631 matches
-
la capătul tragic al propriului său drum. "Deceniul decăderii" a început în România odată cu dispariția treptată a experienței democrate. Atunci cînd Maniu a ajuns la putere, o criză tot mai extinsă arunca umbre tot mai întunecate asupra economiilor vulnerabile și subdezvoltate ale Europei central-estice în general și în special asupra economiei României. Depresiunea a aruncat umbre și asupra proaspăt restauratelor instituții democrate ale României, care erau în cel mai bun caz fragile. Depresiunea este cea care va facilita intensificarea activismului irațional
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
decât cele din Franța sau Italia (sau România, dacă am ajuns aici). Din același motiv, Olanda a surclasat-o În aceste decenii pe vecina ei industrializată Belgia, beneficiind de transferul surplusului de forță de muncă rurală În sectoarele până acum subdezvoltate ale industriei și serviciilor. Rolul guvernului și al planificării În miracolul economic european este mai greu de măsurat. În unele locuri a părut aproape superfluu. „Noua” economie din nordul Italiei, de exemplu, Își trăgea mai toată energia din miile de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Încă de cultura postbelică a „creșterii”, fapt enunțat destul de explicit În Actul Unic European. Cu fiecare grup de noi membri apăreau și noi diferențe care necesitau atenție și compensare pentru ca integrarea economică să reușească. Mezzogiorno nu mai era singura regiune subdezvoltată, ca altădată: mai toată Irlanda, părți din Marea Britanie (Ulster, țara Galilor, Scoția, nordul și vestul Angliei), cea mai mare parte a Greciei și Portugaliei, sudul, centrul și nord-vestul Spaniei - toate erau sărace și aveau nevoie de subvenții semnificative și de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
țările din blocul sovietic nu puteau concura calitativ cu economiile industriale din Occident; cu excepția Uniunii Sovietice, ele nu aveau nici o sursă stabilă de materii prime pe care să le vândă În Vest, astfel că nu puteau concura nici măcar cu țările subdezvoltate. Sistemul Închis al CAER Împiedica participarea la noile rețele comerciale ale Europei Occidentale și la GATT și, În orice caz, statele comuniste nu-și puteau adapta economiile la nivelurile prețurilor de pe piața mondială fără a risca revolta consumatorilor interni (așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a realității sociale. Ea a fost în mult mai mică măsură o știință constructivă, un instrument al schimbării sociale. De fapt, această orientare a sociologiei a reflectat orientarea societății înseși. Cu excepția programului comunist, cu eșecul lui, și a unor societăți subdezvoltate preocupate să imagineze strategii de lichidare a subdezvoltării (exemplul României antebelice), societatea se afla într-o dinamică rapidă, dar acesta era rezultatul rezolvării problemelor curente, cumularea lor generând o schimbare continuă, însă neproiectată. De-abia cu câteva decenii în urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în România au dominat preocupări consistente de identificare a strategiilor de lichidare a decalajului de dezvoltare. Este exemplul de excepție al reformei promovate de Școala sociologică de la București (vezi capitolul 2). O cu totul altă situație este cea a țărilor subdezvoltate cronic - lumea a treia -, lipsite de oportunități și de resurse interne de angajare într-un proces de dezvoltare. Preocupările de dezvoltare internațională au apărut imediat după al doilea război mondial, în contextul decolonializării și al ajutorului internațional pentru dezvoltarea noilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este cauzată și de lipsa forțelor interne suficient de organizate pentru a elabora și a promova strategii/programe de dezvoltare. În acest caz, țările dezvolte au încercat să imagineze programe de dezvoltare socială pe care să le ofere țărilor cronic subdezvoltate și să asiste implementarea acestor programe. Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional sunt instituții internaționale constituite și patronate de cele mai prospere țări occidentale, care au avut de la început ca obiectiv susținerea țărilor în criză de subdezvoltare. Motivarea cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fi susținute comunitățile locale să dezvolte procese de autoorganizare pentru a rezolva problemele lor și, în mod special, pentru a ieși din starea de „înapoiere”. Preocuparea pentru dezvoltarea comunitară a apărut în mod special în cazul țărilor sever și cronic subdezvoltate în care fragilitatea sistemului economic oferă pentru majoritatea comunităților un deficit de oportunități de a se integra într-un proces global de dezvoltare. Complementar cu poziția marginală a economiilor în sistemul mondial al țărilor foste colonii se adaugă și sisteme
