10,016 matches
-
rezultat sigur și folositor pentru zilnica producere a 200 ocă de fier, c-un capital de 2.000 galbeni, care fabrică mică, ca și altele în țeri streine, în viitorime s-ar dezvolta și întinde. Și pentru a cărui scop, subscrisul și în viitorime ar hărăzi experiențele sale. Din toate mineralele aice espuse, s-au trimis câte o mică câtime la Expoziția de <la> Paris. Com<is> M<ihalik> de Hodocin II. DOCUMENTE 1 Cărțile donate Bibliotecii din Iassi de Doamna
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Dechemvrii 15 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice Moldova, dosar 292/ 1843, f. 28. 9 25 mai 1848 Cătră Cinst<ita> Epitropie a Casei Apelor din Prințipatul Moldovei În privire că peste puține săptămâni are a se săvârși apeducul din capitala Iași, subscrisul ia îndrăzneală a supuni, prin aceasta, cinst<itei> Epitropii a sa tânguire, ce este întemeiată pe rezoane drepte, pozitive, și netăgăduite, fiind plin de încredere că cinst<ita> Epitropie va binevoi a lua de aproape în considerație această tânguire. În locul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cinst<ita> Epitropie va binevoi a lua de aproape în considerație această tânguire. În locul vechiului apeduc, de la anul 1803 până acum, s-au prefăcut din nou de patru ori cu mari cheltuieli și totuși capitala nu mai ave apa deagiuns. Subscrisul au proiectat un altul, care, în orice privire, este mai deplin, mai potrivit cu trebuința și de o trăinicie mai statornică. Și, totodată, l-au lucrat cu un zel neobosit și cu rezultate dorite, încât subscrisul să măgulește a crede că
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
nu mai ave apa deagiuns. Subscrisul au proiectat un altul, care, în orice privire, este mai deplin, mai potrivit cu trebuința și de o trăinicie mai statornică. Și, totodată, l-au lucrat cu un zel neobosit și cu rezultate dorite, încât subscrisul să măgulește a crede că prin aceasta ș-au agonisit un merit nu puțin însemnătoriu. Deși în oricare țară civilizată asemenea slujbe importante află recunoștința și remunerația meritată, totuși subscrisul nu pretinde nicicum aceasta, când la întâmplare s-ar face
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lucrat cu un zel neobosit și cu rezultate dorite, încât subscrisul să măgulește a crede că prin aceasta ș-au agonisit un merit nu puțin însemnătoriu. Deși în oricare țară civilizată asemenea slujbe importante află recunoștința și remunerația meritată, totuși subscrisul nu pretinde nicicum aceasta, când la întâmplare s-ar face observație cum că, pentru slujbele sale, el ar fi fost plătit după contract. Dar, fiind că pe anul 1844 subscrisul nu și-au primit nici leafa sa cea moderată de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
civilizată asemenea slujbe importante află recunoștința și remunerația meritată, totuși subscrisul nu pretinde nicicum aceasta, când la întâmplare s-ar face observație cum că, pentru slujbele sale, el ar fi fost plătit după contract. Dar, fiind că pe anul 1844 subscrisul nu și-au primit nici leafa sa cea moderată de 350 galbini, au căpătat numai 200 galbini cu totul, de remunerație, pentru aceea, îndată atunce și, de la acel timp în toți anii, au declarat atât verbal, cât și în scris
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acel timp în toți anii, au declarat atât verbal, cât și în scris, că nu poate fi mulțămit cu acea sumă ce i s-au dat sub numi de remunerație. Cu toate aceste, la repetatele sale declarații necăpătând nici un răspuns, subscrisul este nevoit a cere încă o dată, hotărâtoriu, o despăgubire măsurată a lefii sale de 150 # pe anul 1844. Afară de aceasta, când proprietarii fabricei de la Rușberg, în anul 1845, au trimis înapoi cinst<itei> Epitropii contracturile atingătoare de lucrarea țevilor trebuitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
proprietarii fabricei de la Rușberg, în anul 1845, au trimis înapoi cinst<itei> Epitropii contracturile atingătoare de lucrarea țevilor trebuitoare, declarând hotărâtoriu că nu pot lucra țevile cerute, în greutate de 6.000 cântare 18, ci numai de 9.000, atunce subscrisul, prin a sa mijlocire credincioasă, au isprăvit ca numiții proprietari să facă acele țevi în greutatea dorită de 6.000 cântare, aducând prin aceasta o economie Ocârmuirei mai bine de 3.000 galbini. Subscrisul s-au măgulit a crede că
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ci numai de 9.000, atunce subscrisul, prin a sa mijlocire credincioasă, au isprăvit ca numiții proprietari să facă acele țevi în greutatea dorită de 6.000 cântare, aducând prin aceasta o economie Ocârmuirei mai bine de 3.000 galbini. Subscrisul s-au măgulit a crede că, neaflându-se într-un post statornic a guvernului și că nefiind îndatorat prin contract a se săvârși cu așa credință o asemenea economie, apoi că după cuviință i s-ar căde din soma aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
