715 matches
-
pur și simplu, n-are nevoie de cuvinte! Rândurile mele țin loc de ce vreți dvs. - cronică de întâmpinare, prezentare, PR etc. Simplific obligatoriu, alegând câteva secvențe. Portal e o filmare de-aproape a unui ochi uman. Înspăimântătoare, după ce-i prinzi subtextul. Aramá definește o lume de Computer Graphics, în care doar corbul pare autentic. Pare, dar nu-i decât obiect animat. Most Beautiful of the Drowned e o senzuală și sufocantă metaforă a Nașterii, o placentă în care Afrodita se (re
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
prin raportare la tipurile de pauze și la caracterul lor funcțional/sugestiv: "în timp ce pauza logică formează mecanic cadența, fraze întregi și cu asta ajută la lămurirea sensului lor, pauza psihologică dă viață acestor gânduri, fraze și candențe, căutând să transmită subtextul lor. Dacă fără pauza logică vorbirea e agramată, apoi fără pauza psihologică e lipsită de viață. Pauza logică e pasivă, formală, inactivă; cea psihologică e întotdeauna neapărat activă, bogată în conținut. Pauza logică servește rațiunea, cea psihologică sentimentul" (Stanislavski, 1951
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
relativ variat și deosebit de incitant pentru elevi. Dacă în cadrul primelor dezbateri elevii, de obicei, sunt intoleranți, nervoși și inflexibili atunci când își susțin punctul de vedere, spre sfârșit deja se vede o schimbare în bine; nu mai au același limbaj cu subtext injurios, nu mai transmit doar emoții ci și idei, nu se mai ceartă, ci chiar se confruntă cu un întreg aparat intelectual, adevărat din punct de vedere științific și riguros din punct de vedere logic. La începutul acestui an școlar
Efecte educative ale interdisciplinarităţii didactice. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ana-Irina Iorga () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1358]
-
se trage din latinescul „punctum contra punctum”. în Răscoala, fiecare punct își are contrapunctul, antipodul său. Zugrăvirea e polifonică, bazată pe îmbinarea celor două linii contradictorii și a ramificațiilor lor. Fiecare fapt din lumea țăranilor demască - în text sau în subtext - faptele moșierilor și ale arendașilor, o „boierime crepusculară”, „stăpânitorii de pământuri, absenteiștii”5. Opoziția apare la toate nivelurile arhitectonice: între capitole, în cadrul capitolelor, în același paragraf, scenă sau chiar frază. „Satul [Curteanca] era numai câteva bordeie, în mijlocul cărora se înălța
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
voit plată a primului volum, spartă din când în când de semnale de alarmă, prevestiri de furtuni ce aveau să izbucnească în curând, creează impresia acumulării unei energii supradimensionate. Toate aceste „semne de alarmă” nu fac decât să creeze un subtext de tensiune, pe care scriitorul ne-o transmite prin personajul-martor, Titu Herdelea. Accelerarea ritmului este studiată: când încetinit, când lăsat liber, apoi iarăși încetinit, „ca și cum aceste ralenti-uri ar fi menite să reconstituie spiritul unei epoci ce-și amăgea neliniștile și
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
joc, lumini etc.) ceea ce permite, paradoxal, să fie înțeles și de cel care nu posedă toate codurile: o piesă de teatru poate fi înțeleasă ți de cel care nu înțelege limba, aluziile naționale sau locale, codul cultural mitologic complex din subtext etc., înregistrându-se în acest mod mai multe niveluri de receptare. De altfel, un semn aparținând unui cod poate fi substituit prin altul, specific altui cod, ceea ce denotă suplețea și flexibilitatea semnului teatral. Pe scenă totul comunică, orice se constituie
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
că „teatrul este, înainte de orice, arta inexprimabilului” (Jean - Jacques Bernard) sau că „ sub dialogul care se aude există un dialog subteran care trebuie făcut sensibil . Ne-spusul în teatru este o noțiune extrem de complexă, care desemnează, pe de o parte, subtextul (Stanislavski), constând în totalitatea sentimentelor și emoțiilor care însoțesc, pentru actor, exprimarea cuvintelor unui personaj, acestea aparținând fie actorului însuși, aflat într-o anumită stare la rostirea lor, fie personajului, indicate de autor în paranteze sau imaginate de actor. Se
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
degrabă o ipoteză decât o practică a scriiturii, și, în cazul lui Joyce și Eliot (alții nu s-au încumetat), el a reprezentat mai mult o încleștare cu tradiția decât o anulare a ei. Fără excepție, moderniștii fac loc în subtextul lor convențiilor pe care le contestă. Cei care lasă dezordinea memoriei să tiranizeze textul cu adevărat, indiferenți la "intrigă", love interest ori cronologie, sunt autorii Desperado. Fie că e metodă de narare (Rămășițele zilei, Kazuo Ishiguro; Waterland, Graham Swift) ori
