6,747 matches
-
obligațiilor asumate prin plan. Având în vedere că analiza de oportunitate a planului de reorganizare îi este recunoscută expres de lege în faza confirmării acestuia prin hotărâre, rezultă că, în lipsa unei atitudini active a creditorilor, judecătorul-sindic se poate substitui acestora, analizând oportunitatea planului la un moment anterior. ... 34. Cu privire la a doua problemă de drept, a subliniat că legiuitorul a conferit o semnificație pasivității creditorilor numai în cazurile expres prevăzute de lege, relevante în acest sens fiind, spre
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
cauzei. ... 85. Din această perspectivă se reține că instanța de trimitere, învestită cu o cerere de apel formulată împotriva încheierii judecătorului-sindic de trecere în faliment a debitorului insolvent, este chemată să stabilească dacă judecătorul-sindic se poate sau nu substitui, în temeiul dispozițiilor art. 45 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 85/2014, adunării creditorilor care, la două ședințe având pe ordinea de zi aprobarea unui plan de reorganizare propus în condițiile art. 132 din aceeași lege, nu a putut
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
procedurii colective și nu își dau concursul la două ședințe consecutive având aceeași ordine de zi. Aceasta a fost situația avută în vedere de legiuitor pentru care s-a reglementat, prin actuala Lege-cadru a insolvenței, posibilitatea conferită judecătoruluisindic de a substitui pasivitatea decizională a creditorilor. ... 104. În ipoteza avută în vedere de către titularul sesizării nu este însă îndeplinită situația premisă, respectiv aceea ca procedura insolvenței să fie blocată de pasivitatea creditorilor. Aceasta întrucât, pentru situațiile în care creditorii, legal convocați
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
după caz), nefiind permise voturile ambigue sau condiționate [acestea din urmă fiind prezumate a fi voturi negative - art. 49 alin. (1) teza a II-a]. ... 108. Mai mult decât atât, dacă s-ar accepta soluția contrară, ca judecătorul-sindic să substituie pasivitatea decizională a creditorilor și în privința aprobării planului de reorganizare, s-ar încălca prevederile art. 45 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Atribuțiile judecătorului-sindic sunt limitate la controlul judecătoresc al activității administratorului judiciar și/sau al lichidatorului
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
urmărit de legiuitor prin instituirea mecanismului privind asigurarea unei practici unitare reglementat de dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nefiind acela de a se substitui atribuțiilor instanței în ceea ce privește judecarea procesului. Lămurirea modului de interpretare și aplicare a normelor legale în cadrul mecanismului hotărârii prealabile are scopul de a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege, însă rămâne atributul exclusiv
DECIZIA nr. 24 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255991]
-
țin seama tocmai de principiul separării funcțiilor judiciare, consacrat de prevederile art. 3 din Codul de procedură penală, având în vedere faptul că, într-o astfel de ipoteză, începerea judecății ar însemna ca instanța să efectueze ea însăși ancheta penală, substituindu-se organelor de urmărire penală. Pe de altă parte, a permite judecătorului de cameră preliminară să evalueze dacă probele legal administrate în faza de urmărire penală sunt sau nu suficiente pentru susținerea acuzației înseamnă depășirea obiectului procedurii camerei preliminare și
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de
DECIZIA nr. 153 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256831]
-
neîntemeiată. ... 19. Cu privire la încălcarea art. 51 și 52 din Constituție, Curtea arată că aceasta nu este motivată și nici nu se poate deduce din raportarea textului supus controlului la aceste articole. Instanța de control constituțional nu se poate substitui autorului în formularea unor astfel de critici (a se vedea Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011). ... 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
DECIZIA nr. 721 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257008]
-
acesta este subiectul unei investigații în derulare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 164 din lege, autoritatea contractantă are rolul de a stabili în sarcina operatorului economic săvârșirea unei abateri profesionale grave prin raportare la presupusa săvârșire a unei infracțiuni, substituindu-se, în acest fel, unei instanțe de judecată sau unei autorități administrative competente, întrucât, potrivit art. 167 alin. (1) din lege, dovedirea abaterii profesionale grave se face de către aceasta prin orice mijloc de probă adecvat, cum ar fi o
DECIZIA nr. 147 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256885]
-
să fie cedate unor organe administrative, chiar dacă în final concluziile acestor organe sunt cenzurate de către instanța de contencios administrativ, fiindcă nici această instanță nu este îndrituită să procedeze la verificarea legalității actelor de executare silită, în caz contrar substituindu-se, în mod nelegal, instanțelor de executare silită. Mai mult, această chestiune, atât cea care privește în general activitatea de control profesional, cât și chiar mențiunea privind verificarea calității actelor și lucrărilor efectuate în cadrul acestui control, a fost reglementată
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
de neprimire, se acoperă ca efect al decăderii acestuia din dreptul de a le mai critica. Prin urmare, asemenea chestiuni se validează ca efect al sancțiunii ce operează asupra debitorului, nefiind, astfel, îngăduit ca ulterior un organ administrativ să se substituie instanței de judecată și să aprecieze el însuși existența anumitor neregularități, care, formal, s-au acoperit. Singura autoritate competentă în acest sens este instanța de executare, a cărei intervenție se poate activa numai la solicitarea părții interesate sau vătămate și
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
de acest mijloc procedural și respingerea acestuia din orice motive nu pot determina răspunderea disciplinară a executorului judecătoresc pentru presupuse neregularități circumscrise raportului privat dintre părți, nefiind îngăduit ca unui organism administrativ să i se recunoască posibilitatea de a se substitui instanței de judecată. ... 6. Soluția instanței de recurs 6.1. Aspecte de fapt și de drept relevante reținute de prima instanță Art. 103 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 210/2001 pentru
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
să fie cedate unor organe administrative, chiar dacă în final concluziile acestor organe sunt cenzurate de către instanța de contencios administrativ, fiindcă nici această instanță nu este îndrituită să procedeze la verificarea legalității actelor de executare silită, în caz contrar substituindu-se, în mod nelegal, instanțelor de executare silită. Înalta Curte are în vedere în acest sens considerentele Deciziei nr. 810 din 27 septembrie 2007 a Curții Constituționale referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 și art. 59 alin.
