmărind dezbaterile studioșilor de religii comparate și auzindu-le concluziile, trebuie să ne întrebăm dacă într-adevăr unii dintre ei, care pretind că au studii, au dat atenția cuvenită acelei Evanghelii despre care tot discută. Greșeala lor stă în aceea că ei cred
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
societatea tuturor femeilor pe care invazia rusă le înțolise. Îmi amintesc de o oarecare tinerețe castanie care se întorsese în Capitală după o lungă peregrinație prin Rusia și prin Bulgaria și care acum era plină de poli imperiali. Generația mea studioasă - dacă nu este plină de ingratitudine - ar trebui să-și aducă aminte de această femeie sentimentală căreia îi plăcea cântecul privighetoarei. Era vara: în toate serile, răsturnată într-un muscal, femeia se oprea înaintea cofetăriei Rădulescu din fața grădinii Episcopiei și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
dreptului românesc, dar acesta era original, prin prostie. Nu considera răspunsul bun decît dacă era dat exact cu frazele din cursul lui. Am fost, la examene, în seria de zece studenți, după alfabet, mereu cu George Brătianu. Era un student studios și timid și suferea că nu i se puneau întrebări mai grele din cauza numelui, spunea el. Ne-am reîntîlnit, mai tîrziu, la studii și la Paris. El se dedicase însă științelor istorice ca să devină profesor. În ziua cînd ni s-
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
ei. Nu lipsea nimic. Dimpotrivă, un lux exorbitant se putea vedea chiar de la depărtarea la care te aflai ca student. Printre românii veniți la studii pe timpul celor doi ani și jumătate cît am fost eu la Paris, erau: George Brătianu, studios și retras; M. Eliescu, elegant; Penescu; Suchianu, a cărui soră era măritată cu Mihai Ralea; frații Savel și Jean Rădulescu, îmbrăcați la Barclay; Fănică Florescu, mereu în lipsă de bani; Horia Grigorescu purta monoclu; George Fotino, important și frumos; Ghiță
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Săveanu bancherul; Mețulescu, Alevra, Al. Plitman, A. Rabner, Misirliu, Păunescu, Al. Cavalioti, Chesim, ca să nu citez decît pe acei mai cunoscuți de mine. Colegul meu de liceu, Al. Cavalioti, premiant aproape în toți anii, era la Paris tot așa de studios și trecea examenele tot printre primii. Devenise însă avar. Cu toate că era dintr-o familie bogată din Galați și avea cu ce să-și facă o viață îndestulată, locuia la Paris într-o mansardă mizerabilă și mînca, pe jurnal, pe băncile
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
singurătate” din care nu va mai ieși decât În scurte „respirații sociale”, decenii la rând! O singurătate „făcută pe măsură”, de parcă zeii mei tutelari m-ar fi Împins, nerăbdători, Într-o singulară precocitate, atât de necesară viitoarei mele cariere, de „studios” și creator de psihologii umane: aceea de „observator din afară” a Întregului teatru existențial, postură ingrată, umilitoare, suferindă ca o boală urâtă de piele, un fel de pestă invizibilă și extrem de odoriferă. La prima mea Întoarcere din exil, În ’72
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
în comuna natală (1919-1924), iar studiile secundare la Liceul de băieți din orașul Bolgrad (1925-1932). Examenul de bacalaureat l-a susținut în mod strălucit în iulie 1932 la Liceul Sf. Dumitru din Izmail. Ca elev de liceu a fost foarte studios, cu aptitudini spre științele reale, fiind unul dintre elevii străluciți ai profesorului de Fizică și Chimie: Simeon Caragheozov. A fost tot timpul elev intern, după programa normală de școală, fiind folosit la supravegherea elevilor interni pentru pregătirea temelor zilei următoare
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
care "se vor face iarna, în case încălzite; vara, la timp bun în grădină". În privința copiilor de vârstă școlară, opera lui A. Fătu cuprinde unele observații aparte, privind igiena procesului de învățământ și prevenirea "pericolelor ce pot rezulta pentru junimea studioasă cu ocazia frecventării școalelor și a exercițiilor gimnastice". El precizează unanim că procesul școlarizării poate să devină vătămător sănătății elevilor prin: a) nesănătoasa poziție a localului de școală, modul clădirii și al împărțirii ei; b) prin frecventarea școlii de către elevi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
