1,444 matches
-
care Heidegger a fost asimilat și a generat noi proiecte filozofice nu au fost doar spațiile de limbă germană, ci și sau mai ales spațiile filozofiilor romanice, franceză, de pildă, sau italiană. În cazul lui Franco Volpi însă, separarea romanic-german, subiacentă viziunii lui despre romanitatea filozofiei și polemicii cu pangermanismul heideggerian, își estompează contururile întrucât studiile consacrate reconstituirii gândirii heideggeriene din perspectivă aristotelică sunt scrise atât în italiană, cât și în germană și franceză. Faptul că Franco Volpi este considerat astăzi
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cel care rezumă evenimentele povestite în text" (1979: 380). Rezumatul ales ne permite să ajungem la fabulă/ întâmplare, termen de preferat în fața celui de "povestire", așa cum este folosit de către A. Kibedi Varga, care pare să se bazeze pe un silogism subiacent: Premisa majoră: Omul care nu-și apără onoarea nu merită să fie fericit. (m1= [a]+ [b]). Premisa minoră: Or, Orso (datorită lui Colomba) a știut să-și apere onoarea (m2 + m3 +m4 = [c], [d], [e], [f]). Concluzie: Deci Orso merită
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
acțiune a partenerului (partenerilor) interacțiunii. În acest mod are loc o glisare a preocupărilor din planul normalității formale a închiderii structurale, legate de un gen (basmul scris) în planul interacțiunii de limbaj aflat într-o situație dată cauzalitate interactivă întotdeauna subiacentă și uneori dominantă. Cele două elemente sunt inseparabile și trebuie neapărat să gândim povestirea ca fiind produsul unei construcții textuale (planul propriei sale structuri secvențiale) și al unei orientări pragmatice (planul interacțiunii de limbaj). Este întocmai direcția în care se
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
proprietate, urmată imediat de o altă proprietate: "în culori, în format de buzunar". Orientarea argumentativă a secvenței descriptive apare cu claritate la sfârșitul procesului de valorizare ("niciodată" , "prima"): invitația implicită care poate fi derivată de aici este un act ilocuționar subiacent recomandării și suscitării interesului pentru a fi cumpărată. Următorul paragraf descriptiv, dezvoltat ca întindere (un extras din Le Souverain poncif de Morgan Sportès), foarte asemănător inventarului întocmit de un executor, are avantajul de a fi foarte explicit prezentat ca o
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
enunțul (28) din primul capitol, care servește drept bază de inferență și vine să susțină trecerea de la informația dată la concluzie. (28) Bărbaților le plac femeile care au mâini fine. Avem astfel posibilitatea să descoperim mișcarea inferențială dintr-un raționament subiacent care are forma unui silogism, în care trecerea de la clasă (bărbații / femeile) la un singur membru al clasei (Eu / marchiza) nu ridică prea multe probleme. Bărbaților le plac femeile care au mâini fine (28) OR, Marchiza are mâini fine (29
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
credem că este indispensabil pentru analiza noastră să distingem: a) LA NIVEL MICROTEXTUAL: a1 o conexiune locală (morfosintactică mai ales); a2 o coeziune-progresie locală (între fraze: progresie tematică și dinamism comunicativ temă-remă; între micro-propoziții: asignarea valorilor de adevăr-validare în universurile subiacente reprezentărilor discursive); a3 o coerență-pertinență locală (între actele de limbaj și planurile enunțării). b) LA NIVEL MACRO-TEXTUAL: b1 o conexiune globală a secvenței și/sau a textului (cea a "întinselor mase verbale" de care vorbește M. Bahtin, redefinite în secvențe
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
se ghemuia, sărea și continua coborîrea. Zbura foarte aproape de sol precum o rîndunică ce anunța furtuna. Ținu piept (...). J. Giono, Le chant du monde Într-o DA, doar succesiunea dată este posibilă, previzibilă. În POVESTIRE, din contra, o alternativă este subiacentă fiecărui eveniment sau cel puțin povestirea poate lăsa să se înțeleagă că există alternative care sînt sau ar fi fost posibile (cf. logicii posibilităților narative imaginate de Cl. Bremond). Dacă reluăm exemplul furtului, odată caseta deschisă, o alternativă este posibilă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
prezentarea orașului Fougère din capitolul III din Șuanii de Balzac și cea din Ghidul verde (Michelin) despre Bretania. Acest tip de abordare comparativă trebuie, bineînțeles, să permită o observare atentă a funcțiilor comunicaționale și textuale din aceste descrieri: a) Argumentarea subiacentă a ghidurilor (a incita pe cineva să vină să vadă): Fougère, cu toate că este un oraș industrial, va trezi din plin interesul turiștilor. Acest oraș vechi, cu o puternică tradiție este construit într-un loc pitoresc, pe un promontoriu ce domină
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