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și sisteme politice corupte, orientate mai mult spre parazitarea resurselor interne, incapabile sau chiar neinteresate de a se angaja în programe de dezvoltare. Această situație creează paralizii, disperări colective, demoralizări. Este explicabil de ce multe programe ale Occcidentului adresate țărilor cronic subdezvoltate s-au centrat pe o abordare „de jos în sus”: sprijinirea comunităților locale în scopul de a se dezvolta prin mobilizarea resurselor interne. Această strategie conține tacit un pesimism cronic. Ea nu are în vedere nici „așteptarea” ca economia de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sens. Tipurile problemelor sociale Fără a face o listă completă a tipurilor problemelor sociale, putem identifica mai frecvent următoarele: - Deficit de dezvoltare - în societățile actuale orientate spre dezvoltare, diferitele societăți, grupuri sociale, zone/regiuni „sunt rămase în urmă”. Sunt societăți subdezvoltate (lumea a treia) sau „în curs de dezvoltare” - cu un deficit de dezvoltare, dar care au voința și șansa de a lichida decalajul. România în secolele al XIX-lea și XX oferă un exemplu excelent de formulare a decalajului de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
excelent de formulare a decalajului de dezvoltare. Populația de romi este un larg segment social cu deficit masiv de dezvoltare - educație, calificare, capacități de integrare competitivă într-o lume modernă, agravată de discriminări importante. Există în toate societățile zone tradițional subdezvoltate; - Grupuri/societăți/zone aflate în criză/dificultate, din nou, populația de romi, familiile cu mulți copii, care prezintă un deficit grav de resurse financiare, zone lovite de crize economice (zone miniere: Valea Jiului, de exemplu); - Condiții naturale/sociale care afectează advers
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale. Faza a patra: dezvoltarea unor strategii de acțiune. Soluțiile simple par tot mai mult să fie insatisfăcătoare pentru abordarea unor probleme de mare complexitate. Încep să se pună tot mai des probleme de genul: cum să relansezi o economie subdezvoltată, cum să minimizezi corupția, și sărăcia etc. Aici nu există soluții simple, ci „direcții de acțiune”. S-a conturat un nou concept-direcție de dezvoltare a construcției sociale: strategia. Strategia este o direcție globală de acțiune - de exemplu, disputa dintre neoliberalism
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și industrializarea anterioară a acestor țări este înfrânată. De exemplu, noile industrii japoneze au suferit consecințe adverse americane după primul război mondial, ceea ce a dus la inflații, probleme de balanță de plăți și dificultăți politice”; „Regimurile care sunt cele mai subdezvoltate azi și mai feudale sunt cele ce-au avut cele mai strânse legături cu metropola în trecut” (So, 1990, p. 96); Să reținem, în fine, prin mijlocirea lui Dos Santos, definiția dependenței: „relațiile dintre două sau mai multe state (țări
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
după sine prestigiu și este atractivă pentru intelectualii cei mai buni ai epocii. Suportul economiei centrale este furnizat de poziția sa în „sistemul mondial”, care este una de dominație asupra periferiei. Periferia, la rândul ei, constă în ariile „coloniale” sau „subdezvoltate”, al căror rol este de a furniza materii prime și produse primare ariilor centrale în termeni avantajoși. Statele cu o poziție intermediară între cele două arii - centrală și periferică - alcătuiesc „semiperiferiile”. Poziția celor trei arii poate fi caracterizată sub multiple
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care a aflat că vorbește în proză fără să o știe. Prea preocupați să luptăm împotriva comunismului, am ajuns în capitalism fără să fim conștienți de asta. Este adevărat, tot ce am reușit să facem până acum este un capitalism subdezvoltat, chiar mai puțin dezvoltat decât socialismul pe care l-am părăsit cu un deceniu și jumătate în urmă. Dar este capitalism, iar el a apărut și s-a format în societatea românească prin aportul altor categorii sociale, ceva mai „revoluționare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
La nivelul Uniunii Europene, politica de dezvoltare regională s-a impus ca un instrument de solidaritate între statele membre, înțeleasă, în primul rând, ca solidaritate financiară, prin redistribuirea unei părți din bugetul comunitar realizat prin contribuția statelor membre către regiunile subdezvoltate și către grupurile sociale defavorizate (pentru perioada 2000-2006, suma alocată reprezintă 35% din bugetul UE - http://europa.eu.int/comm/regional policy/index fr.htm). Prin „Agenda 2000”, politica de dezvoltare regională a fost reformată, în sensul reducerii priorităților (de la șase obiective