-o la București, într-o perioadă când Facultatea de Medicină din capitală număra printre profesorii ei pe tânărul Gh. Marinescu, de care studentul Parhon s-a atașat în mod deosebit. Clinica lui Marinescu, de la Spitalul Pantelimon, a constituit pentru tânărul studios prima școală unde a venit în contact cu patologia neurologică și endocrină, pe care avea s-o îmbogățească și căreia avea să-i închine întreaga lui viață. În anul 1900, C. I. Parhon publica prima sa lucrare de endocrinologie. Ritmul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ideologică dintre anii ’54 și ’56, ecou bine temperat, cum arătam, al dezghețului hrușciovian, nu oferea o deschidere efectivă de orizont cultural. Nimic limpede nu se profila înainte, nimic ademenitor, totul era cețos, incert și astfel privirile noastre, ale tinerilor studioși de atunci, literați în formare, se întorceau iscoditoare spre trecut, nu spre trecutul imediat, de bună seamă, cufundat în noaptea proletcultismului, ci spre trecutul cultural antebelic, care ne apărea scăldat în îmbietoare lumini. De fapt, nici nu eram prea depărtați
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
terra), aluzie la „țărănismul“ împătimit al aceluia. Și câte altele! Dar această dimensiune ludică a firii lui Velea, din plin manifestată în acei ani, nu-i slăbea seriozitatea pusă în alte preocupări și în primul rând nu-i slăbea tenacitatea studioasă. Puțini dintre cei care l-au cunoscut pe Velea târziu și-l pot reprezenta, cred, astfel cum l-am văzut eu de atâtea ori, cantonat cu îndârjire în sala de lectură a bibliotecii facultății, sau la Biblioteca Academiei, citind nemișcat
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Scriitorul își amintește că în acea perioadă "numirea mea chiar a stârnit oarecare scandal în Fălticeni, și mai-mai că erau câțiva nemulțumiți să-mi arunce mere în tribunal când m-am înfățoșat spre a mă așeza pe scaunul de judecător". Studios si perseverent, Gane s-a impus repede, ajungând să fie "un factor principal în tribunal". În această perioadă de pregătire a Unirii, tânărul Gane participă împreună cu alți fălticeneni la întruniri care se țineau la Iași și la Mînăstirea Slatina. Ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
să le canalizeze energiile. Lozinca desăvîrșirii unității spirituale a tuturor românilor, fiind năpădită de politicianism și cultul monarhiei, n-a putut avea forța mobilizatoare a idealului dinaintea marii uniri. Așa se și explică dezorientarea politică a unei părți a tineretului studios din acea vreme, care nu putea întrezări, în hățișul contradicțiilor epocii, mai ales în perioada crizei economice, drumul viitor al României; o astfel de dezorientare a și favorizat pătrunderea spiritului distrugător al comunismului și fascismului în unele școli și facultăți
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de copii și tineri care frecventau școlile, frînarea accesului unor tineri în învățămîntul superior), în ansamblu, învățămîntul și-a păstrat structura și caracteristicile fundamentale din anii anteriori. Intensificarea pătrunderii unor idei politice de stînga sau de dreapta în rîndurile tineretului studios s-a datorat nu școlii, ci unor factori extrașcolari. Orientarea spre fascism a unora dintre elevi și studenți se explica, mai ales, prin factori extrașcolari. În aprecierea școlii românești din perioada interbelică, trebuie să pornim de la faptul că învățămîntul de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ale copilăriei noas tre. - Plimbare retrospectivă prin Bucureștii lui 1900. - Haimana lâc, pezevenglâc și curvăsărlâc În mahalaua noastră deocheată. - Liceul și premianții de onoare de la Sf. Sava ajunși la picioarele Miței Biciclista. - Vivat, crescat, floreat boema noastră veselă și liber studioasă, cu lavalieră la gât. - Căci mai sunt și alte feluri de a Învăța carte, printre care cârciumile cu discuții lite rare și cafenelele cu „idei“. - Potic nelile unei generații zisă „de margine“. - Generația noastră melomană și un epitaf pe mor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fi de trecut și cea a Corei Irineu, Întâmplată În plin succesul acestei scrii toare și exact cu o zi Înainte de apariția În volum a Scrisorilor bănățene, note de călătorie sau, mai nimerit, de vagabondaj sau pelerinaj spiritual și exotic, studios și aventuros, Într-un ținut al țării abia atunci descoperit scriitoarei și citito rilor: scrisori a căror surprinzătoare valoare literară s-a relevat printr-o in discreție a prietenului căruia i se adresase călă toarea „cu tocurile În guste“ și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
NOSTRU de existență boemă fără tată, fără mamă, fără un dumnezeu pe lume, nici stăpân, trăind unii dintre noi din slujbulițe mă runte, alții din expediente și mai mărunte, dar cultivând cu toții acea flacără a tinereții noastre dacă nu chiar studioasă, dar sincer preocupată și, de aceea, neconducând la nimic În viață, ci cu singurul folos al unui liber și continuu exercițiu pe seama nu știu cui, al facultăților așa zise ale spiritului, atât de nesigure și de Înșelătoare și ale căror roade se
