2,052 matches
-
sau a foștilor vecini, care oricum pot avea doar informații superficiale în ceea ce-l privește pe candidat. În anii ’90, cel puțin, climatul politic îi determina pe cei chestionați să nu ia foarte în serios întrebările despre loialitate și activități subversive. Același lucru era valabil și în ceea ce privește întrebările despre caracter și stilul de viață. De exemplu, creșterea consumului de droguri în rândul clasei de mijloc (și în special în rândul tinerilor) în ultimele decenii face dificilă stabilirea cazurilor în care folosirea
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
încălcarea vreunei legi (alta decât FARA). Spre deosebire de recomandările privind activitatea de contrainformații, cele referitoare la securitatea internă (denumite „recomandările Levi”) au fost făcute publice 49. Acestea privesc, în primul rând, investigarea grupărilor care au fost denumite la un moment dat „subversive” sau „antiamericane”. Deși acești termeni sunt impreciși, se includ aici grupări: (1) ostile nu doar guvernului aflat la putere și politicilor acestuia, ci și structurii constituționale și principiilor sale fundamentale, (2) grupări care urmăresc încălcarea drepturilor civile ale anumitor categorii
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
membrilor săi, din moment ce nu ar exista probe care să demonstreze că fiecare dintre membrii organizației se încadrează în standardul de infracționalitate, chiar dacă organizația, în ansamblu, corespunde criteriului Brandenburg. Într-o oarecare măsură, imposibilitatea realizării unor liste cu numele membrilor organizațiilor „subversive” (acele organizații care, date fiind obiectivele lor, pun sub semnul întrebării capacitatea membrilor de a obține acces la informații clasificate) a fost rezultatul urmărit prin adoptarea standardului în materie de infracționalitate. Așa cum remarca John Elliff, prezentând deciziile inițiale ale Procurorului
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
la nivel teoretic este clar, la nivel practic democrațiile liberale întâmpină dificultăți în a trasa o linie de demarcație. Pentru o trecere în revistă a eforturilor guvernului american de a monitoriza și uneori de a distruge grupările și organizațiile considerate subversive, vezi Richard E. Morgan, Domestic Intelligence: Monitoring Dissent in America (University of Texas Press, Austin,1980), pp. 15-87. 7. „The Attorney General’s on General Crimes, Racketeering Enterprise and Domestic Security Terrorism Investigations”, 1983, partea a III-a. Recomandările sunt
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
carte, monografia Traian Demetrescu, îi apare în 1983. Colaborează la „Analele Universității București”, „Limbă și literatură”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Luceafărul”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. În anii ’80 a pus la cale, de unul singur, câteva acțiuni subversive împotriva regimului: redactează și difuzează manifeste, trimite scrisori de protest Comitetului Central al PCR și al UTC, ziarelor „Scânteia” și „România liberă”, revistei „Flacăra”, precum și ambasadorilor Austriei și SUA, prezentând situația dezastruoasă a țării și denunțându-i pe principalii vinovați
MELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
credibilitatea mesajului. Renunțând la autocenzura politică, preventiv autoprotectoare, obișnuită în epocă, critica este aici radicală, neatenuată de omisiuni și eludări, astfel încât romanul ajunge să conteste practic sistemul (iar reacția autorităților din vremea apariției primului volum apare astfel ca firească: caracterul subversiv al romanului e indubitabil). Întreaga trilogie comportă o valoare documentară reală cu privire la viața cotidiană în ultimii ani ai regimului comunist în România. SCRIERI: Monștrii lui Prasad, București, 1972; O sută de ani, București, 1973; Cer cuvântul, București, 1977; Drumul Cavalerilor
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
