933 matches
-
în mass-media. Selectarea și editarea unei secvențe ce insistă asupra unei expresii faciale și a unui râs oarecum ciudat, ne-american precum activitățile urmărite de McCarthy în HUAC (vezi), ce ar sugera latura sadică a senatorului, ar trăda caracterul părtinitor, subiectivismul comentariului jurnalistului (Feldges: 149). Deși scrisă recent, cartea lui Feldges, de altfel remarcabilă (vezi bibliografia), pare să susțină în continuare un mit promovat de mari jurnaliști americani, adoptat și în mass-media din Europa (nu neapărat importat, dar important), conform căruia
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
s.n.) capătă o și mai adâncă semnificație”. Iar „această atitudine” numește aici suma trăsăturilor plasticii noi, ale „sistemului constructivist”, enunțate într-un pasaj imediat anterior: „considerarea obiectului ca obiect în spațiu, posedând toate elementele de echilibru ale volumului”, “îndepărtarea oricărui subiectivism, integrarea portretului, peisagiului, naturei moarte, nu ca expresie de suflet, ca existență materială, organică”. Poezia va fi și ea considerată sub semnul organicității, al unei coerențe interne de natură a-i conferi obiectivitate, eliberând-o de excesul emoțional romantic: o
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
la o alt] proprietate (fericirea, poate, sau voința lui Dumnezeu, pentru a da dou] exemple foarte diferite). Susținându-și opiniile, naturaliștii trebuie s] țin] seama de afirmația conform c]reia este eronat (eroarea naturalist]) s] se derive valori din fapte. Subiectivismul JAMES RACHELS Exist] în acest moment un punct de vedere acceptat pe scar] larg], deși uneori f]r] o reflecție prealabil], conform c]ruia morală este „subiectiv]”. Ceea ce vor oamenii s] spun] prin acesta este c] o opinie de natur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
scar] larg], deși uneori f]r] o reflecție prealabil], conform c]ruia morală este „subiectiv]”. Ceea ce vor oamenii s] spun] prin acesta este c] o opinie de natur] moral] este la fel de bun] că oricare alta. Din perspectiv] filosofic], termenul de „subiectivism” este aplicat în mod obișnuit unui set de teorii etice care neag] posibilitatea că investigația moral] s] produc] adev]ruri obiective. Acest eseu analizeaz] atât subiectivismul popular, cât și teoriile filosofice c]rora termenul le este aplicat adeseori. Relativismul DAVID
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de natur] moral] este la fel de bun] că oricare alta. Din perspectiv] filosofic], termenul de „subiectivism” este aplicat în mod obișnuit unui set de teorii etice care neag] posibilitatea că investigația moral] s] produc] adev]ruri obiective. Acest eseu analizeaz] atât subiectivismul popular, cât și teoriile filosofice c]rora termenul le este aplicat adeseori. Relativismul DAVID WONG Relativismul metaetic susține c] nu exist] adev]ruri universale în problemele morale; aceast] teorie afirm] c] morală este particular] fiec]rei societ]ți sau culturi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
putem argumenta c] una este mai bun] decât altă? Sunt propuse și discutate dou] modele diferite. Este analizat], de asemenea, și utilizarea frecvent] a exemplelor ipotetice și imaginare pentru a decide între teorii. Partea a șaptea: Provoc]ri și critici Subiectivismul și relativismul, discutate în partea a șasea, neag] obiectivitatea sau validitatea universal] a eticii. Acestea nu sunt ins] singurele provoc]ri c]rora susțin]torii eticii trebuie s] le fac] fâț]. Au existat și alte încerc]ri, susținute de anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de vedere gramatical, ele par a fi lipsite de continut cognitiv, motiv pentru care aplicarea noțiunilor de cunoaștere și adev]r în domeniul eticii este considerat] ca fiind lipsit] de logic] (pentru detalii vezi capitolele 35 și 38: „Realismul” și „Subiectivismul”). Aceste aspecte nu l-au intrigat pe Buddha, iar în discursurile sale nu exist] o analiz] explicit] a relației dintre faptele reale și valori. Cu toate acestea, Buddha a susținut ideea conform c]reia obiectivitatea relativ] a afirmațiilor morale este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucru, la fel cum nu am ști nici dac] am descoperit diferența dintre cunoașterea constant] și ignorant]. Prin urmare, care ar fi rezultatul urm]riț de Zhuang Tzi prin aceast] analiz] necognitiv]? (Despre noncognitivismul în etică occidental], vezi capitolul 38, „Subiectivismul”) În aparent], este vorba despre trei concluzii practice. În primul rând, Zhuang Tzi acord] o important] deosebit] toleranței și gândirii flexibile - atitudinea deschis] fâț] de alte perspective, diferite de cele proprii. Totuși, este conștient de faptul c] acest îndemn al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ea sugereaz] c] acest adev]r - dup] cum atât Socrate, cât și Aristotel ar fi fost de acord - este obiectiv, si nu doar determinat cultural. (Câteva eseuri din acest volum dezvolt] problemă: vezi în special capitolul 35, „Realismul”; capitolul 38, „Subiectivismul”; capitolul 39, „Relativismul”.) Totuși, ideea este c] orice ar crede fiecare dintre cei trei filosofi c] ar fi „descoperit”, fie prin interogare, fie prin introspecție sau experient], ține de rezolvarea tensiunii dintre valorile civice și individualiste pe care le-am
