948 matches
-
lor. Speciile petrografice asemănătoare după anumite criterii stabilite convențional și prin consens constituie un tip petrografic. În natură sunt frecvente cazurile în care, din aceeași magmă se formează în urma unor procese de diferențiere tipuri 4 Denumirea de Feldspat provine din suedeză (fjäll = „munte”). Alte denumiri: orthoklast, ortoză; mineralul acesta este un silicat foarte răspândit, având compoziția chimică (Ba,Ca,Na,K,NH4Ă(Al,B,SiĂ4O8< elementele din paranteză se pot substitui reciproc 5 Amfibolii sunt o grupă de minerale cu o
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
există trei rase pe pământ : albă (superioară), galbenă și neagră (inferioară). Este numit membru al Academiei de Științe" a Franței și profesor de istoria naturii la Collège de France. În 1806, devine membru al Societății Regale engleze și al celei suedeze. După ce s-a dedicat studiului dinozaurilor și procesului de dispariție a acestora, studiază moluștele, anatomia comparată a peștilor și reptilelor și, în special, osteologia (studiul oaselor) acestor specii. După o viață dedicată anatomiei comparate a animalelor cu fosile, scrie monumentala
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
spațiul Uniunii Europene. Evoluțiile ascendente și apropierea considerabilă a fostelor republicii sovietice de spațiul comunitar au impus Uniunii Europene elaborarea unei noi politici față de mai multe state, inclusiv și față de Republica Moldova. În urma lansării, în 2002, de către diplomația britanică și cea suedeză a ideii oferirii Ucrainei, Bielorusiei și Moldovei a statutului de vecini speciali ai Uniunii Europene, la 11 martie 2003 era publicată Comunicarea Comisiei Europene cu titlul „Europa lărgită - vecinătatea: un nou cadru propus pentru relațiile cu vecinii Uniunii Europene de la
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92387]
-
Ballester. Don Juan nu evită arta paradoxului în relația personală cu femeile, inducându-le altoiul unor personalități cu totul opuse vocației lor prezente, făcându-le fericite, acum la venerabila lui vârstă de 400 de ani, doar pe cale telepatică. Astfel, frumoasa suedeză ce-și dă doctoratul cu Don Juan. Une analyse du mythe devine o energumenă ucigașă, spre deosebire de servitoarea Mariana, o ființă capabilă de sacrificiu. Naratorul-actor al unei experiențe multiple, eroică, mistică, anamnetică, metempsihotică, hermeneutică, este și un investigator al scenariilor ludice
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
română, bulgară și albaneză. O asemenea "uniune" nu poate fi însă relevantă dacă nu presupune un număr apreciabil de similitudini, care să privească componente importante ale limbii, căci postpunerea articolului hotărît este specifică și limbilor germanice din grupul nordic (daneza, suedeza și norvegiana), care nici nu sînt în vecinătatea limbilor balcanice și nici nu au avut agenți de influențare comuni cu ele. Un al treilea criteriu de clasificare, după cel genetic și cel areal, este criteriul tipologic, care vizează trăsăturile specifice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbii latine clasice. Desigur, toate limbile pot avea structuri discursive reverențiale sau formule reverențiale, care pot evolua spre structuri sintagmatice șablonizate, încît pot exprima reverența și fără existența unor pronume specializate în acest sens. De altfel, există limbi moderne, precum suedeza, care nu cunosc folosirea unor pronume de politețe, nici prin specializarea unor pronume personale și nici prin evoluția unor formule reverențiale, încît forma de persoana a doua singular poate primi în context o asemenea valoare. Dacă inițial nu exista un
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbii vechi nordice a ținut pînă în secolul al IX-lea, cînd, în urma expansiunii popoarelor scandinave ("epoca vi-kingilor", secolele IX-XI), diferențierele dialectale s-au accentuat, ceea ce a dus la formarea a patru limbi. Totuși, limbile scandinave principale, daneza, norvegiana și suedeza, au rămas pînă astăzi destul de asemănătoare între ele, încît vorbitorii lor se înțeleg între ei. De altfel, granițele dialectale sînt greu de stabilit pe întreg teritoriul pe care se vorbesc aceste limbi, încît ele se disting foarte precis numai luate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
preluate de varianta olandeză a limbii literare neerlandeze. Limba norvegiană este limbă oficială în Norvegia, dar este vorbită și în alte zone, și are în jur de 4.300.000 de vorbitori. Ea este în bună parte reciproc inteligibilă cu suedeza și daneza. În structura gramaticală se remarcă dublarea articolului hotărît, la fel ca în suedeză, dacă substantivul este precedat de adjectiv (circumpoziția articolului). Declinarea este simplificată, cu o singură formă pentru singular la toate cazurile, în afară de genitivul cu -s, și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dar este vorbită și în alte zone, și are în jur de 4.300.000 de vorbitori. Ea este în bună parte reciproc inteligibilă cu suedeza și daneza. În structura gramaticală se remarcă dublarea articolului hotărît, la fel ca în suedeză, dacă substantivul este precedat de adjectiv (circumpoziția articolului). Declinarea este simplificată, cu o singură formă pentru singular la toate cazurile, în afară de genitivul cu -s, și o singură formă pentru plural. Diateza pasivă se realizează sintetic, cu ajutorul desinenței -s. Flexiunea verbală