tematic vorbind, prozatorul stăruie asupra marginalului, a cotidianului lipsit de orice elan spre exemplaritate. Opțiune polemică, procurând o alternativă modelelor oficiale de reprezentare a realului, axiomelor triumfaliste, dictate de sus (perifericul sau „secundarul”, în termenii lui Virgil Nemoianu, este întotdeauna subversiv în raport cu paradigmele centrale ale unui timp anume). Existența anodină a unor inși de obicei anonimi (atunci când nu răspund unor nume sforăitoare ca Epaminonda Geoagiu) ocupă locul central în prozele lui H., care reabilitează o zonă semnificativă a realului: zile obișnuite
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
În cadrul unui plen al Comitetului Central, a denunțat, printre diverșii complici ai grupului ostil Harich, câțiva dintre studenții profesorului Bloch. Criticile lui Bloch Împotriva dogmatismului au fost considerate de Hager drept o stratagema (Deckmantel) menită să asigure introducerea unor idei subversive În marxism-leninism. Deși recunoștea operei lui Bloch „puternicele sale trăsături umaniste și progresiste”, Hager Îl declară nedemn să reprezinte materialismul dialectic și recomandă lupta Împotriva „influentelor sale politice nefaste” (Kapferer, ibidem, p. 115). Procesul filosofic intentat lui Bloch a culminat
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sau asociațiile de refugiați, care constituiau mai degrabă structuri comunitare. În acest context, apariția disidentei că noua formă de opoziție politică plasează orientarea ideologică (anticomunismul) În plan secund. Ruptură schismatica a disidentului față de „biserică” partidului apare, dimpotrivă, ca potențial mai subversiva decât cea a vechii opoziții anticomuniste, politic discreditata prin efectul cumulat al naționalismului radical (adepți ai soluției intervenției militare) și al uzurii exilului (necunoașterea realităților interne ale țărilor „comunizate”). Noii strategii americane și occidentale („destinderea”) i-au corespuns În Est
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a anticipat autonomia regăsita a literaturii (reformulez afirmațiile sale). Dincolo de câteva probleme de detaliu, această viziune asupra istoriei literare recente este unanim acceptată. Autorul prezintă literatura anulor ’50 că o paranteză datorită supunerii sale ideologice, chiar dacă apariția unor prime scrieri «subversive» din punct de vedere estetic datează din 1956 (poeziile lui A.E. Baconski În revistă Steaua), iar române de incontestabila valoare au fost publicate În 1958. Dar centrul de greutate al lucrării cade, fără Îndoială, pe perioada următoare, cu atat
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1857. În ziar, directorul este omniprezent, cu articole de fond, cronici economice, artistice, literare, comentarii asupra evenimentelor interne și internaționale. Uneori numere întregi sunt redactate de el. A întemeiat și a girat și alte periodice: „Apărătorul dreptății” (mai-iulie 1863), răspândit subversiv, în manuscrise, apoi „Libertatea” (12-23 iulie 1864), „Conștiința națională” (1865), „Românul de duminică” (1864) - o anexă-magazin a „Românului”; de asemenea, o revistă umoristică, „Țânțarul” (1859), împreună cu N. T. Orășanu. A colaborat la „Steaua Dunării”, semnând K. sau Constantinescu, la „Revista
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
tipologic. Comunist din adolescență, trimis de regimul antonescian pe front în prima linie, de unde trece la sovietici în două rânduri, a doua oară după îndeplinirea unei misiuni deosebit de riscante, încredințată de ei, parașutat spre sfârșitul războiului în munți, pentru acțiuni subversive antinaziste, cercetat după „eliberare” de propriii tovarăși, cu duritate, un an întreg, înainte de promovarea în aparatul Siguranței Statului, comandant al plutonului de execuție care i-a suprimat pe doi frați ai săi, „înhăitați” cu o bandă legionară, unul dintre locatarii
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
