715 matches
-
în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Miron Costin nr. 20, ap. 140. (501/2004) 113. Sucevan Ștefan, fiul lui Gheorghe (fiul lui Vasile, născut la 23.09.1923 în localitatea Suceveni, Cernăuți) și Ecaterina, născut la data de 20 martie 1982 în localitatea Hliboca, regiunea Cernăuți, Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Suceveni, str. M. Eminescu nr. 2, raionul Hliboca, Cernăuți. (1.011/2004) 114. Sulea Ala, fiica
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009 (*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272443_a_273772]
-
Sucevan Ștefan, fiul lui Gheorghe (fiul lui Vasile, născut la 23.09.1923 în localitatea Suceveni, Cernăuți) și Ecaterina, născut la data de 20 martie 1982 în localitatea Hliboca, regiunea Cernăuți, Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Suceveni, str. M. Eminescu nr. 2, raionul Hliboca, Cernăuți. (1.011/2004) 114. Sulea Ala, fiica lui Ion și Nina, născută la data de 11 aprilie 1989 în localitatea Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Orhei, str.
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009 (*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272443_a_273772]
-
comuna Șcheia. Denumirea cartierului se trage de la amplasarea sa, adică pe Obcinele Sucevei. Obcini este un cartier în mare parte de blocuri, având și câteva zone de case (în special părțile limitrofe din nordul cartierului). Este cel mai nou cartier sucevean de blocuri dintre cele construite în perioada comunistă de urbanizare, fiind neterminat în momentul Revoluției din decembrie 1989. În imediata vecinătate a Obcinilor au fost construite după 2000 două centre comerciale: Metro și Galleria (care a funcționat în perioada 2009-2013
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
orașului: „Belvedere”, „Șarpe”, „Curcubeul”, „Vapor”, „Mobila”, „Moto-Velo”, „Albina”. În partea sud-vestică a cartierului se găsește Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, iar în nord-est, complexul comercial Kaufland. Zamca este amplasat pe dealul cu același nume, fiind cartierul sucevean aflat la cea mai mare altitudine. Se întinde în partea de nord a zonei centrale și a cartierului Areni, până pe culmea dealului Zamca, care reprezintă limita de nord și nord-est a cartierului. Zamca este străbătută de Strada Mărășești, pe direcția
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
secolului al XIX-lea ca urmare a dezvoltării orașului. În prezent, parcul poartă numele fizicianului și biologului Ioan Nemeș, originar din Suceava. În parcul central au fost amplasate busturile lui Ciprian Porumbescu (1933) și Petru Rareș (1977), și Monumentul eroilor suceveni (1965). Alte parcuri din zona centrală sunt: Parcul Drapelelor din apropierea Palatului de Finanțe, Parcul Trandafirilor de lângă Palatul de Justiție și Parcul Simion Florea Marian, amenajat în fața casei în care a locuit folcloristul și etnograful Simion Florea Marian, astăzi deschisă publicului
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
trecut au trăit aici mulți germani și evrei. Burdujeni este un cartier suburban al municipiului Suceava, situat la aproximativ 4 km nord-est de centrul localității. Din punct de vedere al întinderii și al populației, Burdujeni este cel mai mare cartier sucevean. Este poziționat pe malul stâng al râului Suceava, care reprezintă granița cu vechiul oraș Suceava și cu Bucovina, Burdujeni fiind singura zonă a Sucevei contemporane ce nu a făcut parte din Bucovina. Legătura către centru este realizată de axa rutieră
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
importantă instituție de profil din județul Suceava. Înființarea sa este strâns legată de începerea lucrărilor arheologice și de restaurare la Cetatea de Scaun de la sfârșitul secolului al XIX-lea, sub patronajul arhitectului austriac Karl Adolf Romstorfer. La inițiativa câtorva intelectuali suceveni, la data de 7 noiembrie 1899 ia ființă Societatea „Muzeul”. Noua instituție își capătă statutul de persoană juridică la 4 ianuarie 1900. Prima secție a fost cea de istorie, constituind practic nucleul în jurul căruia a luat naștere muzeul. De-a
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Suceveni este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată din satele Rogojeni și Suceveni (reședința). Conform recensământului din 2011, comuna Suceveni are o populație de 1819 locuitori. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Suceveni se ridică la locuitori, în
Comuna Suceveni, Galați () [Corola-website/Science/301223_a_302552]
-