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
credințele morale sunt doar expresii ale sentimentului și nu ale cunoașterii. Dezbaterea astfel inițiat] asupra sensului, limbajului moral și posibilit]ții judec]ții morale a început în deceniul trei al secolului XX și a durat câteva decade (vezi capitolul 38, „Subiectivismul”). Spre deosebire de dezbaterile anterioare asupra moralei, aceast] controvers] a p]rut s] nu ia în seam] aspectul crucial al principiilor sau al valorilor care ar trebui susținute. S-a spus adesea c] acestea sunt chestiuni metaetice și c] filosofii nu ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest sens, „scepticismul moral” se refer] atât la curente puternice, precum nihilismul, cât și la unele mai slabe, precum relativismul. Aceste curente neag] obiectivitatea credințelor morale sau atemporalitatea concluziilor morale. (Aceste curente sunt discutate în capitolul 35, „Realismul”, capitolul 38, „Subiectivismul” și capitolul 39, „Relativismul”). În concluzie, gradul de abstractizare a teoriei dreptului natural nu e deloc surprinz]tor dac] înțelegem aceast] teorie că negare a scepticismului moral. iii. O teorie a drepturilor omului Dreptul natural modern din perioada să timpurie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
susținea c] exist] date privitoare la ceea ce este corect și greșit. (Prin aceast] afirmație, Ross se evidențiaz] că intuiționist: vezi capitolul 36, „Intuiționismul”). Dar aș fi putut expune aceeași situație în termeni care nu țin de cogniție (vezi capitolul 38, „Subiectivismul”), spunând simplu c], desi cineva ar putea dezaprobă, în general, acțiuni că minciună și provocarea de nepl]ceri celor dragi, nu ar trebui niciodat] s] fim prea încrez]tori în faptul c] atitudinea pe care am incercat s] o adopt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate alege nihilismul moral, derivând ideea c] normele morale nu se aplic] statelor din afirmația general] c] normele morale nu se aplic] deloc, nici m]car comportamentului indivizilor (vezi comentarii asupra acestei poziții în capitolul 35, „Realismul”, si capitolul 38, „Subiectivismul”). De asemenea, el ar putea susține c] anarhia care structureaz] relațiile internaționale este de natur] s] anuleze cerințele moralei care s-ar aplica în alte condiții. În al treilea rând, el ar putea susține c] statele sunt entit]ți speciale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și simplu dorințele noastre cu privire la comportamentul oamenilor. De aceea, corespondentul antirealismului în psihologie se numește „noncognitivism”. (Exist] diferite variante ale antirealismului: de exemplu, emotivism, prescriptivism și proiectivism. Pentru o discuție complet] despre aceste teorii, vezi capitolul 36, „Intuiționismul”, capitolul 38, „Subiectivismul” și capitolul 40, „Prescriptivismul universal”). În contrast, potrivit nihiliștilor morali, antirealiștii au dreptate susținând c] nu exist] fapte morale, dar se înșeal] în ceea ce privește elementele necesare pentru a da sens practicii morale. Nihilistul consider] c] practică moral] este o înșel]torie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au evitat, în schimb, faptele ciudate despre univers în favoarea unei concepții mai „subiectiviste” despre faptele morale. Această a dus la analiza realiștilor cu privire la ceea ce înseamn] s] ai un motiv. (Pentru o discuție mai complet] despre teoriile subiectiviste, vezi capitolul 38, „Subiectivismul”.) Totuși, ceea ce vor s] spun] realiștii este c] o astfel de concepție despre faptele morale ar putea s]-i fac] subiectivi numai în sensul inofensiv potrivit c]ruia acestea sunt fapte despre ce ne-am dori în anumite condiții ideale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] dorințele sunt forme ale compasiunii sau atenției, pe când percepțiile nu sunt astfel de forme. Acest argument este cel care a f]cut că noncognitivismului s] domine în perioada 1930-1970 în sfera anglo-saxon] și s] eclipseze intuiționismul (vezi capitolul 38, „Subiectivismul”). Atitudinile morale se aseam]n] mai mult cu percepțiile sau cu dorințele?; această eră controversă dintre cognitiviști și noncognitiviști; intuiționiștii apar drept cognitiviști în aceast] abordare și, prin urmare, drept externaliști (potrivit imaginii lui Hume). Convingerea c] faptele morale sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
