852 matches
-
reasigurare III. În toate cazurile, notele explicative trebuie să indice suma totală a primelor brute în asigurarea directă provenind din contractele încheiate de societate: - în statul membru în care își are sediul; - în celelalte state membre; - în alte țări, fiind subînțeles că indicarea sumelor corespunzătoare nu este necesară atunci când ele nu depășesc 5% din suma totală a primelor brute subscrise. 4.78 Societățile trebuie să indice în notele explicative suma comisioanelor aferente asigurării directe înregistrate în timpul exercițiului financiar (comisioanele de orice
REGLEMENTĂRI din 28 decembrie 2001 contabila specifică domeniului asigurărilor armonizate cu directivele europene şi standardele internaţionale de contabilitate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140038_a_141367]
-
în sensul acestor articole. ÎI. La articolul 5 Instalațiile organelor de presă, de radiodifuziune și de televiziune nu sînt considerate că sediu stabil, daca informațiile obținute nu sînt transmise decît întreprinderii care utilizează acele instalații. III. La articolul 10 Este subînțeles că impozitul perceput în România în virtutea art. 13 al Decretului nr. 425 din 2 noiembrie 1972 asupra distribuirii beneficiilor societăților mixate, care sînt transferate în străinătate, va fi considerat că impozit prelevat asupra dividendelor în sensul art. 10 paragraful 4
CONVENŢIE din 27 martie 1979 între Republica Socialistă România şi Regatul Olandei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale în materie de impozit pe venit şi pe avere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146254_a_147583]
-
presupune schimbări la nivelul persoanei și în conținutul culturii organizaționale; 2. utilizarea informației ca instrument de management este condiționată de calitățile, competența și prestația managerului, de capacitatea managerială de implementare a noii concepții și tehnologii informaționale în activitățile desfășurate; se subînțelege că și în această direcție este nevoie de o schimbare reală și radicală; 3. utilizarea informației presupune concepție asupra managementului organizațional și a rolului determinat al informației în cadrul acestuia, care este reflectată în conținutul, tipul și stilul managementului implementat; 4
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
specifice fiecărei categorii de organizații sportive, menite să asigure măsurarea performanței. Performanțele specifice organizațiilor sportive pot fi performanțe profesionale, performanțe manageriale, performanțe financiare, etc. Aceste performanțe trebuie să vizeze satisfacerea criteriilor amintite, (cei 3E), însemnând: * economie, respectiv criteriul economic, care subînțelege costurile cele mai scăzute pentru realizarea obiectivelor (indicatorilor) organizației; * eficacitate, adică realizarea obiectivelor stabilite de managementul organizației; * eficiență, obținerea maximului de rezultate cu consumul cel mai mic de resurse posibil. Măsurarea performanței presupune conceperea și organizarea activității astfel încât obiectivele și
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
o integrare adecvată. Considerăm ideea emisă ca necesitate de bază a funcționării organizaționale eficiente în condițiile unui mediu extern efervescent. Aceasta presupune: * diferențierea și dezvoltarea unor componente specializate ale căror activități trebuie orientate spre anumite aspecte ale nevoii sociale, ceea ce subînțelege: diferențierea funcțiilor și sarcinilor reflectate pe plan cognitiv; diferențe în ce privește structura formală a diferitelor compartimente; * luarea în considerare a faptului că organizația este un sistem integrat ce trebuie coordonat unitar pentru a se putea culege roadele acțiunii interne și ale
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
performanțelor Realizarea sarcinilor de bază menționate anterior trebuie supusă criteriilor și normelor de raționalitate, înțelegând prin aceasta acțiunea managementului organizației asupra modalităților pe baza cărora organizația își poate evalua performanțele. Aceasta presupune urmărirea consecințelor acțiunilor organizaționale preconizate, iar realizarea practică subînțelege acțiune managerială pentru: * înțelegerea relațiilor dintre cauze și efect, posibilă numai în condițiile cunoașterii și priceperii specificității activităților organizaționale; * utilizarea standardelor de performanță și asigurarea cunoașterii acestora de către membrii organizaționali; * determinarea, în cadrul standardelor de performanță, a indicatorilor specifici activității (fizici
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
III-a se poate exprima și numai prin forma accentuată: Dă-le lui!, dativul persoanei I se exprimă numai prin amândouă formele: Dă-mi-le mie! Forma accentuată se poate întrebuința singură doar în enunțuri dialogale, când forma neaccentuată rămâne subînțeleasă odată cu verbul predicat: - M-ai văzut pe mine?/ - Da, pe tine. Întrebuințarea formelor neaccentuate de dativ și acuzativ este obligatorie și în unele contexte în care complementul, direct sau indirect, se realizează prin substantive sau pronume nepersonale; gradul de obligativitate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin raportare la alte „părți de vorbire”, pare să reflecte ezitări în privință fixării identității de clasă lexico-gramaticală: „Numeralul nu numește, nici nu înlocuiește numele de lucruri sau de ființe, ci indică numărul (cinci elevi, zece studenți), substantivul putând fi subînțeles (trei, opt, doisprezece).” ( G.A.,vol.I, p. 181) Dacă se abandonează absolutizarea criteriului semantic, care are justificare în descrierea sistemului lexical al limbii, nu și în identificarea claselor gramaticale ale vocabularului, se deschide drum pentru o stabilire mai exactă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
