1,856 matches
-
alternativă nonentropică ar putea fi agricultura practicată pe loturi mici de teren, care să stabilizeze populația și care să creeze condiții pentru tranziția de la traiul de subzistență spre bunăstare în perspectivă. Considerăm că se suportă mai ușor o condiție de subzistență în mediul rural (de altfel, obișnuit cu acest nivel de trai) celei de sărac-șomer din mediul urban. S-ar evita astfel transportul Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale: de la principii la strategie 154 produselor alimentare din locul unde se produc
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
alimentare din locul unde se produc, la distanțe mari, ceea ce presupune cheltuieli, consumuri de combustibili, intermediari, pierderi. Exemplul din anexa 2 schițează o astfel de organizare a mediului rural, sursă fiind solul agricol care să fie suportul decolării de la sărăcie, subzistență, la bunăstare, asimilare de elemente de urbanism, dezvoltare, de activități nonagricole (de activități industriale) în parcurile agroindustriale. Politica ecologică. Are ca scop să oblige societatea, investitorii, beneficiarii resurselor către o gestiune care are ca priorități: - conservarea potențialului resurselor naturale regenerabile
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
lung, sustenabil pentru locuitori și pentru mediu. În realitate, este vorba despre un proiect mai vast, acela al reconsiderării activității economice desfășurate în micile gospodării rurale din România, situate în zonele de deal și munte, în scopul depășirii stadiului de subzistență, ca nivel de trai, și orientarea agriculturii din această zonă către prosperitate, către dezvoltare, în limite impuse de mărimea gospodăriei (circa un hectar de teren arabil) și de capacitatea gospodăriilor de a-și organiza, într-o paradigmă nouă, activitatea economică
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
în creier și creează o multitudine de stări emotive; de exemplu, vasopresina ar putea fi hormonul dorinței sexuale (n cazul masculilor castrați, vasopresina scade la jumătate în creier), în timp ce occitocina ar fi hormonul instinctului maternal (și al comportamentului care asigură subzistența la mascul) și al plăcerii sexuale. Astfel, cantități mari de occitocină și de neurotransmițători opiacei sunt produși în creier în momentul orgasmului. În schimb, depresia socială este provocată de absența contactului social (cald și blând) și declanșează plânsul, lamentațiile, panica
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
relațiile dintre bărbați. Pentru Hartmannxe "„Hartmann,Heidi", patriarhatulxe "„patriarhat" nu îmbracă o formă preponderent psihologică 7, ci mai degrabă foarte concretă: femeile vor să placă soților sau șefilor ca să nu fie abandonate sau concediate, fiindcă nu au alte resurse de subzistență pentru ele și copiii lor. Hartmann dă un exemplu foarte elocvent de ajustare reciprocă între capitalismxe "„capitalism" și patriarhatxe "„patriarhat". În SUA, la începutul industrializării, copiii munceau și câștigau bani. În aceste condiții, dezvoltarea lor părea fundamental legată de tată
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
fi religia, arta, știința, și de pattern-uri de comportament, cum ar fi autointeresul și spiritul de competiție. Marxismul respinge această perspectivă asupra naturii umane, considerând că ceea ce ne face să fim oameni este faptul că ne producem mijloacele de subzistență în mod intenționat, conștient, transformând naturaxe "„natură". Prin intermediul producției, oamenii acționează colectiv și se creează pe ei înșiși ca oameni. Această concepție stă la baza filosofiei sociale marxiste, adică la baza materialismului istoricxe "„materialism istoric". Modul de producție (forțele și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
concentrează asupra traficului de femeixe "„traficdefemei", a sclaviei sexuale a femeilor în condiții de globalizarexe "„globalizare". Piața neagră a prostituției forțate se extinde în toată lumea, iar victimele ei predilecte le reprezintă femeile din țările sărace, în tranziție, cu mijloace de subzistență și protecțiexe "„protecție" slabe. România, alături de alte țări din estul Europei, este un statxe "„stat" din care traficanții recrutează femei și le trimit cu forța sau prin înșelăciune pe piața internațională a sexului. Sub presiunile feministelor, mai ales ale celor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
acces la mai mulți metri pătrați locuibili, acces la haine, pantofi și mâncare. În aceste bătălii cotidiene pentru supraviețuire, femeile au jucat un rol central. Ideal, ele trebuiau să întruchipeze stahanovismul productiv și reproductiv. Rolul lor în economia comunistă de subzistență a fost incontestabil. Ele au făcut față lipsurilor cotidiene, au trecut la un tip de producție în gospodăria proprie ca să poată asigura supraviețuirea familiei. Au devenit „superfemei”, adesea în mod involuntar, ca simplă formă de adaptare la o situație în
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