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
făcut unele încercări de unificare a lor (de exemplu, în 1939, prin propunerea unei limbi standard comune, denumite sam-norsk "norvegiana comună"), dar ele nu avut succes. Între limbile nordice, norvegiana este cea mai mobilă și mai deschisă înnoirilor, căci în vreme ce suedeza și daneza urmează cu multă strictețe tradiția scrisului, avînd și complicate ortografii etimologizante, aceasta tinde spre o concordanță cu uzul și spre o ortografie fonetică. Limba suedeză are peste 8.300. 000 de vorbitori în Suedia, dar este folosită ca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
numeroase, lungi și scurte, și cu consoane a căror pronunție depinde de tipul vocalei următoare. La fel ca în norvegiană, unele consoane devin retroflexe dacă sînt precedate de [r], printr-o orientare a limbii spre fundul gurii în timpul pronunției. În suedeză, articolul hotărît este postpus, ca în română, dar, cînd substantivul este precedat de un adjectiv, articolul este dublu, antepus adjectivului și postpus substantivului (fenomenul circumpoziției): det stora skeppet "nava mare" (unde, skepp [(εp] "navă, vapor, vas" și stor [stu:r
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
participiu trecut și precedat de auxiliar. Persoana verbală este marcată prin pronu-mele personal, forma verbului rămînînd neschimbată. Timpurile verbale sînt marcate, uneori, ca în toate limbile germanice, de schimbarea morfemelor interioare, vocalice sau consonantice (ablaut). Cele mai vechi texte în suedeză sînt inscripții runice din secolul al IX-lea și al X-lea, iar scrierile cu alfabet latin încep în secolul al XIV-lea, în veacul următor dezvoltîndu-se o literatură bogată și variată. Datorită intensei activități de traducere din secolul al
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din germană) prin cuvinte vechi nordice sau prin creații proprii. Limba daneză este limba oficială a Danemarcei, avînd în jur de 5.000.000 de vorbitori. Deși are multe particularități gramaticale și lexicale care o apropie de norvegiană și de suedeză, sub aspect fonetic este destul de diferită de ele. Sistemul fonetic al limbii daneze este complicat și specific, în pronunție remarcîndu-se fenomenul denumit stød [stöð], care presupune o închidere bruscă și incompletă a glotei, ceea ce produce o scurtare a duratei sunetului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
relațiile cazuale fiind exprimate cu ajutorul prepozițiilor. Articolul hotărît este enclitic, dacă substantivul este nedeterminat, dar devine proclitic, dacă are o determinare adjectivală (skib "navă", skibet "nava", det store skib "nava mare"). Diateza pasivă se poate exprima, la fel ca în suedeză, atît sintetic, cît și analitic, cu desinența -s sau cu auxiliarul blive [bli:ə / bli / ΄bli:və]. În daneză se întîlnesc și celelalte trăsături ale limbilor scandinave (precum lipsa desinențelor personale) sau ale limbilor germanice în general (precum fenomenele umlaut
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în secolul al XVIII-lea, dar unele au fost schimbate ulterior (printre care și renunțarea la scrierea cu majusculă a substantivelor, normă care s-a păstrat însă în germană). Scrierea, care are elemente comune cu cea norvegiană și cu cea suedeză, este pronunțat etimologizantă, încît de multe ori există diferențe mari între grafie și pronunție sau există mai multe pronunții ale aceleiași grafii. Limba neerlandeză are aproximativ 20.000.000 de vorbitori, însă unitatea ei este controversată, deoarece cele două grupuri
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aceasta, modificarea din rădăcina cuvîn-tului se datorează influenței unei vocale următoare: germ. das Buch [bux] "carte", die Bücher [΄büxər] "cărți"; dan.. stad [stað], städer [΄stä:ð(] "oraș, orașe"). Întrucît vocala modificată se notează în germană și în unele limbi nordice (suedeza) prin cea inițială cu două puncte deasupra (tremă), cuvîntul umlaut are și un sens care semnifică aceste două puncte. Acest tip de transformări se înscrie într-un grup mai extins de modificări fonetice denumit metafonie și marchează, în plan sincronic
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