timpilor ce vin / O stea s-ar fi aprins; Ai fi trăit în veci de veci / Și rânduri de vieți, / Cu ale tale brațe reci Înmărmureai măreț.” (M. Eminescu) Construcția sau propoziția condițională pot rămâne neexprimate; trebuie numai să se subînțeleagă. În asemenea cazuri, imperfectul este numai aparent un timp absolut: „- Mihai nici nu te-a văzut... Puteam să te trimitem cu trăsura noastră.” (D. Zamfirescu) • În legătură cu un alt imperfect (rar) sau cu un potențial, dezvoltă sensul de ireal: „Dacă tu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-i mai scrisesem și nici el mie.” (M. Preda) • prezența adverbului de negație nu: „Un cuvânt sau un gest pot să jignească sau nu, după felul sufletesc al celui care-l face.” (Camil Petrescu) Din structura predicatului analitic se pot subînțelege: • verbul copulativ: „Sufletul omului e ca un val - sufletul unei națiuni, ca un ocean.” (M. Eminescu), „Lumea nu-i cumu-i ci cum o vedem.” (M. Eminescu) • numele predicativ: „Luna pare oricui un element poetic și este.” (G. Călinescu) Elipsa subiectuluitc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
element poetic și este.” (G. Călinescu) Elipsa subiectuluitc "Elipsa subiectului" Enunțurile cu predicatul realizat prin verbe apersonale sunt adesea eliptice de subiect. Enunțul „Lui Bozoncea îi plăcea însă, la tiribombe.” (E. Barbu) nu are subiect. Subiectul poate fi „ipotizat”, nu subînțeles: să se ducă, să întârzie, să meargă etc., dar niciuna din aceste „completări” nu a fost gândită ca atare și, de aceea, nici exprimată într-un enunț anterior 24. Subiectul este înlocuit uneori, în aceste enunțuri, de un complement indirect
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
place să întoarcă spatele la lucruri.” (C. Noica, 45) Complement indirect subînțeles tc "Complement indirect subîn]eles " Când a fost deja realizat în enunț sau dacă realizarea sa concretă poate fi dedusă din context, complementul indirect poate rămâne neexprimat, fiind subînțeles sau deductibil: „Cine nu se teme de nimic nu iubește nimic. Sau nu iubește atât de mult încât să se teamă.” (O. Paler, Caminante, 188) În relație sintactică cu o interjecție, complementul indirect exprimă, prin conținutul lexical al termenului (grupului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
coordonare adversativă nu cunoaște asemenea restricții sau, în orice caz, restricțiile nu au caracter absolut: Nu e albastru (cum mi-am dorit eu), dar e frumos., Nu e de aici, dar e frumos. În fiecare din aceste ultime enunțuri se subînțelege o anumită viziune, mai mult sau mai puțin subiectivă, asupra lumii (asupra frumosului, de exemplu). Termenii intrați în coordonarea opozitivă se pot afla înscriși, în planul paradigmatic al limbii, în relație de opoziție bilaterală sau multilaterală: Nu vine, ci pleacă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tragediei grecești. Odată cu moartea tragediei, muzica s-a schimbat și a evoluat în raport cu genul muzical. Din punct de vedere al procedeelor componistice, o formă pentru umorul muzical este asigurată de procedeul scordaturii. Termenul este aplicat aici într-un sens larg, subînțelegându-se nu numai acordajul excepțional al instrumentelor, dar și tehnicile în care acordajul vizează schimbarea subită, neașteptată a unor relații în interiorul discursului sonor. Posibilitățile umorului redat prin astfel de scordaturi sunt multiple. Poate apărea între cadrul tonal imprimat și cadența
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
tehnic (stând pe mâini, planșă, cumpănă, etc.) 3.3.1.1. Poziții fundamentale și derivatele lor de bază Coloana din stânga cuprinde pozițiile fundamentale iar celelalte derivatele lor. Când un termen este pus în paranteză acesta nu se citește, ci se subînțelege. Când în fața unui termen se găsește un punct, citirea se face din acel loc. Pozițiile fundamentale și principalele lor derivate pot fi sistematizate astfel: (Stroescu A. și Podlaha R., 1974, pp.48-52, Constantinescu E. și Dobrescu T., 2003, pp.21-24
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
următorii ani, frontierele actuale. S-ar putea, este adevărat, ca peste vreo zece ani frontierele să fie foarte elastice, să fie numai niște frontiere simbolice. Să nu conteze. Dar atunci nu vor mai conta nici drepturile minorităților, pentru că ele sunt subînțelese într-o Europă unită. Ceea ce pot să-ți spun este că experții au greșit întotdeauna. Eu am trăit în aceste două luni, de când sunt aici, evenimente care n-au putut fi prevăzute nici cu o săptămână înainte. Trebuie să fii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