luat întotdeauna ca bază de plecare schemele de salarizare ale socialismului - a fost reprodus fără dificultăți de toate guvernele care s-au perindat după revoluție. ș...ț Ceea ce au făcut toate guvernele de după revoluție a fost să subvenționeze nu numai subzistența acestora, ci și prestigiul social al unor bărbați aflați la vârful ierarhiei salariilor muncitorești. Patriarhatulxe "„patriarhat" a «parazitat» aici nu atât o condiționare tehnică, cât una socială și politică.” (Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003, p. 196). Salariații statului care lucrează în
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
2003 a, pp. 56-61). Proporția femeilor care nu aveau nici un fel de venituri este mai mare de patru ori față de cea a bărbaților, iar aproape jumătate dintre femei nu aveau nici un fel de venit sau au venituri sub limita de subzistență 50. Când au venituri proprii, acestea sunt mai scăzute pentru că ierarhizarea muncii le așază în poziții mai joase 51. Aproape două treimi dintre femeile tinere câștigau mai puțin decât strictul necesar pentru supraviețuire 52 (Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2001, p. 72
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
A 92, Iași, o are ca autoare pe Adina Mihăilescu, cercetător științific în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții. Autoarea ne oferă un volum bine structurat și documentat asupra unor metode de calcul privind minimul de trai decent și de subzistență. Interesul manifestat prin cercetări de-a lungul anilor arată maturizarea autoarei în domeniul studiat. Volumul este structurat în patru capitole, un cuvânt introductiv, concluzii, bibliografie, anexe și grafice, în care sunt supuse atenției: conceptul de minim de trai (capitolul IĂ
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
domeniul studiat. Volumul este structurat în patru capitole, un cuvânt introductiv, concluzii, bibliografie, anexe și grafice, în care sunt supuse atenției: conceptul de minim de trai (capitolul IĂ, metoda normativă ICCV de calcul al minimului de trai decent și de subzistență (capitolul IIĂ, costurile sociale în România (capitolul IIIĂ, opiniile și părerile populației din România privind condițiile de viață în perioada 1990-2000 (capitolul IVĂ. Fenomenul sărăciei, din punctul de vedere al Adunării generale ONU, vizează „acei oameni care nu se bucură
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
percepția indivizilor cu privire la ceea ce înseamnă venit minim necesar pentru acoperirea nevoilor proprii” (p. 13Ă. Pentru calculul consumului curent al unei persoane (alimentar, îmbrăcăminte, încălțăminte, locuință, servicii, educație formare profesională, statut socială a fost identificat minimul de trai decent. Minimul de subzistență este legat de supraviețuirea unei persoane condiționate de ajutorul public pe termen scurt. Capitolul 2 tratează metodele de măsurare a sărăciei din țara noastră. Astfel, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, folosește cu preponderență o metodă normativă, „elaborând o structură
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
ajutorul public pe termen scurt. Capitolul 2 tratează metodele de măsurare a sărăciei din țara noastră. Astfel, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, folosește cu preponderență o metodă normativă, „elaborând o structură proprie a produselor necesare atât pentru minimul de subzistență, cât și pentru minimul decent de trai” (p. 17Ă. Această metodă „ia în considerare modelele de consum existente în societate” (p. 17Ă. Mergând mai departe, autoarea ne face cunoscut ce anume se ia în considerare pentru a calcula minimul de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
lor mocnește răzvrătirea.” Deci, oamenii sunt slabi, lași, ușor de manipulat. Libertatea este o povară deoarece liberi, ar trebui să-si asume consecințe, pe cănd conduși, n-ar mai fi responsabili și nici apăsați de incertitudine. Li s-ar asigura subzistența, s-ar mișca într-un spațiu pe care nu ei l-ar alege, după reguli pe care nu ei le stabilesc. Ei cel mult lear suporta fără vină. Cu capitalul de libertate acumulat prin opresiune, Marele Inchizitor ar găndi la
Dialogul cu libertatea. De la Marele Inchizitor la fragilul dizident. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
cărui variante reprezentau suportul ideologic al unor "socialisme africane" care se impuneau în aceeași perioadă. Abordarea metodică bazată pe recentrarea analizei atât asupra procesului de muncă și de producție, cât și asupra inegalității privind accesul la bunuri și resurse (de subzistență, de prestigiu, matrimoniale) duce imediat la revelarea raporturilor de dominare, cu precădere a celor care se exercită în cadrul rudeniei "reale", simbolice sau metaforice. Examenul conținutului material al raporturilor bărbați / femei și primul născut / frații mai mici îi permite lui Meillassoux
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