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ale structurii gramaticale, dar sunt dominate (semantic), în privința contribuției lor la compunerea enunțului, si de "ecoul" zonelor periferice de semnificații trezite de contextul în care intră; este ceea ce noi am numit cândva perisintaxa propoziției și frazei ori ceea ce alții numesc subtextul enunțului gramatical. La acest fenomen se referă și Hașdeu, după cum urmează: "Graiul este un mijloc...[] noemă 'cugetare intenționala'"". [...] Referindu-se chiar la limbile în care îmbinările de cuvinte, de la cele mai simple până la enunț, sunt legate gramatical, Hașdeu definește noematologia
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în pofida augmentărilor aduse de filosoful român, de pildă, sistemului categoriilor. Tocmai de aceea, conceptul ființei, așa cum putea fi gîndit în spațiul nostru spiritual, absorbea în pliurile sale reprezentarea furnizată de sensibilitate, de aici sentimentul românesc al ființei și distincția, din subtext, dintre ceea ce poate fi, kantian vorbind, forma și materia oricărui fenomen. Nu putem trece, deci, așa de ușor și nepedepsiți peste faptul că filosofarea lui Noica se petrecea nu doar în idiomul românesc, ci și, în egală măsură, într-un
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
s-o dus la primărie să mă declare. Și el a spus "cum s-o trecem în 13? După ce-i că fată, îi mică, îi urâtă, s-o mai trecem și-n 13? Hai s-o punem pe 12"". În subtext, anecdota sugerează - dincolo de valorizarea preferențială a genului masculin - o remarcabilă prețuire a propriei sale istorii de viață. Pentru a explica numele anterior căsătoriei, doamna B. a deschis un adevărat roman de familie, începând cu fondatorul, bunicul său, aromân din Bulgaria
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
dintre reglementările sale oficiale, restrictive, multe sub incidența legii penale. în cazul literaturii este vorba de publicarea clandestină a unor texte, de trimiterea unor articole și cărți în străinătate, de colaborări la Europa liberă și alte posturi de radio, de subtexte politico-ideologice evidente, inclusiv în texte care au scăpat vigilenței cenzurii etc. Trebuie precizat, în același timp, că, pe măsură ce urcăm pe această scară gradată, numărul cazurilor efectiv citabile se împuținează. Dar, în nici un caz până acolo, încât nu s-ar putea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
orice gen de exclusivism. Exorbitanța și exagerarea dezlănțuită, necontrolată, în oricare dintre activitățile culturale, se dovedesc, până la urmă, sterile și negative. O filozofie și o etică a echilibrului, mediei și sintezei, orientată de un centru ferm de gravitație, prezidează, în subtext, aceste aspirații. Ele au tradiția lor milenară. Și faptul că revin mereu în actualitate dovedește, încă o dată, că astfel de tendințe au o reală valoare antropologică, de adevărate constante umane. Dar nu este cazul de a invoca citate celebre de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Tendința evazionistă, în sensul bun al cuvântului, de regenerare integrală a orizontului spiritual, rămâne și ea, mereu, foarte puternică. O revistă de provincie, făcută în special de poeți tineri, consacră un număr întreg Veneției (Euphorion, 4/1995). El exprimă, în subtext, toate frustrările, legitime, ale izolării și claustrării într-un infern concentraționar, urât și sordid, refugiul magnific, în decor venețian fastuos, al unei întregi generații. Dar ce gândește ea efectiv despre contextul imediat, putem cel mult deduce. O astfel de preocupare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fi ea, rămâne doar un caz de solipsism filozofic. Ea pune, în orice caz, alături de alte texte, nu lipsite de unele contraziceri (într-un mod aproape involuntar) dilema esențială a culturii noastre: deschiderea spre universalitate, dar s-ar înțelege din subtext și regretul, imposibilitatea, fatalitatea de a nu o putea realiza. în orice caz: resemnarea și/sau refuzul de a realiza universalitatea după modelul goethean: Goethe acoperă tot, se deschide către tot și înțelege tot, afară de două lucruri, care aveau să
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
originar nemanifestat sau ca figură a absenței, care se dă intuiției eidetice sub forma diafană a trecerii prin transparență. Figură a absenței, ea nu e interpretabilă decât în momentul în care deja nu mai este, sau - altfel spus - "figurează" în subtextul ori mai degrabă în pretextul în care ea se ivește și semnifică înainte de a fi. O imagine transparentă a inaparentului care joacă rolul fondului de spațiu ce luminează - pune în lumină - materia imaginii poetice propriu-zise, iar acest spațiu relațional nu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a potențialității. Înțeleasă pornind de la străfundul unui posse care se dă ca început la nesfârșit, poetica fenomenologică a imaginii este o poetică a posibilului. Prin urmare, regresia spre ființarea imprezentabilă a imaginii este o adâncire în posibil, o coborâre în subtextul sau în pretextul unui altfel decât a fi, până în pânzele freatice care subîntind structura textuală. Dacă putem vorbi de o preeminență a ființării asupra ființei, aceasta în virtutea distanței pe care ea o deschide în sânul posibilului. Distanță în care comprehensiunea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