psihologici sau cvasi-comenzi. Într-un sens mai modest, naturalismul este și o doctrin] realist], considerând unele judec]ți morale ca fiind adev]rate. (Explicații mai detaliate despre aceste curente pot fi g]site în capitolul 35, „Realismul”, în capitolul 38, „Subiectivismul” și în capitolul 40, „Prescriptivismul universal”). Prin urmare, naturalismul se opune teoriei erorii a lui J.L. Mackie care este de acord cu faptul c] judec]țile morale propun afirmații care sunt fie adev]rate fie false, dar neag] faptul c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fact and value', Proceedings of the Aristotelian Society, Supplementary Volume 54 (1980), 207-23. Pigden, C.R.. 'Geach on „Good” ', Philosophical Quarterly, 40 (1990), 1-20. Putnam, H.: Reason, Truth and History (Cambridge: Cambridge University Press, 1981). Vezi mai ales capitolul 9. 38 Subiectivismul JAMES RACHELS În anul 1973, conservatorii religioși au fost uimiți de hoț]rărea Curții Supreme a Statelor Unite de legalizare a avortului. De atunci, ei au luptat pentru revocarea acestei decizii. Au avut aliați puternici la Casa Alb], mai întâi pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
si simplu modul în care el vede problemă. Alții nu sunt de acord, iar sentimentele sale nu sunt mai „îndrept]țite” decât ale altei persoane. Oameni diferiți v]d lucrurile diferit și atâta tot”. Aceasta este ideea de bâz] a subiectivismului etic. Subiectivismul etic reprezint] o teorie care afirm] c], în elaborarea judec]ților morale, oamenii nu fac altceva decât s]-și exprime propriile dorințe sau simțiri. Din acest punct de vedere, nu exist] adev]ruri „factuale” din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
modul în care el vede problemă. Alții nu sunt de acord, iar sentimentele sale nu sunt mai „îndrept]țite” decât ale altei persoane. Oameni diferiți v]d lucrurile diferit și atâta tot”. Aceasta este ideea de bâz] a subiectivismului etic. Subiectivismul etic reprezint] o teorie care afirm] c], în elaborarea judec]ților morale, oamenii nu fac altceva decât s]-și exprime propriile dorințe sau simțiri. Din acest punct de vedere, nu exist] adev]ruri „factuale” din punct de vedere moral. Faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ea liniștit] sau îngrozit] la gîndul acesta? Hume concluzioneaz] c], în stadiul final al analizei, „morală este determinat] de sentiment”. Oamenii au preferat aceast] perspectiv] din diferite motive, unele dintre ele bune, altele mai puțin bune. Uneori, oamenii îmbr]țișeaz] subiectivismul etic deoarece îl asociaz] cu o atitudine de tolerant]. Trebuie s] fim toleranți, spun ei, cu cei care ne dezaprob]. Fiecare persoan] are dreptul la propria p]rere și nimeni nu are dreptul s] le dicteze altora ce p]reri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu o atitudine de tolerant]. Trebuie s] fim toleranți, spun ei, cu cei care ne dezaprob]. Fiecare persoan] are dreptul la propria p]rere și nimeni nu are dreptul s] le dicteze altora ce p]reri morale trebuie s] accepte. Subiectivismul etic, care afirm] c] morală nu este altceva decât o problem] de sentimente personale, ofer] o explicație rațional] pentru aceast] atitudine de tolerant]. Dac] sentimentele nici unei persoane nu sunt mai „îndrept]țite” decât cele ale oric]rei alte persoane, atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evidente: nici un segment al comunit]ții nu are dreptul s]-si impun] p]rerea moral] asupra altuia. Aceast] linie de gandire implic] totuși o greșeal] subtil]. Ideea c] ar trebui s] fim toleranți este în sine o judecat] moral], si subiectivismul nu postuleaz] acceptarea unei judec]ți morale anume, inclusiv cea în cauz]. Nu exist] o teorie de acest gen. Este clar c] o persoan] care accept] teoria va mai emite p]reri morale - ar putea spune c] avortul este acceptabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
doar c], orice atitudine am adopta, alegerea noastr] nu va reprezenta „adev]rul”. P]rerile noastre vor ilustra propriile noastre sentimente și nimic mai mult. Exact același lucru este adev]rât legat de o valoare precum toleranță. Oamenii care accept] subiectivismul etic pot s] afirme său s] infirme aceast] valoare. Dar orice poziție ar adopta, ei nu vor crede c] alegerea lor reprezint] „adev]rul” cu privire la modul în care ar trebui s] ne comport]m. Vor recunoaște, în schimb, c] ei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reprezint] „adev]rul” cu privire la modul în care ar trebui s] ne comport]m. Vor recunoaște, în schimb, c] ei nu fac altceva decât s] își exprime propriile sentimente. Mai mult, credința în tolerant] nu reprezint] apanajul subiectivistului. Cei care resping subiectivismul etic, și consider], în schimb, c] exist] adev]ruri morale obiective, ar putea totuși s] cread] c] ar trebui s] fie toleranți, considerând c] „ar trebui s] fim toleranți„ este unul dintre adev]rurile morale obiective. (Vezi capitolul 39, „Relativismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]