4) să producă un text coerent în acord cu implicațiile voinței exprimate în bula1. Urmarea este cît se poate de logică în ceea ce privește presupoziția, dar total absurdă din punct de vedere practic. • Subînțelesurile Atunci cînd cineva enunță T14 sau T42, acesta subînțelege probabil o idee impărtășită unanim în zilele noastre, astfel încît este tipărită și pe pachetele de țigări: Fumatul dăunează grav sănătății (deci a sănătății lui Lucky Luke sau a lui Sachat). În schimb, în 1985 (dată la care a apărut
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o ordine liniară obligatorie: (noua) teză (P. arg 3) poate fi formulată încă de la început și reluată sau nu de o concluzie care o întărește la sfîrșitul secvenței, teza anterioară (P. arg 0) și consolidarea (P. arg 2) pot fi subînțelese. Această schemă comportă de fapt două nivele: - Justificativ (P. arg 1 + P. arg 2 + P. arg 3): la acest nivel, luarea în considerație a interlocutorului este slabă. Strategia argumentativă este dominată de aportul de cunoștințe. - Dialogic sau contra-argumentativ (P. arg
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
necesar pentru ca cei care caută un anumit lucru să fie informați înainte de a adresa unui vânzător o întrebare. Când magazinele depun eforturi să facă accesibile produsele noi sau sofisticate, întotdeauna cresc vânzările. Când nu mai este marfă în stoc, se subînțelege. Etichetele mici cu prețuri. Despre asta am mai vorbit. Atitudinea de intimidare. La fel și lipsa de politețe, timpii morți, lipsa de informare a personalului, lipsa de organizare, atitudinea leneșă și distantă. Cel mai bine pentru un magazin este atunci când
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
-l putea evita, fără negocieri sau vreun armistițiu după declanșarea lui, războiul. Motiv pentru care, cât în glumă, cât ca o sancțiune, le cer unora dintre cunoscuți să stea la câțiva metri distanță de mine, într o poziție care să subînțeleagă salutul prin ridicarea brațului la caschetă: Eu am făcut războiul și sunt ofițer superior în rezervă. Să mi se ierte încălcarea promisiunii de a nu mai face nici o referire, nici măcar sugerată, la profesia mea. Stau în groapa gropilor de până
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
în Balzac două momente care mi se par supreme și care arată cât de reale erau pentru el personagiile meșterite de condeiul său. Care mai arată că de la un anumit nivel (artistic, moral, sufletesc, de ținută) în sus noblețea e subînțeleasă. (...) În Ursule Mirouët, scrisorile lui François Minoret personaj necinstit și odios Balzac le reproduce de fiecare dată cu toate greșelile lor de ortografie, căci individul e și prost și incult. (Și se vede că exercițiul îl distrează pe autor după cum
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
se delimiteze de astfel de apeluri civico-politice cu precizarea - prezentă într-o scrisoare adresată decanului de la Facultatea de Filosofie (fost marxist, devenit pro-național țărănist) - că respinge și condamnă "orice totalitarism (subl. n.), extremism, violență, intoleranță"51; pe lângă respingerea înregimentării se subînțelege că și regimul delimitat de anii 1948 și 1989 se înscrie în aria sistemelor politice totalitare. Prin urmare, în contextul agitat postdecembrist, Ianoși admite că regimul postbelic a fost unul totalitar. Problematică este însă scoaterea din discuție a responsabilităților Secției
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
numai la ceea ce este expres stipulat, dar și la toate urmările pe care practicile statornicite între părți, uzanțele, legea sau echitatea le dau contractului, după natura lui." Același articol, prin al. 2 adaugă că "într-un contract clauzele obișnuite se subînțeleg, deși nu sunt stipulate în mod expres". Articolul 1267 din noul Cod civil se referă la interpretarea sistematică potrivit căreia "clauzele se interpretează unele prin altele, dând fiecăreia întelesul ce rezultă din ansamblul contractului." O serie de reguli speciale de
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
reciprocitatea și interdependența obligațiilor din contractul sinalagmatic, asupra cărora vom insista în cele ce urmează. În analiza temeiului rezoluțiunii trebuie să pornim de la dispozițiile articolului 1020 din Codul civil de la 1864, care prevedea că, în contractele sinalgamatice, condiția rezolutorie este subînțeleasă totdeauna, în cazul când una dintre părți nu îndeplinește angajamentul său. În lumina acestui articol rezoluțiunea s-ar întemeia pe ideea existenței în orice contract sinalagmatic a unei condiții rezolutorii tacite, care ar trebui să opereze de drept fără intervenția
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
părți, contractul se consideră desființat de plin drept. Și în cazul acesta debitorul trebuia pus în întârziere cu privire la prestația datorată. În unele cazuri părțile reproduceau în convenția lor art. 1020 din Codul civil de la 1864 potrivit căruia "condiția rezolutorie este subînțeleasă totdeauna în contractele sinalagmatice, în cazul când una dintre părți nu îndeplinește angajamentul său". În situația aceasta, cum am mai arătat, rezoluțiunea contractului nu avea loc de drept, ci numai prin hotărâre judecătorească, cu dreptul instanței de a acorda debitorului
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]