2,086 matches
-
gândire este creatoare, spontană, dar fiind finită este, în același timp, și receptivă 50. În monografia lui Florian, contribuțiile la clarificarea poziției lui Kant, ca și aprecierile asupra unor tendințe interpretative divergente și asupra conflictului interpretărilor, se sprijină ferm pe sublinierea orientării raționaliste și transcendentale a gândirii filosofului și a reprezentării lui ontologice originale asupra naturii umane. Este, bunăoară, cazul expunerii conceptului lucru în sine, un concept apreciat drept alfa și omega Criticii rațiunii pure. „Ca atare lucrul în sine e
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
drept, dacă nu întotdeauna de fapt. Kant ar fi greșit totuși, crede Blaga, atunci când ar fi socotit drept lipsite de interes și de valoare orice preocupări metafizice care ies din perimetrul fiolosofiei sale transcendentale. Această evaluare critică este întemeiată prin sublinierea insistentă a ceea ce Blaga a calificat drept limitarea fundamentală a analizelor lui Kant și a multor analize ale cunoașterii întreprinse după Kant. Ele s-au aplecat exclusiv asupra condițiilor de posibilitate ale cunoașterii cu valoare obiectivă, adică ale experienței noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
chiar, cu o anumită brutalitate, de indeterminarea morală a lumii descrise. Stilul se naște, literalmente, din logica povestirii, din criteriile plauzibilității și intensității emoționale după care se construiește întregul edificiu narativ. Hiperbola e frecvent aruncată la bătaie, ca modalitate de subliniere a vastității proiectului de însănătoșire morală. Citind corespondența lui Chandler, ești uimit cât de puțin îl satisface genul căruia a ajuns să-i consacre întreaga sa energie. Deși citește cu creionul în mână (sau tocmai de aceea!), arareori se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Centrul de Studii Antropologice „Fr. Rainer” M. SĂNDULACHE, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davilla” BĂLĂCEANU-CONSTANTIN STOLNICI Centrul de Studii Antropologice „Fr. Rainer” Obiectivul acestui studiu îl constituie determinarea influenței stilului de viață în România asupra stării de sănătate și sublinierea diferențelor semnificative etnice și/sau confesionale în ceea ce privește stilul de viață și influența acestora asupra stării de sănătate. Am intervievat 242 de persoane de diferite etnii și religii din România, completând apoi studiul cu investigații clinice și paraclinice. Principala noastră preocupare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
albe, dacă sunt lungi (***, Tehnoredactarea..., p. 47). CITAT RETRAS!!! Această recomandare trebuie abandonată din două motive: mai Întâi, pentru că citatul din text oricum este evidențiat prin ghilimele; În al doilea rând, presupunând că În citat vrem noi Înșine să facem sublinieri, respectiv să scriem cu italice anumite cuvinte, s-ar produce o confuzie cu citatul scris deja cu italice. Citatele separate de text pot fi culese cu același tip de literă ca și textul de bază, dar cu un corp mai
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
fi de mărimea unui alineat; - fără intrând, dar lăsând un spațiu Între citat și textul de bază. Observație Indiferent despre ce citat este vorba, trebuie să ținem seama de următoarele reguli: a) dacă Într-un citat vrem să evidențiem prin subliniere anumite cuvinte care În original nu sunt subliniate, imediat după evidențiere, se culege, Între paranteze rotunde, (subl. n., I.R.), așadar „sublinierea mea” sau „sublinierea noastră”, după care urmează inițialele autorului; b) dacă citatul reproduce doar un fragment din pasajul respectiv
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
citat este vorba, trebuie să ținem seama de următoarele reguli: a) dacă Într-un citat vrem să evidențiem prin subliniere anumite cuvinte care În original nu sunt subliniate, imediat după evidențiere, se culege, Între paranteze rotunde, (subl. n., I.R.), așadar „sublinierea mea” sau „sublinierea noastră”, după care urmează inițialele autorului; b) dacă citatul reproduce doar un fragment din pasajul respectiv, părțile omise se evidențiază prim trei puncte așezate În interiorul unei croșete: [...]. Nu recomand folosirea numai a punctelor de suspensie, pentru că s-
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
trebuie să ținem seama de următoarele reguli: a) dacă Într-un citat vrem să evidențiem prin subliniere anumite cuvinte care În original nu sunt subliniate, imediat după evidențiere, se culege, Între paranteze rotunde, (subl. n., I.R.), așadar „sublinierea mea” sau „sublinierea noastră”, după care urmează inițialele autorului; b) dacă citatul reproduce doar un fragment din pasajul respectiv, părțile omise se evidențiază prim trei puncte așezate În interiorul unei croșete: [...]. Nu recomand folosirea numai a punctelor de suspensie, pentru că s-ar putea ca