acum prin paleta de culori folosită. Pe un fundal „roșiatic”, sumbru-contemporan, sunt plasate experiențe ce devin, rapid, unele extreme, la limită. Sub carapacea unei lumi închise, sufocante, proliferează tumoarea malignă, astfel că aproape orice imagine mai „realistă” are un potențial subversiv: „Fiecare poveste / are efectul unei țigări / stinsă pe propria-mi piele, / fiecare-mprăștie-n aer / o încrucișare cu nebunia. Perechea de foarfeci / îmi sfârtecă vocea în două: / o parte este aruncată / în luptă, cealaltă / (arțăgoasă și infidelă) / trimisă în carantină
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
la Berlin și München. În 1930 Sever Bocu îl cheamă la ziarul „Vestul” din Timișoara. Înființează însă, în mai 1932, revista „Vrerea”, cea mai importantă publicație culturală timișoreană din perioada interbelică. În toamna anului 1932 va fi cercetat pentru activitate subversivă, iar în 1937 revista este suspendată. În același an va fonda Casa de Editură și Corporaj Artistic Vrerea, unde îi apare antologia 11 poeți bănățeni (1942), prima propunere calificată a unei imagini a Banatului literar, care ilustrează, poate cel mai
STOIA-UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289944_a_291273]
-
o particularitate ce ține de strategia textuală: scrierea cu majusculă a unor cuvinte alese efectiv la întâmplare - Trădător, Vierme, Erou, Compatriot, Mergem, Gol, Soartă, Patrie, Contabil etc. - tehnică interesantă, la care scriitorul apelează, desigur, din motive ce țin de miza subversivă a parodiei (orice poate deveni vorbă mare), dar și de pariul cu textul (intuit ca spațiu al libertății unde toate alternativele sunt posibile). Dar, dincolo de mișcarea precipitată a acestei farse exemplare, dincolo de duelurile fără gloanțe, de cavalcadele simulate, dincolo de gesturile
Simulacru și putere by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17161_a_18486]
-
acest unghi trebuie citite cele trei cărți principale ale scriitorului, romanele Bate și ți se va deschide (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), Ierarhii (1981) și Schimbarea la față (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor), aproape o trilogie a înfrângerii, interpretabile inclusiv din perspectiva subversivă a umilirii individuale în ramele totalitarismului. Cel puțin excepționalul final din Bate și ți se va deschide, minus ultimul paragraf - parcă anume adăugat de cenzură, „salvând” personajul de la ceea ce, din toate punctele de vedere, era o moarte sigură -, poate fi
SIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289693_a_291022]
-
rest conformismul se păstrează, acordat cu noile indicații, prin care se recunoaște că pe lângă „realizări” mai sunt și neajunsuri. De altfel, întreaga proză umoristico-satirică a lui S. are această notă de acomodare și chiar de ocolire a strategiilor esopice și subversive. Faptul că în 1987 el lăuda încă „brigada artistică de amatori” ca formă spontană de umor popular este grăitor. Odată cu volumul Glastra cu sfecle (1965), care include „microfoiletoane, momente și schițe vesele”, gama tematică și de procedee se lărgește, iar
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
la Iași, unde intră copist la Departamentul Dreptății (1842) și ajunge în cele din urmă funcționar la Departamentul din Lăuntru. Audiind cursuri la Academia Mihăileană, luând parte la „soaréle” literare, capătă gustul lecturii și al scrisului. Pentru poezia Viitorul, socotită subversivă, modestul funcționar se vede destituit. Deși nu participase efectiv la mișcarea de la 1848, e pus pe lista proscrișilor și, după multe peripeții, reușește să treacă în Transilvania (ia parte la adunarea de pe Câmpia Libertății), iar de acolo, în Bucovina. În
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
estetice, S. pledează pentru sintetizarea unei duble perspective - estetică și politică. De aici deduce, relativ la perioada 1945-1989, existența a „patru literaturi paralele”, fiecare exemplificată prin studii de caz: literatura oportunistă (Francisc Munteanu, Corneliu Leu, Paul Anghel, Dumitru Popescu, Adrian Păunescu), subversivă (Marin Preda, Ion Caraion, D. R. Popescu, Augustin Buzura, Mihai Sin ș.a..), disidentă ( Victor Valeriu Martinescu, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Paul Goma, Ioan Petru Culianu) și evazionistă (V. Voiculescu, autorii Cercului Literar de la Sibiu și ai Școlii de la Târgoviște, Edgar