Suceveni este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată din satele Rogojeni și Suceveni (reședința). Conform recensământului din 2011, comuna Suceveni are o populație de 1819 locuitori. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Suceveni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Suceveni, Galați () [Corola-website/Science/301223_a_302552]
-
Suceveni este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată din satele Rogojeni și Suceveni (reședința). Conform recensământului din 2011, comuna Suceveni are o populație de 1819 locuitori. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Suceveni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,87%). Pentru 2,91% din
Comuna Suceveni, Galați () [Corola-website/Science/301223_a_302552]
-
Suceveni este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată din satele Rogojeni și Suceveni (reședința). Conform recensământului din 2011, comuna Suceveni are o populație de 1819 locuitori. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Suceveni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,87%). Pentru 2,91% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Suceveni, Galați () [Corola-website/Science/301223_a_302552]
-
7 decembrie 1940). Din acest moment au început să fie considerate trădătoare de țară chiar și persoanele care erau doar bănuite că ar avea intenții să fugă în România. La 19 noiembrie 1940, 40 de familii (105 persoane) din localitatea Suceveni au încercat să treacă granița noaptea la Fântâna Albă. Surprinși de patrulele sovietice, a avut loc o confruntare în care 3 au fost uciși, 2 răniți și capturați de sovietici. Restul grupului (inclusiv 5 răniți) a reușit să ajungă la
Masacrul de la Fântâna Albă () [Corola-website/Science/301418_a_302747]
-
Siberia. La începutul anului 1941, NKVD a lansat zvonuri potrivit cărora sovieticii ar fi permis trecerea graniței în România. Drept urmare, la 1 aprilie, 1941 un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane, și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km
Masacrul de la Fântâna Albă () [Corola-website/Science/301418_a_302747]
-
încercarea de a trece granița, printre care bătrâni, femei și copii. Conform listelor realizate mai târziu, numărul victimelor din doar șase sate bucovinene era de 44 de persoane (17 din Pătrăuții-de-Jos, 12 din Trestiana, 5 din Cupca și 5 din Suceveni, 3 din Pătrăuții-de-Sus, 2 din Oprișeni). Alte estimări ale martorilor locali dau un număr între 200 și peste 2000 de victime, ucise direct de mitraliere, altele rănite și ucise apoi cu lovituri de săbie și hârleț sau îngropate de vii
Masacrul de la Fântâna Albă () [Corola-website/Science/301418_a_302747]
-
împărțit la toți, să aibă cu ce să se hrănească familiile lor. Cu accente de telenovelă, s-a perecut în preajma schitului Căpușneni între anii 1841-1846. Între conducerea schitului, reprezentată de egumenul Chiril, apoi de Teodor și paharnicul Neculai Jora din Suceveni, dăinuie de câțiva ani un conflict încrâncenat. Un țigan, Marin de la schit răpește pe Sofica, țiganca roabă a lui Jora, și fără încuviințarea acestuia, dar cu asumarea întregii răspunderi de către părintele Pimen de la schit, preotul Ștefanache Giușcă îi cunună la
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
acceptând doar să restitue în locul Soficăi o altă țigancă. Toate organele de stat, judecătorești, polițienești și religioase sunt alertate de paharnic. Până la urmă instanța judecătorească hotărăște înapoiera țigăncii. Țiganul fuge de la schit la țiganca aflată acum la curtea boierului, la Suceveni. După cinci ani, năucit de conflict și de consumul de nervi, Neculai Jora moare, nu înainte de a lăsa cu limbă de moarte dorința lui nestrămutată de a fi înmormântat la schitul Căpușneni. Starețul refuză, dar fiind plecat la Iași, în
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
apele aduse de râurile Bistrița (circa 35%), Trotuș (circa 18%), Moldova (circa 17,6%) și Suceava (circa 9%). Râul urmează la început o direcție nordică în regiunea Bucovinei de Nord. Porțiunea de până la confluenta cu râul Șiretul Mic (în dreptul localității Suceveni din raionul Adâncata) poartă denumirea de Șiretul Mare. După confluenta cu Șiretul Mic, râul primește denumirea de Siret. Râul străbate localitățile Berhomet pe Siret și Jadova, unde începe să-și schimbe direcția de curgere către sud-est. Își continuă curgerea prin
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
mai nouă demonstrează interesul avut de localnici de-a lungul timpului asupra educației copiilor. Aici s-a născut un academician, profesorul universitar Liviu Ionesi, membru titular la Academiei Române, dar și alte personalități care au avut un rol esențial în cadrul învățământului sucevean interbelic, respectiv postbelic, și anume: Gheorghe Iftinchi, profesor de limba și literatura română în orașul Iași, pasinat de dialectologie, ceea ce duce la publicarea în Analele Universității din Iași a numeroase articole pe teme de dialectologie; Modest Iftinchi, profesor universitar la