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sau extern, ce au crescut, sau sunt așteptați să crească, riscurile cu care se confruntă compania. O asemenea creștere a riscului poate fi determinată și de factori interni precum restructurarea organizațională sau schimbări în procesele de raportare sau sistemele de subliniere a informațiilor. Alte probleme ce pot fi avute în vedere pot include tendințe adverse evidente prin monitorizarea sistemelor de control intern sau o incidență crescută a materializărilor neașteptate; • Paragraful 46 Consiliul de administrație al unei companii care nu are o
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
activului de partid pentru prelucrarea pactului de prietenie, alianță și ajutor reciproc Între URSS și Republica Populară Chineză ș...ț. Expunerea o va face tov. Ana Pauker”. ședința s-a și desfășurat a doua zi, expunerea Anei Pauker constând În sublinierea meritelor și exemplului revoluției bolșevice pentru cea din China și În elogii aduse lui Lenin și Stalin, dar mai ales - fără vreo legătură vizibilă cu subiectul relațiilor chino-sovietice - În condamnarea actelor de sabotaj și apeluri la vigilență. Concurență, colaborare sau
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
1988-1989. Notatka w sprawie alternatywnych zrodel finansowania Partii („Notă cu privire la sursele alternative de finanțare a Partidului”), Secretariatul Comisiei de politică socio-economică a Comitetului Central al PMUP, Varșovia, august 1989, Document nr. 72, În op. cit., pp. 459-462. Ibidem, p. 459. Ibidem, sublinierea noastră. Ibidem, pp. 459-460. Ibidem, p. 460. Ibidem, p. 461. Ibidem, p. 462. Informacja wewnatrzpartyjna dla Klubu Poselskiego PZPR nr. 2/89 („Informare internă de Partid pentru grupul parlamentar al POUP nr. 2/89”), Varșovia, 28 septembrie 1989, Document nr.
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
piesei, tov. Endreș a scos în evidență faptul că în piesă se întâlnesc două atitudini deosebite față de muncă, rezultând din pozițiile de clasă ale personajelor: una este reprezentată de Petru Arjoca și Iona Jămănar, cealaltă de Pavel Arjoca și Marica. Sublinierea tov. Endreș este deosebit de însemnată: ceea ce e esențial în atitudinea lui Petru Arjoca și a lui Iona Jămănar față de muncă este stăpânirea tehnicii. Amândoi sunt niște specialiști, dominați de meseria lor, pe care o practicau cu aceeași dragoste și în timpul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și mai tare și mai strălucitor: aceasta nu este numai o cerință a vieții, dar și a realismului socialist, care trebuie să gândească ipotetic, iar ipoteza - invenția - este soră bună cu hiperbola „exagerarea”». Necesitatea exagerării conștiente, a reliefării figurii în vederea sublinierii tipicului, decurge pentru artistul realist din însăși concepția sa asupra raporturilor dintre artă și realitate. Reliefând, îngroșând, el urmărește tocmai reflectarea profundă a vieții (...). Lucrări literare ca Ogoare noi de Aurel Mihale sau Noul oraș de Ștefan Andrei ilustrând efectele
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Mircea Mihăieș: Partidul Liberal are Însă În prezent un spațiu de manevră foarte mic și lucrurile se petrec cumva sotto voce. Exemplele pe care le-am dat eu, și e vorba și de personaje, și de instituții, veneau În ideea sublinierii similitudinilor dintre anii 2000 și 2004, care Îmi dovedesc exact concluzia demonstrației pe care tocmai ai făcut-o, și anume ideea de continuitate, de Încremenire. Vladimir Tismăneanu: Acești oameni văd o virtute În asta: este o chestiune de filosofie politică
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
pentru corp. Nu este decât un reflex, o aparență fugară. Ecoul interior are o semnificație simbolică mai profundă, de indicator, de revelator, de rezonanță psihoafectivă la un fenomen exterior. Cuvântul, situația sau evenimentul care au ecouri permit, prin repetiția lor, sublinierea importanței unui fapt pentru inconștient, care altfel ar fi fost ignorat. Ecoul este deci vocea interioară care informează, alertează, vorbește, interoghează și în cele din urmă lămurește. A intra, a ieși Simbolistica acestor acțiuni se nuanțează în funcție de situație: a intra
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
bate la porțile Bucureștiului”), o metaforă și o metonimie („Lupta pentru Cotroceni”) etc. încetează să mai împlinească o funcție semantică propriu-zisă. Tropii și figurile de stil par a împlini, într-un articol de ziar, o funcție iconică de întărire, de subliniere a recuzitei discursiv, jurnalistice. (5) O pagină de ziar este o imagine, spune Robert Escarpit. În viziunea socio-lingvistului francez, analiza separată a figurilor expresive este o greșeală. Câtă vreme textul funcționează ca medium, limbajul jurnalistic are o puternică funcție documentară
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fraza cu elemente de legătură: și totuși, chiar, dacă, ceea ce, dar etc. Oricât vă veți strădui, nu veți scrie o frază corectă care să înceapă cu dar. Abaterea de la această regulă este posibilă numai în cazul unei licențe, a unei sublinieri dorite de către autor. Nu explicați. În descriere sau narațiune, sunt total neindicate sintagmele explicative: pentru că, dat fiind faptul, căci, fiindcă etc. Vom ajunge invariabil la pleonasm: „Am căscat pentru că mi-era somn”, „A murit pentru că l-a călcat un camion