publice la toate nivelele de către FSN închide calea unei construcții instituționale a statului însuși și a instituțiilor sale ca entitate distinctă, independentă în esența ei de interesele partizane. Absorbite de o formație politică ce reinventa lupta de clasă ca principiu subiacent al noii configurări a politicului și promova explicit intoleranța față de opoziție, instituțiile statului de la funcționarii ministerelor la procurori și magistrați și de la cadrele superioare din armată la serviciile secrete -, care se situau oricum într-un regim de continuitate, sunt inevitabil
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
lipsa de sens. Și așa, procesul accelerat al modernizării transformă treptat melodrama dintr-un gen inițial nerespectabil, interzis ("outlaw") datorită caracterului său popular-subversiv (prin mesajul social tendențios), într-o formă de artă domestică, de expresie intimistă (în acord cu fenomenul subiacent al segregării individului de colectivitate), pentru a ajunge să încorporeze ulterior toate trăsăturile ce definesc sensibilitatea estetică a secolului al XIX-lea. De aceea, probabil, a și fost înțeleasă melodrama ca un "gen-proces", ce se împlinește prin permanenta sa metamorfoză
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
pesimism pe fondul căruia trebuie să triumfe nu nihilismul și pasivitatea, ci principiul activ, al voinței constructive. Din perspectiva psihologiei creației judecând problema, orice operă se edifică pe un fond de pesimism (și de melodramă, firește!), chiar dacă mesajul vehiculat în subiacent e cel mai optimist cu putință. Oricum, indiferent de natura propriei opere, scriitorul păstrează mereu în memoria sa afectivă gustul cenușii, ca un memento făcut să-l cheme din nou la masa de lucru, vindecat de iluzii, dar cu iluziile
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
o aspră pedagogie a simțurilor, îndemnând la refuzul "faptei", al "acțiunii". Pentru criticul modernist de mai târziu, "sufletul" e un referent noumenal, o entitate imuabilă (și inanalizabilă), înțeleasă la modul eleatic, fatalist chiar, ceea ce explică refuzul "devenirii" în timp, și, subiacent, indiferența față de "experiență" (i.e., față de viață în sine), înțeleasă ca prilej de remodelare a personalității (din unghi psihologic, repet, Lovinescu rămâne Lovinescu). Apoi, dacă e vorba despre sufletul unui scriitor, parcimonia utilizării cuvintelor ar trebui să garanteze, implicit, autenticitatea "sentimentelor
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
până în pragul bărbăției nu cunoscuse dragostea sau prietenia, fără să guste nici din "farmecul spovedirei", nici din "dulceața umilirii de sine și a cuvintelor de mângâiere, ce leagănă și aduc nădejdea". Dincolo de implicațiile psihanalitice ale comportamentului său "deviant", cu explicațiile subiacente (de-ar fi să reținem doar complexul oedipian și frustrarea ce intră în formula psihologiei resentimentului), personajul lovinescian (până aici, un "caz" tipic dintr-o serie bine ilustrată și în literatura noastră) devine cu adevărat "singular" abia prin faptul că
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ca tot pățitul, nu mai vrea să vadă o femeie în carne și oase, ci un "fetiș ireal", ipostază idealizată a iubitelor de odinioară (Mab, Igeea), "icoană" proiectată undeva, în eter, dincolo de periculoasele imixtiuni ale concretului trivial. Idealizarea trădează, în subiacent, un acut sentiment de insatisfacție și chiar de resentiment față de femeie, natură duplicitară deprinsă a pune bărbatul în inconfortabila postură de încornorat. Refuzând însă realitatea amorului, mistificând-o cu bună știință, Andrei reușește să iasă din pielea lui Boubouroche, cel
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
stereotipe de construcție textuală ce se impun tiranic, ca o "fatalitate literară", spulberând iluzia realistă. Într-adevăr, determinismul rigid al compoziției romanești reclamă triumful convenției și al codificării simbolice asupra principiului tradițional al "adecvării" mimetice (axate pe "observație"), cu prevalarea subiacentă a unui model cognitiv aprioric, mărturisind pasiunea ideilor generale, asupra cunoașterii empirice, bazate pe experiență. Pe de altă parte, preferința pentru apriorism, convenție și simbol impune drept consecință firească în plan estetic recursul la modelul dramatic și la logica sa
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
activității, în funcție de obiective concrete de atins, sau, mai precis, modele de comandă și execuție. Acestea nu pot fi luate în considerare că modele "culturale", deoarece le lipsesc notele esențiale ale unui fenomen cultural, adică relativă stabilitate și normele, valorile, cutumele subiacente oricărei culturi. În același timp însă nu poate fi trecută cu vederea existența unor modele de grup caracteristice pentru diversele organizații și nici necesitatea de a "controla" comportamentul membrilor. Cum specialiștii în RP sunt cei solicitați, de obicei, pentru a
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
sau anumite situații, mai rele decît cele trăite în Franța, ajută și ele la specularea unei realități insuportabile a acestei probleme sau la atenuarea, evitarea sau reformularea gravității ei. "Sînt sau au fost și mai necăjiți decît...." este o expresie subiacentă propozițiilor la care se referă. Din contra, subiecții "săraci" nu aderă nici spontan, nici explicit la această filosofie (0 din 20). Nevoiași, cerșetori, fără casă sau familii fără domiciliu permanent și stabil din țările lumii a treia, săracii sînt descriși