Comuna Frătăuții Vechi, Suceava () [Corola-website/Science/299676_a_301005]
-
o binemeritată recunoaștere și apreciere națională și internațională în domeniul Tribologiei. Remarcabilele rezultate obținute de Profesorul Emanuel Diaconescu împreună cu colectivul pe care l-a creat și coordonat au adus un aport esențial la dezvoltarea cercetării teoretice și experimentale din Universitatea suceveană. Profesorul Emanuel Diaconescu și-a lăsat o puternică amprentă asupra dezvoltării Facultății de Inginerie Mecanică din Suceava, atât prin spiritul insuflat cadrelor didactice și doctoranzilor, prin exemplul personal de efort continuu dus până la limita sacrificiului - lăsând în urmă o moștenire
Emanuel Diaconescu () [Corola-website/Science/307181_a_308510]
-
doctoranzilor, prin exemplul personal de efort continuu dus până la limita sacrificiului - lăsând în urmă o moștenire remarcabilă concretizată prin sute de articole științifice cât și prin îmbogățirea patrimoniului de cercetare. Adevărat formator de școală, Emanuel Diaconescu, întemeietor al școlii doctorale sucevene în Inginerie Mecanică, rămâne un reper pentru zeci de generații de studenți, ingineri, dascăli și doctori ale căror destine le-a marcat. Ca recunoaștere a meritelor în domeniul Tribologiei și Mecanicii Contactului, a fost ales să conducă destinele Asociației Române
Emanuel Diaconescu () [Corola-website/Science/307181_a_308510]
-
2010. Filiala din Suceava a Asociației Române de Tribologie îi datorează în covârșitoare măsură statutul său actual. La fel de valoroasă rămâne formarea a zeci de generații de ingineri mecanici și cercetători științifici care vor duce mai departe tradiția și prestigiul școlii sucevene de Inginerie Mecanică. Renumit om de știință și profesor, a fost apreciat, respectat și admirat de studenți, cadre didactice și de întreg mediul academic românesc și mondial, Profesorului Emanuel Diaconescu i s-a acordat în 2004, de către Președinția României, Ordinul
Emanuel Diaconescu () [Corola-website/Science/307181_a_308510]
-
a debutat în prima ligă în sezonul 1997-1998, în meciul Foresta Suceava-FC Argeș 1-2 din 2 august 1997. El a evoluat două sezoane pentru Foresta în prima ligă, transferându-se apoi la Astra Ploiești, pe fondul rezultatelor slabe ale echipei sucevene. Între 1998 și 2002, Ilyeș a evoluat în 92 meciuri și a marcat 14 goluri pentru Astra, fiind remarcat de echipele puternice din România. Astfel, pauza competițională din sezonul 2001-2002 i-a adus transferul la Rapid București. Aici, jucătorul și-
Robert Ilyeș () [Corola-website/Science/308502_a_309831]
-
lăcaș de cult ortodox construit în perioada 1969-1970 în satul Boroaia (județul Suceava). Ctitorii acestei biserici sunt preoții Ilarion și Alexandru Argatu. Pe lângă hramul "Sfinții Părinții Ioachim și Ana", biserica are și hramul "Înălțarea Domnului". Bisericii "Sfinții Părinți" din satul sucevean Boroaia i s-a pus temelia în anul 1924. I s-a realizat o fundație de 4 metri adâncime, însă lucrările au stagnat timp de 22 ani, din cauza folosirii materialelor de construcții în alte scopuri și de către alte persoane. În
Biserica Sfinților Părinți din Boroaia () [Corola-website/Science/308711_a_310040]
-
Numele de scenă a fost ales deoarece directorul ansamblului artistic unde era angajată a considerat că numele Sofia Fusa nu avea rezonanță artistică și astfel a numit-o Vicoveanca (de la zona de proveniență). Sofia Vicoveanca a fost căsătorită cu ziaristul sucevean Victor Micu, care a decedat în aprilie 2001, la vârsta de 70 de ani. El a lucrat timp de peste 40 de ani la ziarul " Zori noi" din Suceava, devenit după decembrie 1989 "Crai Nou". Împreună, cei doi au un fiu
Sofia Vicoveanca () [Corola-website/Science/306505_a_307834]
-
prezentau pericol de prăbușire, în jurul "Turnului Roșu" au fost instalate bariere de protecție la începutul secolului XXI. A fost restricționată circulația mașinilor de mare tonaj în preajma bisericii, acestea putând slăbi structura de rezistență a edificiului. Începând din anul 2004, firma suceveană Restaco efectuează lucrări de reabilitare a Bisericii "Sf. Simion”, care avansează încet din cauza lipsei de fonduri. Coordonatorul lucrărilor este arhitectul Dan Kisilevici. S-au efectuat până în prezent următoarele lucrări: În anul 1551 a fost construit turnul-clopotniță, materialul folosit fiind cărămida
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]