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un text integrator, care strigă, cerșește atenție, impune, te trage de mânecă. Fără elemente de acroșaj, ziarul ar fi o reunire indigestă de texte. Francezii numesc toate elementele de acroșaj cu un cuvânt: la titraille. El reunește întregul eșafodaj de subliniere a unui text: titluri de rubrică, titlu, subtitlu, supratitlu, intertitlu, chapeau (tratat de noi în capitolul destinat scriiturii, din moment ce se adresează nivelului al doilea de lectură). Să nu exagerăm și să nu tabuizăm aceste elemente, așa cum fac unele ziare de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
tertipuri tipografice, se pot evita asemenea derapaje. Fotografiile trebuie să creeze un punct de fugă a imaginii paginii în ansamblul ei. Punerea la întâmplare a ilustrației e semn indubitabil de amatorism. În orice caz, rolul ilustrației (a fotografiei) ține de sublinierea mesajului conținut în text, de credibilizarea lui și, mai ales, de întărirea gradului de actualizare. Prin fotografierea unui incendiu, a unei manifestații de stradă, ziarul pare mai racordat la prezent, întărind impresia de implicare, de martor activ. Maurice Mouillard și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
retorică sau o întrebare gen ghicitoare. De asemenea, stilul casei sau moda presei de senzație poate duce la o încălcare a acestui plan, cu efecte pe care nu dorim să le mai comentăm: atac ironic, elemente de comentariu, uimiri și sublinieri senzaționaliste, contopirea titlului cu atacul etc. Revolta noastră pare inutilă. Practica presei impune regula și teoria o consemnează. Așa se face că Michel Voirol (1992, p. 59) vorbește despre planul clepsidră (o informație circulară, care începe și se termină cu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
icoane de navigare sau indici stabili; caracterele (literele) să fie potrivite pentru conținut și recunoscute de toate programele (de exemplu, Times New Roman); caracterele îngroșate (bold) să fie folosite sporadic pentru a evidenția termenii sau ideile importante; caracterele mari și sublinierile nu se recomandă în scopul evidențierii; sublinierile se utilizează numai pentru hiperlinkuri; cuvintele-cheie sunt puse în evidență mai ales la prima lor folosire; heading-ul și subheading-urle (note în capul de pagină) sunt utilizate pentru organizarea conținutului; formatul este clar, neîncărcat
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
literele) să fie potrivite pentru conținut și recunoscute de toate programele (de exemplu, Times New Roman); caracterele îngroșate (bold) să fie folosite sporadic pentru a evidenția termenii sau ideile importante; caracterele mari și sublinierile nu se recomandă în scopul evidențierii; sublinierile se utilizează numai pentru hiperlinkuri; cuvintele-cheie sunt puse în evidență mai ales la prima lor folosire; heading-ul și subheading-urle (note în capul de pagină) sunt utilizate pentru organizarea conținutului; formatul este clar, neîncărcat, incluzând și spații albe; marginile din dreapta sunt
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
1948, cu monografia Alecu Russo. Omul, opera. Tributar până către sfârșitul deceniului al șaptelea din secolul trecut unui concept sociologizant de literatură, B. a contribuit din plin la așa-numita „reconsiderare” a clasicilor, la „valorificarea științifică a moștenirii literare”, prin sublinierea laturilor „progresiste”, ca și a „erorilor ideologice” ale diferiților scriitori. În Prezentare succintă a literaturii române din revista „Limbă și literatură” (1961), el disocia tranșant între „forțele progresiste” și „pozițiile reacționare”, considerând, de pildă, drept „curente diversioniste” și „retrograde” nu
BOLDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285801_a_287130]
-
pentru Clausewitz, strategia este construită În directă relație cu activitățile ce caracterizează confruntarea armată. Asocierea studiilor de strategie cu managementul folosirii forței sau al amenințării cu forța rămâne o dimensiune constantă, Însă contestată, a literaturii de specialitate (Freedman, 2006). Totuși, sublinierea gestionării forței ca obiectiv principal al studiilor strategice este departe de a echivala cu ignorarea apelului susținătorilor extinderii conceptului de securitate dincolo de aspectele strict material-militare. În prezent, este acceptată mai degrabă ideea că gândirea strategică are un caracter multidimensional. În
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
portret moral, aprecieri de critic, toate trasate destins, personal. Dacă amintirile despre Caragiale și Coșbuc sunt configurate într-un registru oarecum obișnuit, anecdotic, altele, precum cele despre C. I. Nottara, au o valoare documentară specială. Accentele patetice și nu o dată sublinierile autoflagelatoare („Agârbiceanu-omul e cu un an în urma mea, Agârbiceanu-scriitorul e cu o sută de ani înaintea mea”) vorbesc despre credința în solidaritatea de generație, dar și despre luciditatea evaluării propriei contribuții. SCRIERI: Achim „Filăru”. Despre lume și oameni, Brașov, 1913
BANUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]