3,015 matches
-
Monkey mi-a vârât punga cu cocaină În buzunarul de la piept și a părăsit camera. Am Început imediat să mă masturbez, dar cu cât mă excitam mai mult, cu atât penisul Îmi rămânea mai flasc. Picături mari și reci de sudoare Îmi cădeau de pe frunte și simțeam o durere ascuțită În inimă. M-am speriat și am aruncat restul de cocaină În veceu. Se lumina de ziuă, și eu tot nu puteam adormi. Am luat telefonul și mi-am sunat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
să vorbesc cu această femeie abia pe la sfârșitul după-amiezii. — Da. Femeia nu și-a spus numele când a ridicat receptorul telefonului și am perceput imediat o umbră de neîncredere și de iritare În vocea ei. Mi-am șters broboanele de sudoare care mi se formaseră instantaneu În palmele mâinilor. — Cine e la telefon? Am Închis ochii și am tras adânc aer În piept Încercând să-mi păstrez calmul. Mi-am spus numele, și apoi am precizat că lucram pentru o casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ce e vorba. Acest bărbat a venit la mine să mă Întrebe ceva despre urechea lui Van Gogh. Mi-am trecut receptorul În mâna stângă și am Început sa-mi frec mâna dreaptă de pantaloni, pentru a o șterge de sudoare. — Van Gogh? — Da. „Știi de ce și-a tăiat Van Gogh urechea?“ m-a Întrebat bărbatul. Femeia păstră tăcerea câteva momente. — L-ați Întânit cumva pe acest domn În holul de la Plaza? Tonul vocii Îi era cu totul schimbat. Femeia părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mulțimile de debili duși cu pluta, ci este Stăpâna pe care o respectăm și În fața căreia ne plecăm. — Sado-maso? — Nu v-am spus că nu este vorba doar despre asta? mă corectă Porcușor, ridicând glasul. Își frecă bărbia acoperită de sudoare; părea un pic excitat. — Este o femeie - În fine, după modul meu de-a judeca lucrurile - pe care Japonia din zilele noastre ar trebui să o adore și să o venereze. M-ar bombăni dacă m-ar auzi, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
aș suporta ideea să vă faceți o imagine negativă despre ea când nici măcar nu o cunoașteți Încă deloc. Este cineva cu adevărat important, Înțelegeți? — Înțeleg, am spus eu cu o umbră de scuză În glas. Porcușor avea fața plină de sudoare și degetele de la picioare Îi fremătau cu o frecvență de zece bătăi pe secundă. — Accept pilulele, aș vrea totuși să știu de ce m-ați Întrebat dacă am sau nu o iubită. — Pentru că ecstasy este un produs care stimulează apetitul sexual
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
cuprinse când am revenit pe bulevardul Aoyama, eliberându-mă de stânjeneala pe care mi-o provocaseră clădirea aceea În general și persoana lui Porcușor În special. Razele soarelui coborau către apus, cămașa mi se lipise de spate, eram plin de sudoare, mi-era rău. Era de-ajuns să Întâlnesc persoane un pic duse cu pluta ca să-mi dau seama cât de normal eram eu. Cu toate astea mă simțeam rău, mă aflam Într-o stare asemănătoare aceleia pe care ar simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
povestea despre bărbatul acela. Am zâmbit la gândul că acum nu aș mai fi gelos pe nici un bărbat și atunci mi-am adus aminte de femeia de la telefon datorită căreia intrasem În posesia drogurilor. În momentul acela am simțit o sudoare rece scurgându-mi-se pe șira spinării. Oare pentru ce Îmi dăduse femeia aceste droguri? Nu puteam deloc să dormim. Deja câteva raze de soare Începuseră să pătrundă În cameră și noi tot Încercam să ne atingem cu limba și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Întreagă de ecstasy, sfărâmând-o Între dinți. Apoi au legat-o de canapea, cu o pernă sub fund, și au lăsat-o așa. Când, În sfârșit, drogul a Început să-și facă efectul, corpul i s-a acoperit de o sudoare rece, secrețiile care i se scurgeau din vagin au trecut de marginea anusului, prelingându-se pe perna așezată sub fund și formând o pată ce mirosea puternic a femelă În călduri. Cei doi priveau fix scena, cu paharele de vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
omidă, frecându-și coapsele una de alta, dar apoi, la capătul a zece minute, probabil că o spaimă incontrolabilă pusese stăpânire pe ea. Picioarele au Început să-i tremure, cuprinse de spasme, Întreg corpul i s-a acoperit de o sudoare rece; acestea erau primele simptome ale masochismului. Bărbatul proceda Într-o manieră aproape științifică. Deși nu avea la fel de multă experiență ca mine În acest domeniu, era dotat cu o imaginație deosebită, care-l făcea să meargă direct la țintă. Această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
