1,455 matches
-
ocupă cu studiul raporturilor de putere între actorii internaționali. Așezând în centrul preocupărilor sale conceptul de putere, în toate accepțiunile sale - ca putere-forță, putere-influență, cu raportările sale inerente la concepte precum cele de autoritate, legitimitate sau suveranitate -, relațiile internaționale se subsumează domeniului mai larg al științei politice. Definind aria de studiu ca fiind cea a raporturilor dintre actori internaționali, domeniul își afirmă specificitatea, aceste raporturi de putere având o realitate epistemică aparte. Cu alte cuvinte, nu putem asimila analiza puterii în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
naturalistă, în sensul în care naturalismul presupune monismul metodologic; face din căutarea legilor generale programul legitim din punct de vedere științific; susține subsumarea teoretică a explicației științifice, în sensul că ipotezele sunt deduse din legile acoperitoare, iar cazurile particulare sunt subsumate și, astfel, explicate; falsificarea este considerată criteriu științific de demarcare, separând știința de celalalte abordări (Guzzini, 2001, p. 364). De asemenea, teoria waltziană este mai degrabă holistă, în sensul în care holismul trebuie distins de simpla acțiune colectivă. Acțiunea colectivă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a produs rezultate extrem de semnificative în teoria relațiilor internaționale. A persistat, în toți acești ani, o oarecare ambiguitate în ceea ce privește relația sa cu (neo)realismul. Spre exemplu, Keohane și Martin, explicând semnificația teoretică a dezbaterii privind instituțiile, sugerează că teoria instituționalistă subsumează, întru câtva, realismul: Căutând să specifice condițiile în care instituțiile pot avea impact și poate apărea cooperarea, teoria instituționalistă arată în ce condiții sunt valide propozițiile realiste (Keohane și Martin, 1995, p. 42). Însă Keohane a susținut în mod constant
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dezirabilitatea respectării unui set universal de drepturi ale omului, legitimitatea intervenționismului în scop umanitar) și, interrelaționat, perceperea unor probleme ca fiind globale și reclamând, ca atare, instituții și proceduri globale menite a le gestiona. Astfel, dimensiunea politică a globalizării își subsumează integral una dintre cele două accepțiuni ale termenului globalism ca semnificând perceperea unor probleme ca poluarea, terorismul, migrația, traficul și consumul de droguri etc. ca fiind de manifestare și preocupare globală. Într-o a doua perspectivă - și ea înrudită globalizării
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nivel ierarhic solicită cu stringență anumite calități. În concluzie, în structura competențelor psihologice și sociale pot fi identificate elemente cognitive și elemente afective, acestea din urmă manifestându-se în plan intrapersonal, dar și în plan interpersonal. Elementele afective pot fi subsumate conceptului de inteligență emoțională și de aceea putem afirma că antrenarea competențelor psihologice și sociale ale unui manager vizează dezvoltarea inteligenței emoționale a acestuia (în ceea ce privește atât aspectele intrapersonale, cât și cele interpersonale) și, implicit, optimizarea structurii sale cognitive (sub aspectul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
al emoțiilor în contextul muncii și în procesul S.O.: cum și de ce agresivitatea (operaționalizată ca posibil stresor psihosocial - mobbing - sau ca factor de personalitate) și emoțiile (definite obișnuit în termeni de reacții afective intense imediate la evenimente specifice, care subsumează tendințe de acțiune de tipul apropiere-evitare) declanșează comportamente specifice și au un impact important asupra procesării informațiilor, putând influența pe termen lung cognițiile și comportamentele. Luarea în discuție a implicațiilor problematicii mai recente a expresiei emoțiilor în activitățile socioprofesionale are
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de consistență contrariază și mai mult, întrucât de data aceasta atât situația, cât și comportamentul se schimbă între cele două momente ale analizei. Rezolvarea contradicției aparente se sprijină pe modelarea factorială a structurilor de personalitate. Se știe că fiecare factor subsumează un set de comportamente aflate în raporturi de covarianță. Astfel, orice factor, înțeles aici ca o clasă de elemente care dispun de un grad ridicat de interrelaționare, poate regiza simultan sau alternativ dinamica mai multor comportamente pe care le subsumează
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
subsumează un set de comportamente aflate în raporturi de covarianță. Astfel, orice factor, înțeles aici ca o clasă de elemente care dispun de un grad ridicat de interrelaționare, poate regiza simultan sau alternativ dinamica mai multor comportamente pe care le subsumează. În baza relațiilor de covarianță dintre indicatorii comportamentali ai acelui factor se poate prezice că, în trecerea de la un moment de timp la altul, un comportament inițial va fi succedat ulterior de către un alt comportament complementar, circumscris însă aceleiași clase