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
idolatrie cum nu se mai văzuse de două milenii"446. Mai amintim, de asemenea, particularitatea creatoare a artiștilor suprarealiști, care, așa cum este și cazul lui Max Ernst sau Salvador Dali, au afirmat importanța subconștientului și a visului, revelând "o moștenire subiacentă a veacurilor de credință catolică"447. Prin raportarea stilistică a lucrărilor de inspirație religioasă ale acestor artiști la modul consacrat de repezentare vizuală a sacrului, specific iconografiei creștine, se evidențiază o îndepărtare tot mai clară față de limbajul propriu al acesteia
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
cauciuc) și un manometru cu mercur sau cu capsulă aneroidă (cu cadran). Tensiometrele moderne au construcție similară, dar folosesc un traductor de presiune și afișaj numeric. Pulsațiile arteriale pot fi detectate palpator, prin compresia ușoară a arterei pe planul dur subiacent. Distensia ritmică astfel percepută (pulsul arterial) este produsă de expulzia sângelui din ventriculul stâng în aortă. Ea este transmisă în peretele arterial cu o viteză de cca. 5 m/s (3 5 m/s în aortă, 7 10 m/s
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
lipsei de cultură și de bun-simț, operată de Lovinescu 98 în 1922, cu încadrarea nominală binecunoscută, observațiile lui Pompiliu Constantinescu, două decenii mai târziu, vin să contureze cu precizie liniile de demarcație interdiscursive, operând o distincție între pamfletul polemic eminescian subiacent ideologicului, iorghist, înțeles ca adjuvant polemic util în configurarea unei strategii de luptă, cărei îi dă substanță, fără a face din mijloc un scop în sine: "Pamfletul lui Iorga se desfășoară numai la cald", dublând la nevoie "violența interioară", și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
acestui procedeu. Dacă e să urcăm pe scara ambiguizării discursului, putem privi metafora polemică (cu variantele sale: metafora simplă, metafora narativă, sinecdoca polemică) drept cea mai expresivă ipostază a analogiei. Alături de funcția-trop, metafora polemică dobândește valențele persuasive ale unei argumentări subiacente (Marc Angenot). De pildă, în secvența următoare: Atâta timp cât mitra de aur a țarului nu va fi răsturnată cu o bună lovitură de bot de cizmă, cu tălpile sănătoase, Rusia va urma să apere ortodoxismul episcopilor ei imbecili și beți", prima
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
altceva, fără de care îl dăm în lături sau trecem peste el când mii de glasuri sufletești ne împing să mergem înainte"308. Discursul sentențios uzează, după cum se poate observa, de o tropologie polemică, în care comparația devalorizantă, metafora ca argumentare subiacentă sau sinecdoca polemică, aceasta din urmă, definită de Angenot drept "procedeul cel mai greu sesizabil și constant al oricărui atac polemic"309, sunt conjugate pentru a susține, de data aceasta, dimensiunea argumentativă a expunerii. În registru grav, atacul ia forma
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
fi nevoit să aplice măsuri impuse, "recomandările" organizațiilor internaționale fiind în fapt "exigențe" indiscutabile. Practicile și modurile de organizare naționale rămân însă diversificate deoarece, pe de o parte, tradițiile administrative și politice sunt diferite, iar pe de altă parte, logica subiacentă strategiilor de punere în act a reformelor și provocările cărora guvernele trebuie să le facă față sunt diferite. Așa se și explică de ce raporturile multor state cu organizațiile internaționale sunt marcate de compromis, manipulare, neîncredere, obediență, decuplare, izolare... Gradul de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
succesul, bancherii au făcut titrizări ale datoriilor de orice natură (asset-backed securities) și au promis rentabilități superioare creșterii economiei... Așa au fost titrizate produse financiare "derivate"139 (scoase pentru a se pune la adăpost de riscul fluctuației valorii unor active "subiacente": obligațiuni, comisioane de schimb). În fapt, valoarea acestor derivate depindea de cea a activului din care derivau, deci erau ... pariuri asupra evoluției unor active... Din categoriile de derivate, două au fost cele mai cunoscute: derivatele neadosate la active (un simplu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
pe săptămână, în cutia poștală cel puțin o nouă ofertă de credit... 139 Un derivat (sau contract derivat) este un contract la înțelegere, care definește fluxurile fianciare viitoare între cumpărător și vânzător și a cărui valoare derivă dintr-un activ subiacent. Există diferite tipuri de derivate: futures, swaps, options... 140 Lămuririle ce trebuiau date clienților erau cuprinse în manuale de peste o sută cincizeci de pagini pe care nici toți funcționarii băncii nu le înțelegeau și controlau... 141 Mai întâi CDS (credit
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]