capcana a ceva ce mă depășea. O teamă inexplicabilă puse stăpânire pe mine și-mi venea să urlu. Eram terorizat. Ca să-mi mai revin un pic, am scos din buzunar o batistă și am Început să-mi șterg cu grijă sudoarea care mi se scurgea pe frunte și pe tâmple, dinspre rădăcinile firelor de păr. — Cum? Ți-e cald? Ce ciudat! Mie mi-a fost frig și a trebuit să mă Întorc acasă să-mi iau un pulover din cașmir, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Mă scuzați. De fapt Keiko Kataoka m-a rugat să vă Întreb despre Yazaki și Reiko. Ce relație există Între ei doi? Dar Înainte de asta aș vrea să vă mai pun o Întrebare despre Yazaki... am spus eu, ștergându-mi sudoarea care continua să mi se scurgă pe frunte, dându-mi o senzație neplăcută. — Ești sigur că nu ești un reporter de la vreo revistă japoneză? — Vă asigur că nu. Dacă-i așa, atunci e În regulă. Știi, mi s-a Întâmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
-mă să le spun: „Nici eu nu-mi dau seama bine ce se petrece, cum să vreau să-mi bat joc de voi?!“. Însă n-am putut deschide gura. Eram foarte confuz, Îmi simțeam trupul ca de piatră și o sudoare rece mi se scurgea pe sub subsuori. În timpul acesta, cei doi se uitau fix la mine. Apoi bărbatul În canadiană scoase un oftat prelung, se ridică În picioare și Îmi aruncă liniștit În față: — Dacă tot ai venit În America, Învață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
în fața lui, răsuci strâns un manșon, închizând probabil oxigenul, apoi trase afară din globul de pe cap mațul de cauciuc și la urmă își deșurubă și globul, așezându-l la picioare lângă tub. — Să mă omori - zise omul ștergându-se de sudoare -, da’ nici până astăzi nu m-am putut obișnui cu toată fierăria asta. Da’ dacă astea sunt condițiili... Păi cine te pune să umbli așa în spațiu? zise Dromiket 4. — Nevoia, dom’șef, răspunse omul. Când acasă plâng copilașii, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
foarte bine. Asta ne face să rezistăm, pentru că altfel solul e cam sărac. Episodul 6 Discuția continuă — Vasăzică, mediocri... medită comandantul Aciobăniței. Asta înseamnă că nu gândiți prea mult? — Nuuu, răspunse tractoristul. Cum să nu gândim?! Gândim de ne trec sudorile, dar gândim greșit. Înțeleg, spuse comandantul. Nu gândirea vă lipsește, ci finalitatea ei. — Cum ați spus? făcu tractoristul. — Că de gândit gândiți, dar nu prea știți de ce gândiți, zise Aciobăniței. — Cam așa ceva, eu oricum nu mă prea pricep, spuse tractoristul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
negru, care poartă prin tot orașul pernuțe roșii cu instrumentele torturii lui Hristos pe ele, cum ar fi cuiele folosite pentru răstignire și cununa de spini pusă pe capul lui Isus, și batista cu care Sfânta Veronica i-a șters sudoarea Mântuitorului, pe care a rămas în mod miraculos amprenta feței Sale. Străzile acestui oraș din cantonul Fribourg răsună în rugăciunile credincioșilor care reconstituie traseul urmat de Hristos spre Golgota. În Nyon, în apropiere de Geneva, fântânile orașului sunt decorate cu
TRADIŢII EUROPENE – PAŞTELE ÎN ELVEŢIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364475_a_365804]
-
mine... În plus, suntem cu femeile, nu ți-am spus? Nu există vreun pericol. - Bine... E ziua doamnei, deci... Locul și ora... Așa. Și te aștept eu afară. E bine? - În regulă... ...Comisarul-șef Ulieru era plin de broboane de sudoare. A lăsat să coboare automat geamurile portierelor și, cu prosopul de sub torpedo s-a șters îndelung pe față și pe ceafă, gânditor și vizibil iritat. A pornit mașina după aproape zece minute, timp în care a considerat că s-a
ISPITA (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361437_a_362766]
-
simplu sonet...! Blând, din înalt, mă privește și luna ce Are pe față un zâmbet ciudat. Nu-mi amintesc, dar, parcă ceva a-ntrebat... Eu am răspuns, cu gândul la tine, Am implorat fără grai, fermecat, Si-n valuri de rece sudoare Am revenit pe pământ. Am visat! Referință Bibliografică: Acrostih (3) / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 269, Anul I, 26 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ACROSTIH (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361483_a_362812]
-