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de psihologie organizațional-managerială, pe care o și adoptă și o dă ca titlu tratatului său. O a doua problemă majoră ce a trebuit rezolvată chiar de la începutul elaborării lucrării a fost cea a identificării și stabilirii problematicii care să se subsumeze denumirii de psihologie organizațional-managerială. Aici esențială devine alegerea criteriului; acesta trebuie să satisfacă două condiții principale: să fie de un grad ridicat de generalitate și să facă, pe cât posibil, abstracție de aspectele substanțial calitative. Și, după opinia noastră, profesorul Mielu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de convingătoare inventare ori statistici. Autorul probează Însă și reale calități narative, intervenind În cursul evenimentelor cu anticipări, anecdote, simboluri, portrete entuziaste, confesiuni tîrzii sau accente moralizatoare. Bine cunoscutele tablouri de epocă (viața studențească, starea agriculturii, migrația urbană ș.a.) se subsumează opiniei că istoria este alcătuită din faptele mărunte ale celor mari și din faptele augmentate ale celor mici, care se propun istoricului, de multe ori, numai prin numărul celor implicați. Este o istorie a incidentelor ce Însoțesc deciziile politice, cauzalitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
rămase în manuscris, mai închegată, cu nerv dramatic și replici pline de miez ar fi drama Nebunul (1926), tributară și ea viziunii maniheiste a autorului, înfruntării dintre idealismul eroului (aparținând speciei „oamenilor din lună” sadovenieni) și vulgaritatea vieții din jurul său, subsumată „răului”. Bine primită a fost S-a stins candela, dramatizare a povestirii Răzbunarea lui Eremia Runcu din volumul Destăinuirile colonelului Mihu (1934). Tot pentru scenă M. a tradus din Edmond Rostand (Puiul vulturului, 1924) și din Henry Bataille (Făcliile, rămasă
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
puțin consonantă cu principiile doctrinei, poezia din periodicele constructivisto-integraliste amalgamează și „sintetizează” caractere ale tuturor stilurilor de avangardă. Chiar și teoretic, de altfel, revistele manifestă un spirit de reciprocă toleranță, chiar de convergență. După opiniile lui Mihail Cosma, i. își „subsumează” în cele din urmă suprarealismul. Manifest-ul din „unu” al lui Sașa Pană afișează ca stindarde nume reprezentând nuanțe diferite ale modernismului în general și nu doar ale avangardei: „marinetti / breton/ vinea / tzara / ribemont-dessaignes / arghezi / brâncuși / theo van doesburg.” În
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
Cât de mare este puterea lor explicativ)?”. Teoria newtonian) a gravitației universale a furnizat o explicație unificatoare a fenomenelor celeste și terestre. Forță ei const) în num)rul de legi și generaliz)ri empirice anterior disparate, care ar putea fi subsumate într-un sistem explicativ, precum și în num)rul și domeniul noilor ipoteze desprinse din teorie sau sugerate de ea, ipoteze care, la rândul lor, trimit c)tre noi legi experimentale. Aristotel a concluzionat c), în anumite limite, ,,un corp dat
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
treacă prin voi / și să vă-mbolnăvească de dragoste” (Primăvara). Ion Pop evidenția în acest moment al evoluției poetice „o tehnică în genere deformatoare, de ascendență expresionistă, ce exploatează vecinătățile puternic contrastante de obiecte și stări.” Aceleiași tehnici i se subsumează proza poetică din Piața cerului (1986), subintitulată cu ironie „jurnal de bucătărie”. Emblema discursului, mizând în continuare pe grotesc, ar putea fi imaginea mașinii de scris „pe masa de bucătărie, printre coji de ouă și de cartofi”, ce trimite încă
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
instituirea dreptului de vot universal, în primul deceniu al secolului XX1. Realizarea „Ausgleich“-ul sau a înțelegerii politice dintre naționalitățile din Bucovina, concretizată în reforma electorală din anii 1909-1910, cu toate particularitățile sale rezultate din situația internă specifică provinciei, se subsumează în ultimă instanță aceluiași proces general. În lungul și dificilul proces de democratizare a vieții politico-parlamentare din monarhie, lărgirea bazei electorale a fost un proces gradual, derulat în mai multe faze. După unele încercări timide, soldate doar cu o reducere
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în spațiul culturii universale, D. revine la aria românească, evidențiind direcțiile istoriografiei de la noi - istorică, filologică, estetică, de idei ș.a. Schițând jocul permanențelor și al modelelor, autorul conchide că înclinația spiritului românesc spre sinteza umanistă, potențată de ideologia luminilor, a subsumat influențe orientale și occidentale, hotărând o particularitate a culturii noastre. Tehnica relației fragment-întreg guvernează metodologic și alte lucrări, precum Umaniștii români și cultura europeană (1974), Cultura română în civilizația europeană modernă (1978), Humanisme, baroque, Lumières. L’exemple roumain (1984), care
DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
Micu Moldovanu și a lui M. Kogălniceanu pentru ca F. să continue. În perioada când Roman era închis la Vác, Poruțiu a condus gazeta, fiind apoi înlocuit, pentru puțin timp, de Iosif Hodoș. Beletristica și publicistica literară din paginile periodicului sunt subsumate orientării politice. Versuri publică Iosif Vulcan, I. S. Bădescu, Aron Densușianu, Justin Popfiu, Miron Pompiliu, A. P. Alexi. Se reproduc poezii de I. Heliade-Rădulescu, V. Alecsandri și Gh. Sion. Sunt retipărite și studii ale lui B. P. Hasdeu, Cezar Bolliac, A. I
FEDERAŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286974_a_288303]
-
zmăul”, chiți, bouri și coluni, vipere și aspide, cerbi, iepuri și „hulpi”, revin adesea în simbolistica psalmilor lui D. - care încearcă, în câteva rânduri, s-o descifreze, cu stângăcie, pentru cititor - ca reprezentări alegorice, într-o viziune căreia i se subsumează, succesiv, metafora vânătorului sau a „gonaciului”, a „izvoarălor părăsite” și a „câmpiilor de dumbravă”, a „puilor de corb ce zbiară”, a omătului „ca lâna” sau a negurii spulberate, „ca cenușa”, peste pământ. Înțelepciunea, „învățăturile bune” sunt repere pe care versificatorul
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
toate întrunite spre a deștepta „măcar în câțiva cititori interesul pentru minunatele însușiri ale unei lumi ce stă să apună”. Volumul Premise și concluzii la „Terra” constituie, în esență, o autobiografie și conține „amintiri și mărturisiri”, pagini care pot fi subsumate jurnalului memorialistic dominat de evocare. Sunt creionate figuri de mari personalități, situații reconstituite în spiritul adevărului, dar nu fără culoare, confesiuni patronate de sinceritate, mărturii ale unui om cu propensiune spre interogarea sensurilor vieții. SCRIERI: Ideile lui J.-J. Rousseau
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
de proză proletcultistă, ghidată de comandamentele epocii, pe care le servește „exemplar”, într-o scriitură rudimentară, maniheistă, îngroșat ideologizată. În Un Oscar pentru Ana (1982) este anunțată încă de la început formula narativă dominantă, vizând obiectivitatea și distanțarea naratorului. Acțiunea este subsumată analizei psihologice, având în centru confruntarea tensionată dintre partenerii unui cuplu distrus din cauza înțelegerii greșite a dorințelor și reacțiilor celuilalt. Interesantă este sondarea psihologiei personajului feminin, cu fluctuațiile ei, descrise minuțios, și reflectate în nemulțumirea și disprețul bărbatului, care le
GHILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287263_a_288592]
-
perioada respectivă s-a intensificat foarte mult contactul cu alte culturi și deci cu alte forme de familii decât cele euro-americane, datele etnografice furnizând un bogat material comparativ. Desigur, preocupări și reflecții despre familie au existat înaintea unor cercetări sistematice subsumate specific sintagmei „sociologia familiei”. Să punctăm în continuare momentele mai importante în abordarea familiei, chiar dacă ele nu au fost în întregime cercetări sociologice sau antropologice (Damian, 1972). 1.5.1. Reconstituirea formelor de familie din analiza miturilortc "1.5.1
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
4.). În al treilea rând, familia nucleară și familia extinsă, așa cum au fost ele prezentate, sunt tipuri ideale, cazurile concrete de familii fiind abateri mai mult sau mai puțin semnificative de la modelul teoretic. De exemplu, cuplul conjugal fără copii este subsumat tot familiei nucleare, iar un părinte cu un copil, de asemenea. Familie extinsă este considerată și conviețuirea soț-soție (fără copii) cu părinții unuia dintre ei, la fel situația de soț-soție (cu copii) și un părinte al unuia dintre soți. Se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este mai limitat. Schimbul mai intens și fuziunea conjugală mai puternică sunt prezente la familiile cu un statut social mai scăzut, acolo unde posibilitatea de a cuceri putere și prestigiu în domenii extrafamiliale este mult mai mică. Cercetări mai recente - subsumând dinamica complexă a rolurilor bărbat-femeie conceptului de „regim de gen”, ceea ce ar reprezenta relațiile și ideologiile atașate, raporturile de putere bărbat-femeie dintr-un domeniu sau instituție, cultivând ideea beckeriană a familiei ca organizație ce încearcă să maximizeze bunul colectiv - angajează
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
s-au referit nu numai la orientările axiologice potențiale ale adolescenților și tinerilor, ci și la expresia acestora în comportamentul deschis. Constatarea reclamă însă câteva precizări: în primul rând, distribuția mediilor și deci diferența dintre ele depind de ce itemi am subsumat la o clasă; în cazulvalorilor de afirmare superficială am folosit itemi de genul „A merge la discotecă”, „A fi original în îmbrăcăminte”, „A dansa după ultima modă”, iar la valori de afirmare „autentică”, itemi ca „A fi bine pregătit profesional
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
origini până în prezent, apreciind talentul portretistic al autorului, spiritul sclipitor, ironic, bogăția informației și a punctelor de vedere originale. Nu e de acord însă cu eclectismul sau integralismul metodologic. Nu putea accepta supremația și funcția integratoare a esteticului, care își subsuma toate celelalte metode: sociologică, psihologică, inclusiv ideea de specific național. Un studiu memorabil consacră unei probleme fundamentale a literaturii române: De ce nu avem roman? (1927). Deși genul începuse a se impune încă din a doua jumătate a secolului al XIX
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]