are un număr apreciabil de posibilități gramaticale și textuale (printre care și unele desinențe atașate substantivului sau determinaților lui) pentru marcarea formală a genului, constituind din acest punct de vedere un tip aparte în cadrul familiei. Genul comun din neerlandeză, daneză, suedeză și norvegiană nu presupune lipsa conștiinței unei distincții dintre masculin și feminin, căci, la persoana a treia, există forme ale pronumelui personal diferențiate de gen, care disociază sub-stantivele pe care le pot înlocui (neer. hij [xei] "el", zij [zei] "ea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pl. ye [ji:], dintre care numai cea de plural avea și valoare reverențială. De fapt, se poate spune că engleza actuală nu are pronume de politețe propriu-zis, fiindcă numai contextul poate stabili valoarea formei you. O situație similară există în suedeză, unde pronumele personal de persoana a doua, du [d(poate primi în context statutul de pronume de politețe. Desigur, la fel ca în limbile romanice, există și în grupul celor germanice formule de reverență, însă aici ele nu au fost
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a rămas reprezentată doar de singular și de plural, situația fiind preluată de limbile germanice. Din perspectiva desinențelor cu care se marchează numărul plural, aceste limbi prezintă multe similitudini între ele, căci în afara englezei, ele continuă elementele din germanica comună, suedeza și germa-na (împreună cu islandeza) remarcîndu-se prin faptul că păstrează un număr mare dintre desinențele originare. Suedeza se distinge în mod deosebit de data aceasta prin multe desinențe: -or (blomma blommor ['blum:a blum:ur] "floare", kvinna kvinnor [´kvin:a ´kvinu:r
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
perspectiva desinențelor cu care se marchează numărul plural, aceste limbi prezintă multe similitudini între ele, căci în afara englezei, ele continuă elementele din germanica comună, suedeza și germa-na (împreună cu islandeza) remarcîndu-se prin faptul că păstrează un număr mare dintre desinențele originare. Suedeza se distinge în mod deosebit de data aceasta prin multe desinențe: -or (blomma blommor ['blum:a blum:ur] "floare", kvinna kvinnor [´kvin:a ´kvinu:r] "femeie", våg vågor [vo:g ΄vo:gur] "val, undă"), -ar ( hund hundar [hөn:d ΄hөn:dar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a păstrat nici una dintre desinențele germanice specifice pentru formarea pluralului, recurgînd la desinența -(e)s, prezentă și în pronunție. Această desinență, specifică limbilor romanice occidentale, se folosește și în neerladeză, dar în mai mică măsură, iar în alte limbi germanice (suedeza, germana) apare rar, de obicei în cazul împrumuturilor. Un număr de circa 50 de substantive englezești realizează pluralul prin modificări ale vocalelor din rădăcină (ablaut) (man men [män men] , woman women [΄wumən ΄wimin], tooth teeth [tu:θ ti:θ], mouse
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
formă a articolului hotărît (the), dar și alte limbi germanice au tot o singură formă pentru toate genurile: germana (die), neerlandeza (de). În norvegiană, există o formă generală -ene pentru articolul hotărît plural, dar unele neutre primesc forma -a, în vreme ce suedeza uzează de -na, dar și de -ne la substantivele cu umlaut. Forma -ne reprezintă și articolul hotărît plural din daneză. Situații deosebite prezintă articolul hotărît în limbile nordice atunci cînd substantivul pe lîngă care apare este determinat de un adjectiv
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu articolul enclitic -et), pentru a reda formularea nava (cea) mare se folosește o formă specială a articolului hotărît, plasată proclitic: det store skib53 (la fel: hus "casă", huset "casa", det store hus "casa (cea) mare"). În norvegiană și în suedeză, dacă substantivul este precedat de un adjectiv, articolul se dublează, fiind antepus adjectivului și postpus substantivului, fenomen care poartă numele de circumpoziție: sued. skepp "navă", skeppet "nava", det stora skeppet "nava mare"; stad "oraș", staden "orașul", den stora staden "orașul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pronumele demonstrative (de depărtare), încît se poate întrevedea că ele își au originea în acest pronume, așa cum s-a întîmplat și în cazul limbilor romanice, al căror articol hotărît își are originea în pronumele demonstrativ latinesc. În daneză, norvegiană și suedeză, articolul hotărît proclitic este identic ca formă cu pronumele demonstrativ 54 (gen comun: den, gen neutru: det, plural: de), și la fel se prezintă situația în germană (m. der, f. die, n. das, pl. die); în engleză și în neerlandeză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
este redată cu ajutorul articolului -ne, adăugat la forma de plural nearticulată: tr( "copac", tr(t "copacul", tr(r "copaci", tr(rne "copacii"; hånd "mînă", hånden "mîna", h(nder "mîini", h(nderne "mîinile"; engel "înger", englen "îngerul", engle "îngeri", englene "îngerii". Suedeza are articolul de plural -na, care se adaugă, la fel, la forma de plural nearticulată (pojke "băiat", pojkar "băieți", pojkarna "bă-ieții"; flicka "fată", flickor "fete", flickorna "fetele"), însă substantivele care formează pluralul cu ablaut și neutrele, care au la plural
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]