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
morale”. Argumentele sale servesc atacurilor împotriva grupului de intelectuali români aflați în exil la Paris, care se opun, în intervențiile lor de la Radio Europa Liberă, printr-o atitudine critică vehementă, regimului politic din România. Publicația susține în mod fățiș și subversiv, într-un limbaj frecvent suburban, campanii violente împotriva persoanelor, organizațiilor sau publicațiilor care împărtășesc alte orientări ideologice. În climatul din epocă sunt semnificative polemicile cu Eugen Simion, Nicolae Manolescu și cu „România literară”, care promovau o literatură și o critică
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
Dialectique de la dialectique, pe proclamarea iubirii drept „metodă generală revoluționară proprie suprarealismului”, „metodă de cunoaștere și de acțiune”. Inclusiv pe plan social, căci „erotizarea fără limite a proletariatului este gajul cel mai prețios ce-i asigură [...] dezvoltarea revoluționară reală”. Forța subversivă a iubirii se descoperă și prin relația dintre „automatisme” (cel grafic, cel al scriiturii etc.) sau vis și hazardul „obiectiv” („provocant”) ca „forță criptestetică”. În speță, „oniromancia obsesională” constă în „interpretarea” unui vis nu în felul lui Sigmund Freud, ci
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
în favoarea practicii religioase propriu-zise, se retrage la mănăstirea Antim din capitală, unde se va și călugări în 1948, devenind principalul factor coagulant al comuniunii spirituale Rugul aprins al Maicii Domnului. În 1950 e arestat și condamnat pentru „fascism” și activități subversive. Eliberat după trei ani, se reintegrează cinului monahal la schitul Crasna (din Gorj), ca ieroschimonahul Daniil, apoi se retrage la schitul Rarău, de unde vine când și când în București, pentru a participa la întâlnirile cu foștii membri ai grupării isihaste
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
Crohmălniceanu, O partidă de șah câștigată magistral, CC, 1991, 8-9; Valeriu Cristea, Când absurdul devine firesc, ADV, 1991, 522; Corin Braga, Halucinaria - resurecția onirismului, RL, 1992, 6; Eugen Simion, Mitul mioritic în variantă textualistă, L, 1992, 7; Gabriel Dimisianu, Onirismul subversiv, RL, 1992, 10; Un roman în dezbatere: „Nunțile necesare”, CNT, 1992, 17 (semnează Ioan Groșan, Traian T. Coșovei, Florin Sicoie, Gheorghe Iova); Cornel Ungureanu, Țepeneag și ai săi, O, 1992, 20; Corin Braga, Onirism estetic și onirism halucinatoriu, RL, 1992
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
-se reconstitui o veritabilă histoire en miettes a României moderne. De altfel, scriitorului i s-a atribuit statutul de „prim autor de proză retro din comunism” (Eugen Negrici). Numai că romancierul evită asumarea unui punct de vedere neechivoc (în sens subversiv) asupra evenimentelor, fapt atestat mai ales prin trei procedee concurente. E vorba mai întâi de marginalitatea specială a protagoniștilor: ei nu sunt exponenți ai unor categorii marginale, care să chestioneze, din perspectiva propriului grup, legitimitatea perspectivei „oficiale” asupra istoriei, ci
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
simbolică a construcției alegorice și ambițioasele (prezumțioasele) punți aruncate spre sferele abstracte, Sam se apropie de „opera sintetică” a cărei fantomă îl vizitează pe Z. în asiduitățile lui de dramaturg. Dar piesa, acceptată inițial de Teatrul Național bucureștean, e declarată subversivă, devine un „caz” în epocă și nu va vedea luminile rampei decât în 1971, la Teatrul de Stat din Pitești. G. R. 8 se vrea o „glumă neverosimilă cu dragoste și moarte”. Tema iubirii e asociată temei morții, într-o
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]