cu o viitoare celebritate. Nu scrie nicăieri că n-am voie să am și eu o prietenă. Tentația unui act reprobabil e întotdeauna mai puternică decât chemarea unei binefaceri. Buruiana crește și singură în timp ce planta de cutură se udă cu sudoarea frunții și tot nu ești sigur de recoltă. Timpul omului a fost mai necesar pentru supraviețuire decât pentru aflarea răspunsului. La două săptămâni de când făcuse cel mai mare pas din viața lui, Dorian se considera totuși un copil fericit. Scrisoarea
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PRIMA PARTE) de ION UNTARU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363794_a_365123]
-
amândoi deodată ai început să te uiți peste gard la vecini și ai văzut că au țoale mai scumpe și case mai mari te gudurai ca un cățel când treceau pe lângă tine mirosind a lavanduri străine nu-ți mai plăcea sudoarea mea nu mai mirosea a rouă și a pâine caldă palma mea nu te mai putea mângâia devenise aspră și bătăturile de sapă ori de coasă nu te mai alintau așa că și eu m-am lăsat sedus de cucoane perverse
MĂ UIT LA POZA TA ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363903_a_365232]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ZILE... Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2053 din 14 august 2016 Toate Articolele Autorului Zile reci au plâns în mine, Prin deșert visam că-i apă, O Morgana prin sudoare În tunel și-acuma sapă... Piatra a lovit obrazul, Pentru pași-n rătăcire... Cu nădejde tot mai caut Candela cea cu iubire. Mir izbăvitor doar Cerul Picură pe rana mea, Pe Golgota neputinței Mă târăsc în piept cu ea. Țipă
ZILE... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/364036_a_365365]
-
cu două hectare în Sofrăcești erai cineva! Cu tinerețea sa și cu puterea sa de muncă își asigura bunăstarea. Nu împlinise șaisprezece ani și își lucra cele două hectare, aidoma celor mai harnici gospodari. An de an, cu trudă și sudoare, băietanul strânsese recoltă după recoltă ... Citește mai mult (Schiță de roman)Pe Toader Șoican sătenii îl respectau. Fiu de erou al războiului de întregire a neamului, Toader se pomeni împroprietărit cu un hectar de pământ. De fapt împroprietărirea cuprinsese pe
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
cu două hectare în Sofrăcești erai cineva! Cu tinerețea sa și cu puterea sa de muncă își asigura bunăstarea. Nu împlinise șaisprezece ani și își lucra cele două hectare, aidoma celor mai harnici gospodari. An de an, cu trudă și sudoare, băietanul strânsese recoltă după recoltă ... III. GHEORGHE ANDREI NEAGU - PLECĂCIUNE DOAMNELOR, de Gheorghe Neagu, publicat în Ediția nr. 2194 din 02 ianuarie 2017. Prestigioasa editură Tipo Moldova ne surprinde cu volumul „Dintre sute de femei... - Prezențe feminine în scrisul românesc
GHEORGHE NEAGU [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
sub efectul șocului, din care încerca să iasă, agățându-se de promisiunile familiei, care o acceptase, în sfârșit! Încrederea și pacea încolțiră îndrăznețe în sufletul ei și creșteau vertiginos, cu fiecare mângâiere ce risipea norii de pe fruntea perlată de o sudoare rece. Când fu capabilă să gândească iar, se simți rușinată și vinovată de slăbiciunea ei, dar se încăpățână să reducă la tăcere vocea conștiinței, care o asaltase cu atâta violență și o împinsese la gestul acela oribil și reprobabil. Liviu
DILEME 23 de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362886_a_364215]
-
Bob. Adio, bătrâne amic! Cu tine, singurătatea îmi părea mai blândă. Acum împărăția umbrelor este mai bogată, iar prezentul mai anodin. (Cu mâna la frunte): Dar, ce zi toridă! Dumnezeule mare! (Ștergându-și fața): Mă trec mii de fiori, iar sudorile m-au năpădit. ( Pune capul în palme) POVESTITORUL: Vă las cu el. Privindu-l poate veți înțelege că timpul poate fi numai o ipostază a ființei umane, în care prezentul, trecutul și viitorul sunt la fel de rele precum un „vis al
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
Ema! VOCEA II: Vino, mamă ! VOCEA III: Hai, să mai jucăm cu toții jocul ,, De-a viața”... Lumina scade în intensitate, iar când se luminează din nou EA se află singură în cabană) EA: Când m-am trezit eram plină de sudoare. Dar în timpul zilei mi-am reluat îndeletnicirile curente. După o vreme visul s-a repetat. În timpul zilei mi-am reluat îndeletnicirile curente punând totul pe seama evenimentelor recente sau anterioare. Însă acum o săptămâna visul s-a repetat iar. La început
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]