apoi că după cuviință i s-ar căde din soma aceea de mai bine de 3.000 galbini ce au cruțat statului, o mulțămire cel puțin cu proțentul ei. Pe lângă aceasta, dacă cinst<ita> Epitropie va lua în privire că subscrisul, în cei întâi ani ai slujbelor sale, n-au primit regulat nici leafa sa cea foarte moderată, care în cursul slujbelor sale celor ostenitoare de atâția ani, de-abie i-au agiuns spre întâmpinarea celor de nevoie. De aceea, subscrisul, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
că subscrisul, în cei întâi ani ai slujbelor sale, n-au primit regulat nici leafa sa cea foarte moderată, care în cursul slujbelor sale celor ostenitoare de atâția ani, de-abie i-au agiuns spre întâmpinarea celor de nevoie. De aceea, subscrisul, cu încredere nădăjduiește că cinst<ita> Epitropie va binevoi a lua în dreaptă băgare de samă întemeiatele ceriri mai sus propuse, le va înfățoșa după cuviință Preaînălțatului Domn și-i va mijloci o despăgubire dreaptă și cuvenită. Mihalic de Hodocin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de împregiurări favorabile și, prin urmare, poate nici odinioare nu s-ar pute face de însăș mănăstirea, când folosul țării cere ca nu numai să se înființeze asemenea baie, ci pe totdeauna să se statornicească chiar și pentru folosul mănăstirii, subscrișii cutează a nădăjdui că înaltul guvern va lua în binevoitoare considerație motivele și însemnătatea unei băi naționale și că va încuviința și va înlesni împosesuirea locurilor, a pădurilor și a petrelor de fer aflătoare pe moșia Bistrița a monastirii, sub
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
amploiaților și a lăcuitorilor, pentru grădinile lor de legume, să cere, pe lângă valea Bistriței, locul lângă satul Vadul Gârcei, 300 fălci, care să să măsoare geometricește la fața locului, de cătră înadinsă comisie și să să trădeie în posesie amfiteotică subscrișilor, împrotiva unei dări anuale de 12 lei de falce. Fiind că o mare parte a locurilor neapărat trebuitoare pentru așăzarea băii de fer să află printre munți, ca unele ce nu sînt locuri de hrană, prin urmare nu aduc mănăstirii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cum și legiuiții lor urmași sînt îndrităluiți a așăza un feresău după fie ce construcție și butucii trebuitori pentru lucrarea fereseului a-i scoate din pădure lângă Vaduri și Tarcău, după paragraful 2, hotărât pentru baia de fer. 8. Numai subscrișii antreprenori a<i> băii de fer și legiuiții lor urmași vor avea drit slobod, neîngrădit și exclusiv a să folosi de straturile petrelor de fer și de vânele lor descoperite pe moșia acestei monastiri, precum și de aceli care și în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lor urmași vor avea drit slobod, neîngrădit și exclusiv a să folosi de straturile petrelor de fer și de vânele lor descoperite pe moșia acestei monastiri, precum și de aceli care și în viitori s-ar mai putea descoperi, drept care: 9. Subscrișii antreprenori a<i> băii de fer și legiuiții lor urmași vor plăti o dare anuală de 20 galbeni pentru sloboda și neîmpedecata întrebuințare de toate straturile și vinele petrelor de fer ce s-ar descoperi pe numita moșie. 10. Neapărată
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
descoperi pe numita moșie. 10. Neapărată fiind întrebuințarea cărbunilor de pământ la lucrarea unei băi de fer, apoi numa antreprenorilor băii de fer și legiuiților urmași, exclusiv și slobod va fi a scoate și neîmpedecat a-i întrebuința, drept care: 11. Subscrișii antreprenori ai acestei băi de fer și legiuiții lor urmași vor plăti pentru sloboda întrebuințare a cărbunilor de pământ o dare anuală de 50 de galbini. 12. Antreprenorii băii și legiuiții lor urmași vor avea drit, neîmpedecați și fără altă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
aflători pe moșia Vaduri a monastirii Bistrița, atât pentru zidiri, cât și pentru întrebuințarea fabricii. 13. Locurili trebuitoare pentru gârlele fabricii 25, asemene locurile neapărate pentru băile de piatră de fer, pentru băile de cărbuni de pământ, să vor da subscrișilor și urmașilor lor fără împedecare, după o potrivită despăgubire, care despăgubire să va hotărî în analoghie cu valoarea pământurilor și cu folosul adevărat care aduc aceste locuri. 14. Pentru îndămânarea acestei băi, eftina îndestulare cu hrană a lucrătorilor băii de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și în caz de moarte, drept care contractul va pute trece deplin pe sama legiuiților urmași a<i> antreprenorilor acestei băi. După o cercetare făcută cu amăruntul, vădindu-să că monastirea Bistrița, prin închierea condițiilor subînsămnate, mult ar spori venitul său anual, subscrișii antreprenori acestei băi nădăjduiesc că înaltul guvern, luând în binevoitoare luare aminte astă încungiurare atât de favorabilă și pentru monastirea Bistrița și nu mai puțână însămnătate a întreprinderii, va sprijini, va înlesni, va asigura și va întări după forme condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