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acces la piața muncii. Procesul de extindere a Uniunii Europene după căderea sistemelor comuniste impune revizuirea conceptului de solidaritate economică prin crearea fondurilor de preaderare pentru viitoarele state membre, în condițiile în care includerea noilor state va schimba balanța regiunior subdezvoltate (regiuni al căror PIB se află sub 75% din media PIB european) în favoarea noilor state membre. De exemplu, întregul teritoriu al României ar fi eligibil pentru obiectivul 1. Astfel, politica regională e corelată și cu politica de extindere a Uniunii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în anul 2002 România, cu un raport de 1,85, se situa pe locul al doisprezecelea. Aceste date ne-ar îndreptăți să spunem că nivelul disparităților în România nu este unul foarte ridicat sau că întreaga țară poate fi considerată subdezvoltată comparativ cu nivelul mediu de dezvoltare a UE. Formarea celor opt regiuni, compatibile acum cu sistemul EUROSTAT, și agregarea indicatorilor de dezvoltare la nivel regional pot duce la nesesizarea discrepanțelor de dezvoltare la nivelul NUTS III (județ) sau chiar NUTS
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ca un răspuns temporar, punctual la efectele și costurile sociale negative ale crizei economice și procesele consecutive de ajustare structurală ce o însoțeau. Ulterior, Banca Mondială a lansat un masiv program de creare și sprijinire a fondurilor sociale în țările subdezvoltate și în curs de dezvoltare (America Latină, Africa, Asia de Sud-Est, Europa Centrală și de Sud, spațiul ex-sovietic), astfel că, în momentul actual, sunt create cu sprijinul BM 108 asemenea fonduri în 57 de țări, pentru anul fiscal 2005 fiind mobilizate fonduri în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sunt aproape total ignorate. În sistemul sanitar (direcții sanitare județene, spitale, maternități, instituții medico-sociale), neangajarea asistenților sociali face ca acea componentă socială extem de importantă pentru sănătatea individului și a comunității (așa cum apare în toate țările occidentale) să rămână sever subdezvoltată. Rămâne complet nesoluționată nevoia unei asistențe medico-sociale în familie și în comunitate centrate mai ales pe prevenție, dar și pe recuperare. Medicii de familie sunt supraîncărcați și nu sunt sprijiniți de asistenți sociali. Mediatorii medicali pentru comunitățile de romi reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reinserție socială rapidă; 6. Mix confuz public/privat - deși în strategia de dezvoltare a sistemului național de servicii în asistență socială s-a pus, de la început, ca opțiune fundamentală principiul complementarității public/privat, în fapt, sistemul public a rămas mereu subdezvoltat, speranța axându-se pe o explozie spontană și neorientată de vreo prioritate a serviciilor de asistență socială oferite de organizațiile nonguvernamentale. În mod special, guvernarea 1997-2000 a mizat aproape exclusiv pe „societatea civilă” în asigurarea serviciilor de asistență socială, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
complet. De-abia în 2003 a avut loc un proces de regândire a funcțiilor acestor servicii și de dezvoltare sistematică a lor după apariția Ordonanței nr. 68 privind serviciile sociale; • capacitatea de asistență socială a autorităților publice a rămas sever subdezvoltată, marea masă a fondurilor din programele cu finanțare externă mergând preferențial spre organizații nonguvernamentale; • o deschidere promițătoare a factorilor de decizie politică spre construcția instituțională în sfera serviciilor de asistență socială s-a realizat de-abia după 2000, în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
legislativ modern, conform legislației europene, fără crearea unor mecanisme de finanțare, nu poate asigura dezvoltarea serviciilor. Mai mult, preluarea unor forme de organizare sau standarde ale unor țări europene poate genera disfuncționalități sau confuzii în condițiile în care serviciile sunt subdezvoltate. Ca exemplu, stabilirea unor standarde foarte ridicate va determina desființarea sau reducerea activității unor servicii subfinanțate sau care se derulează în zone unde este dificilă întrunirea condițiilor impuse. Apoi, standardele vor reglementa doar situația serviciilor existente, fără a impune condiții
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
soft” (capital uman, capital social, capabilități etc.). Ca un concept-cheie al gândirii politice contemporane, dezvoltarea s-a impus în anii ’50, momentul nașterii putând fi considerat discursul de investire al președintelui Truman (SUA, 1949), care susținea „dezvoltarea și creșterea zonelor subdezvoltate” (Voicu, 2002). Impunerea dezvoltării sociale ca principiu al programelor politice contemporane a fost precedată de o serie de abordări teoretice din secolele trecute (List, Marx, Weber, Parsons, printre alții) care au delimitat semnificațiile conceptului. Creșterea interesului pentru sistemele de indicatori
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
stîrnit convingeri naționaliste, trezind sentimente latente antisovietice 1025. Ceea ce J.F. Brown denumește "devierea românească"1026 reflectă ruptura produsă nu numai între București și Moscova, dar chiar și între membrii CAER. Existau două blocuri: cel nordic, dezvoltat industrial și cel sudic, subdezvoltat. Poziția României era clară: ea refuza să-și sacrifice viitorul industrial pentru a fi un furnizor de alimente pentru Germania de Est și Cehoslovacia. Gheorghiu-Dej și-a continuat politica sa de touts azimuts 1027. El a schițat gesturi prietenoase față de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]