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
dezlegarea unor probleme pur teoretice, deoarece s-ar crea astfel riscul transformării acestui mecanism de unificare a practicii judiciare fie într-o procedură dilatorie pentru litigii caracterizate, prin natura lor, ca fiind urgente, fie într-o procedură care se va substitui mecanismului recursului în interesul legii (Decizia nr. 17 din 17 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 18 mai 2021). Din perspectiva acestor argumente teoretice se constată că prima întrebare evidențiată în sesizarea de
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de
DECIZIA nr. 14 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255588]
-
la trimiterea la dispozițiile constituționale, fără să arate, în mod concret, în ce constă contrarietatea astfel reclamată. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. De altfel, prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 145 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255475]
-
a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de
DECIZIA nr. 145 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255475]
-
eligibil în cadrul acestei scheme, cercetătorul va colabora cu o instituție de cercetare de pe teritoriul României pentru realizarea acestui proiect. (3) Instituția de cercetare menționată la alin. (2) va reprezenta instituția gazdă pentru cercetătorul posesor de certificat de excelență, substituind organizația din proiectul original. (4) Numărul maxim estimat de beneficiari este de 75. Articolul 13 Pentru a primi ajutor în temeiul acestei scheme, organizațiile de cercetare interesate vor transmite administratorului măsurii de ajutor, prin intermediul platformei de depunere, o cerere
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255532]
-
a art. 41 alin. (2) privind munca și protecția socială a muncii și a art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai din Constituție a fost realizată în mod formal, fără să fie motivată, iar instanța constituțională nu se poate substitui autorilor excepției pentru a proceda ea însăși la motivarea excepției (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). Prin urmare, nu poate fi analizată
DECIZIA nr. 6 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254602]
-
74 din 18 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 13 decembrie 2021, paragraful 42). Sub acest aspect, s-a reținut că, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 50 din 26 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261663]
-
mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 13 mai 2020, decretele Președintelui României au fost calificate drept acte administrative cu caracter normativ, cu forță juridică inferioară legii, care nu pot să deroge, să se substituie ori să adauge la lege. ... 29. Apelanta-creditoare nu a formulat un punct de vedere asupra acestei chestiuni de drept. ... 30. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părțile nu au
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
în concret măsurile de primă urgență care urmează a fi luate, precum și drepturile și libertățile fundamentale al căror exercițiu urmează a fi restrâns, astfel că, având în vedere forța juridică inferioară legii, acesta nu poate să deroge, să se substituie sau să adauge la lege, deci nu poate conține norme de reglementare primară. ... 43. Nu a fost identificată practică judiciară care să susțină această opinie, fiind exprimate doar puncte de vedere teoretice de către judecătorii din cadrul Tribunalului Giurgiu și
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
și libertățile fundamentale al căror exercițiu urmează a fi restrâns“ (paragraful 89). ... 48. Totodată, s-a reținut la paragraful 90 din decizia menționată că, având în vedere forța juridică inferioară legii, decretul Președintelui României nu poate să deroge, să se substituie sau să adauge la lege, deci nu poate conține norme de reglementare primară. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 49. Prin Decizia nr. 58 din 13 septembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
instanța de sesizare, chemată la o aplicare efectivă, concretă a normelor obligatorii ale decretelor Președintelui României. ... 76. În al doilea rând, trebuie remarcat că, având în vedere forța juridică inferioară legii, decretele Președintelui României nu pot să deroge, să se substituie sau să adauge la lege, deci nu pot să conțină norme de reglementare primară. Luând în considerare că, pe de o parte, cadrul normativ circumscris prin normele cu putere de lege nu poate fi modificat sau completat prin acte infralegale
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
sistem „hibrid“, având drept consecință limitarea procesului democratic al dezbaterii parlamentare, nu este o simplă problemă de aplicare sau interpretare a Regulamentului Senatului, care nu ar fi supusă controlului Curții Constituționale. Astfel, prin emiterea acestei hotărâri, Biroul permanent s-a substituit Senatului, singurul care, potrivit art. 64 alin. (1) din Constituție, își poate stabili organizarea și funcționarea prin regulament, și, în același timp, a condus la exercitarea suveranității naționale în nume propriu de către un grup de 13 persoane, membri ai
DECIZIA nr. 525 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261395]