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din amintirile unui client al borde lurilor de odinioară, de bună-credință și Încă cu sănătoase apetituri virile. - Inocențe și candori unde cu gândul nu gân dești; iar calea virtuților domestice stă mereu deschisă preote selor amorului. - Procesiunile nocturne ale tinerimii studioase de acum cincizeci de ani spre Crucea de piatră, spre Gramont și spre Chiriță, sălașele fetelor fără de mofturi. - Despre „trufan dalele“ și „prospăturile“ picate din provincie pe pavajul Bucureș tilor și prubuluite de „nenea“ cel păros ca un câine și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care este o adevărată instituție, străveche și universală, cu tradiții și rădăcini adânci În umanitatea ticăloasă de totdeauna; o instituție sinceră și corectă cu sine Însăși și față de lume; indispensabilă sau contând mult În educația și morala sexuală a „tinerimii studioase“, cum eram noi, liceenii și studenții, cât și pentru Întreaga obște a mascu lilor chinuiți de șarpele concupiscențelor; conducând uneori, cum am mai spus, pe tinerele sale oficiante de-a dreptul spre cărările virtuților domestice, ca neveste cu bărbat la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o fată anume. Nici n-aveai cum să nu te îndrăgostești de bibliotecară. Noi, cititorii, stăteam cuminți, cu cărțile în față, iar ea, cocoțată pe un podium, ne supraveghea. Oare ce era în capul ei? În pauze discutam cu alți studioși, dar nu despre cărți, ci despre bibliotecară. „Frumoasă fată“, spuneam, și ei mă aprobau. Într-o zi, i-am propus să ne întâlnim. I-am zis, cum se zicea pe atunci, la douăzeci și doi de ani: „Vreți să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de la pupitru îi plăceau toate cărțile pe care le ceream. Poate și pentru că nu era la fel de drăguță ca bibliotecara de dinainte de vacanță. De altfel, nici n-avea listă pentru întâlniri. Mai exista o cauză pentru care nici eu, nici ceilalți studioși nu ne îndrăgosteam pe loc de ea. Cantina la care aveam cartelă terminase rezerva de cartofi și trecuse energic pe varză. La prânz, mâncam zilnic ciorbă de varză, sufleu de varză, varză à la Cluj, varză à la Suceava, varză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Potrivit unui document de epocă, o bibliotecă publică românească exista în Rădăuți încă din primul deceniu al secolului XX. În 1912, elita românilor rădăuțeni lansează un Apel către toți românii pentru înființarea unei biblioteci publice enciclopedice menite să sprijine tineretul studios și cercetarea științifică românescă. După Primul Război Mondial, mai bine de un deceniu, Librăria de Carte Germană Schledt întreține o bibliotecă de împrumut (publică), cea mai mare, pare-se, din oraș, având 3 500 de volume. În Puncte de reper
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
care a activat, prin seriozitate și profesionalism, s-a impus că o personalitate puternică, neimplicata politic, cu mare influență asupra elevilor și a colegilor de muncă. A dobândit un prestigiu deosebit în urmă prestațiilor sale la catedră. Era tipul intelectualului studios, tăcut și introvertit, cititor pasionat. Nivelul de cultură la care ajunsese era unul deosebit de ridicat, rar întâlnit la contemporanii noștri. A predat, în decursul timpului: limba română, germană și franceză, dar se știe că mai vorbea și alte limbi. La
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93285]
-
a lăsat Împotmoliți În ploaie și În mijlocul pustietății; ajutorul generos al lui Raúl, proprietarul patului În care dormeam acum, și interviul pe care l-am dat ziarului El Austral din Temuco. Raúl, student la medicină veterinară, nu din cale-afară de studios, din cîte-mi dădeam seama, a tras biata noastră motocicletă sus, În camionul pe care Îl deținea, aducîndu-ne În acest oraș liniștit din inima țării. Ca să fiu sincer, cred că au fost cîteva momente cînd cred că prietenul nostru și-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
ceea ce el însuși a dat și dă cu prisosință patriei sale, al celui mai iubit fiu și conducător al poporului și al destinelor patriei noastre, care este secretarul general al partidului și președintele țării.“ („Patriotismul revoluționar - trăsătură definitorie a tineretului studios“, Scînteia, 13 iulie 1982) ANDREI S., conf. univ. dr., Universitatea din Cluj-Napoca „Cu alte cuvinte, existența partidului unic în sistemul nostru politic, bazat pe principiul participării directe, nu înseamnă «monopolizarea» relației de conducere și nici anularea pluralismului forțelor sociale, ci
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]