unei noi perspective: "în adânc lacul subteran sclipește/ semințele au germinat în tăcere/ am putea adormi la marginea lor./ Deasupra sunt dealuri și păduri,/ irisul verde întunecat o insinuare a/ luminii răsfrânte mângâind/ pielea răcorită de vântul nopții". Peisaj de subtext, căci eul desprins de sine nu se vede în imagine; creează însă, în chiar distanța pe care o pune în vedere, imaginea altuia în sine. Eul e altul - am spune, parafrazând formula rimbaldiană -, intră în orizontul primitor al altuia, se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
un adevăr, cu adâncă/ și frumoasă lumină, spre care să-și aplece chipul, și să se vadă/ acolo, imagine" (Gestul unuia - tolstoi? - scriindu-i propriei sale fantome, VH, p. 338). 11 Existență de substrat, care e chiar natura inevidentă a subtextului ori a pretextului. Discontinuitatea, fractura, sincopa sunt fenomene ale discursului poetic, un discurs glisant, "întortocheat, subțiat/ în înțelesurile lui aparente (dar despre care eu îmi închipui/ că se continuă, sub linia schimbătoare a versurilor,/ până spune cu totul altceva)" (Despre
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a și întâmplat nu mult după aceea; 2. să participăm la reconstrucția Irakului, adică să obținem contracte prin care firmele românești de stat sau private să se afirme ca actori economici în zonă și, evident, să câștige niște bani. În subtext, ne-am gândit și la ceva șanse sporite de a ne recupera datoria de un miliard și jumătate de dolari despre care am vorbit data trecută. În ceea ce privește acest al doilea punct, am rămas cu buzele umflate. Înainte de toate, perioada postbelică
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
de aceea se mai numește, cu un termen împrumutat din arsenalul medieval, SCUT. Rusia a reacționat imediat. Ea pune două întrebări: 1. De ce este nevoie de un asemenea scut în Europa, din moment ce nimeni nu are intenția să o atace? În subtext, rușii fac trimitere și la Tratatul din 1987, semnat de Reagan și Gorbaciov, care desființa, în mare parte, arsenalul de rachete cu rază scurtă și medie al celor două țări. Și atunci, dacă nici dușman nu există, și nici arme
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
de exemplu, a reușit să se întregească în 1918 apelând la acest principiu. Și acesta este un argument puternic Dacă populația Kosovo zic americanii este în proporție de 90 % albaneză și vrea independență, cum ai putea să o împiedici? În subtext, americanii mai au un motiv, nu prea onorabil, de a susține independența Kosovo: ei în numele NATO au bombardat Iugoslavia în 1999 tocmai din cauza provinciei Kosovo, și acum se simt datori să ducă treaba până la capăt. În sfârșit, UE sprijină independența
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Turcia încearcă să exploateze sentimentele religioase ale alegătorilor. Mai mult decât atât, unele partide promit credincioșilor care-i votează că vor promova unele valori ale islamului valori ce au fost slăbite sau eliminate de statul laic. Se poate înțelege, în subtext, că nu este exclusă nicio revenire la simbioza stat-islam, cu tot ce presupune ea. Acest fenomen s-a repetat, de mai multe ori, în istoria Turciei republicane și laice, iar atunci au reacționat "garanții" Constituției și în primul rând armata
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Ba, mai mult, argumentul principal trimite la încălcarea unor principii fundamentale ale dreptului internațional în frunte cu cel al integrității teritoriale și al păstrării frontierelor naționale așa cum sunt ele înscrise în marile tratate încheiate după război (Paris, Helsinki etc.) În subtext, însă, noi știm foarte bine că această recunoaștere poate duce la inflamarea conflictelor înghețate și la încurajarea demonilor diferitelor autonomisme și separatisme. Agitația permanentă și bezmetică a extremiștilor din Ardeal, de exemplu, ar fi primit o gură de oxigen dacă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
oamenilor stăpânirii. Dar nu a venit decât un milițian care ne-a rugat (acesta este cuvântul: ne-a rugat) să cântăm mai Incet ca să nu-i deranjam pe cei care la ora aceea se odihneau. Am Inteles noi prea bine subtextul acelei rugăminți și ne-am dus spre poalele pădurii unde socoteam că nu vom ,,deranja” pe nimeni. În scurt timp, Însă, s-au adunat mulți localnici care ne-au Înconjurat și au intrat În atmosferă grupului nostru. Probabil erau dintre
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]