al acesteia. Dar, mai ales, sunt un teren pentru o permanentă probă individuală pentru actorii angajați într-o configurație în care se impune traversarea circulatorie între spațiile fragmentate ale piețelor în același timp diferențiate și omogenizate (de exemplu, credința în subzistență). Devenită apodictică, piața este prin urmare mediatorul de neînlăturat al modurilor de comunicare ce dirijează raporturile interpersonale, colective și instituționale, naționale și transnaționale. Oglinzile în serie ale libertății, tot atât de absolute pe cât de iluzorii, pe care piața le vehiculează tulbură percepțiile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nu mai este utilitarist, ci teoretic, antropologia furnizează materiale pentru relativizarea imaginilor muncii și hegemonia ei în Occident în secolele XIX și XX pornind atât de la configurațiile economice, cât și de la cele simbolice și statutare. Dacă congruența "muncă statut identitate subzistență" nu poate fi așadar erijată în model universal, luarea în considerare a singularității nu ar putea servi ca suport de legitimare pentru expulzarea din munca protejată și din salariat a unor fracțiuni din ce în ce mai importante ale populației. În fața realităților actuale ale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
precară și ieftină. Această interdicție a sindicatului intervine într-un context societal în care regulile de separare a sexelor și de izolare a femeilor (purdah) reprezintă o normă imaginară, imposibil de respectat în clasele cele mai sărace din motive de subzistență; ele sunt de altfel respectate în mod diferit în clasele dominante, care se împart între modele de "reislamizare" defensivă și de egalitarism între sexe care-și au originea în ideologiile majoritare ale luptei pentru independență. În lumina acestor scurte precizări
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
hermeneutici ai disciplinei se prezintă sub forme din ce în ce mai complexe prin dezvoltarea sistemelor de informare și prin reflexivitatea generalizată 79. Aparent, înmulțirea logicilor de oglindă 80, precarizarea regimurilor autorității în folosul forțelor și puterilor, în fine, labilitatea sporită a modurilor de subzistență și de muncă se conjugă pentru a fragiliza autonomia actorilor individuali și colectivi și a grupurilor sociale. De aceea, aceasta din urmă se dovedește mai perceptibilă în construcțiile imaginare și noile forme ale idiomurilor de simbolizare în care se află
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și de prăbușire a sindicalismului, dar și de decalaj crescând între dreptul și evoluția formelor de subordonare în cadrul muncii 126. În sfârșit, precarizarea condițiilor de angajare impune indivizilor noi raporturi față de muncă și îi constrânge să urmărească păstrarea modurilor de subzistență în sfera drepturilor sociale și a alocațiilor publice 127. Întregul sistem de asistență și protecție socială fragmentat acum mai puțin de corporatism și de diferența condițiilor profesionale, cât prin destructurarea statutelor muncii este el însuși subiect al unor reconfigurări divergente
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o nerespectare a doliului care au pus în circulație între 35 și 40 000 franci. Acest mediator al schimbului comercial care este numerarul se află în mod paradoxal integrat într-un context sociologic al raporturilor personale a cărui infrastructură este subzistența. Care este procesul desfășurării lui? Suma este colectată printre diverșii membri ai unei familii și vărsată familiei opuse, între membrii căreia se efectuează o redistribuire; intermediarul celor două grupuri familiale este un judecător sau un notabil oarecare. De exemplu, o
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Îi relevă „misterul totalității”. În alte situații, el face paralele Între teoriile fizicii moderne și diverse experiențe mistice etc. În artistică a lui Eliade, hermeneutica Își păstrează acest caracter existențial, fiind erijată, după cum aprecia I.P. Culianu, În tehnică principală de subzistență și de eliberare” (/256). „Hermeneutica În sine e salvatoare, nu sensul descifrat care e, sau poate fi, fără noimă” (/282). „Singurul sens al existenței e de a-i găsi un sens” (). „Sensul” Îi este propriu omului, care nu poate trăi
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
ca legislația să facă un pas înainte și că ea trebuia, în sfârșit, să se impregneze de principiul fraternității. De aici, aceste școli saint-simoniene, fourieriste, comuniste, oweniste; de aici, aceste tentative de organizare a muncii; aceste declarații că statul datorează subzistența, prosperitatea, educația tuturor cetățenilor; că trebuie să fie generos, caritabil, prezent pentru toți, devotat tuturor; că misiunea sa este de a alăpta copiii, de a instrui tinerimea, de a asigura locuri de muncă celor puternici, de a da pensii celor
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sau ce ar trebui să fie societatea noastră. În acea societate se trăia din război; în aceasta ar trebui să urâm războiul. În acea societate se ura munca; în aceasta trebuie să trăim din muncă. În acea societate mijloacele de subzistență erau întemeiate pe sclavie și prădălnicie; în aceasta ele sunt întemeiate pe industria liberă. Societatea romană s-a organizat ca o consecință a principiului său. Ea trebuia să admire ceea ce o făcea prosperă. Acolo trebuiau numite virtuți ceea ce aici numim
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]