nu de lei, iar statul plătea anticipat dobânda de 4% pe an. Când intra în posesia acestui document, cetățeanul plătea numai 400 de lei, urmând ca începând cu data de 1 martie 1945 să intre în totalitate în posesia sumei subscrise. Potrivit documentelor cercetate, practic nimeni nu s-a putut sustrage de la cumpărarea acestor bonuri, nici măcar pensionarii, ca să nu mai vorbim de funcționarii statului. La data de 28 septembrie 1940, Serviciul de Încasări și Plăți a Județului Fălciu, trimitea directorului Corpului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
derivă din aceste situații nu sunt dependente de condiționări gramaticale, ci au un pronunțat caracter intuitiv-acțional. e) Copierea, în toate formele sale (propriu-zisă, creatoare sau ortografică), este un exercițiu ortografic cu multiple valențe formative, cu pondere deosebită în clasele primare, subscrisă scopului formării deprinderilor de scriere corectă, cât și folosirii corecte a semnelor de punctuație și așezării în pagină, după modelul oferit de textul ce se copiază. Copierea este prima formă a scrierii și cea mai răspândită în clasa I, deoarece
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
de scriere corectă. Învățarea scrierii corecte în ciclul achizițiilor fundamentale Considerații teoretice Am precizat în capitolele precedente necesitatea și importanța formării pronunției și scrierii corecte în limba română; am subliniat că învățarea scrierii corecte este un proces complex, de durată, subscris unei dinamici proprii domeniului și, în același timp, specific evoluției stadiale a subiecților. Pe parcursul anilor, activitatea didactică curentă, concretizată în lecții și activități de învățare, demonstrează, cu deosebire prin interpretarea evaluărilor inițiale, de etapă și finale, că în fiecare colectiv
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
noiembrie, avea studiile necesare) conform adreselor 5467/ 9 noiembrie 1931. Cu această ocazie noul preot semnează o Declarație (de fapt angajament ferm) de credință, ceea ce dovedește și posibilitatea unor acte de presiune în clerul românesc. Merită reprodus acest „tipizat”. Declarație Subscrisul Gheorghe Bejan, candidat de preoție, declar înaintea lui Dumnezeu și a Prea Sfințitului meu Stăpân Domnul Domn Lucian Episcop al Romanului, că dorind a mă învrednici de darul preoției pentru biserica „Sf. Voevozi Parohia Giurgioana” din comuna Căbești, județul Tecuci
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
fost publicată și în limba română, sub titlul: O lecuire foarte folositoare a boalei acum curgătoare holera numită ce au aflat un preot din Țara Ungurească și prin Novelle (Ujșagurile) de la Peșta s-au vestit carea prea bunul mai jos subscrisul preot, întru această formă scriindu-o pentru binele de obște, prin aceasta să și face tuturor cunoscută. Foaie volantă de 16 × 27 cm, dată în Tisa Bábolna, 3 zile a lui August 1831, semnată: Morvai Joan, preotul din Tisa Bábolna
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
publice și a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 337/2006, declar pe propria răspundere, sub sancțiunea falsului În declaraț ii, următoarele: a) nu dețin părți sociale, părți de interes , acțiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanți/concurenți/candidați sau subcontractanți; b) nu fac parte din consiliul de administrație/organu l de conducere sau de supervizare al unuia dintre ofertanți/concurenți/candidați sau subcontractanți; CAPITOLUL V ATRIBUIREA CONTRACTULUI DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ c) nu
GHID PRACTIC PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE by Ş.l. dr. ing. ADRIAN ŞERBĂNOIU jr. CĂTĂLINA ŞERBĂNOIU () [Corola-publishinghouse/Science/1191_a_2364]
-
de despăgubiri pentru repararea prejudiciilor c auzate În cadrul procedurilor de achiziție publică, acestea se solicit În jus tiție prin acțiune separată. CAPITOLUL VII CONTESTAREA PROCEDURILOR DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ VII.3. ANEXE Anexa 1 Formular pentru persoane juridice Antet/contestator CONTESTAȚIE Subscrisă ......................., cu sediul În ............................, cod unic de Înregistrare .................................. ., reprezentată legal prin ....................., În calitate de ofertant/candidat la procedura de atribuire a contractului de ......................, organizatăde autoritate a contractantă......................, având sediul În .....................,contest decizia autorității contractante ..........................., pe care o consider nelegală. Motivele care stau la
GHID PRACTIC PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE by Ş.l. dr. ing. ADRIAN ŞERBĂNOIU jr. CĂTĂLINA ŞERBĂNOIU () [Corola-publishinghouse/Science/1191_a_2364]