1,063 matches
-
de sinteză din domeniul medicinei alternative (fitoterapie biolaserterapie) reprezintă într-un început de Nou Mileniu un act de necesară justiție. O practică a științei medicale, care de peste 5000 de ani aduce incontestabile servicii UMANITĂȚII fără a se bucura însă de sufragiul recunoașterii generale, pentru motivul mai mult sau mai puțin academic de a nu putea fi în totalitate înțeleasă și explicată are astăzi o fundamentală nevoie de repunere în drepturi. Tocmai unui atare obiectiv îi este subordonată prezenta lucrare, întemeiat intitulată
Fitoterapie clinică by RODICA PETROVANU () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2091]
-
președinte) este cel care concede, acordă Constituția. Poporul nu participă efectiv la adoptarea legii fundamentale. Cele mai uzitate modalități sunt: poporul exercită această putere prin reprezentanții săi aleși (Adunarea Constituantă sau Convenție). Organismul desemnat să adopte Constituția este ales prin sufragiu universal, cu un mandat concret: adoptarea Constituției; după adoptare, organismul își încetează activitatea sau continuă să funcționeze ca Adunare legiuitoare obișnuită. Adunarea Constituantă = parlament, în general; poporul exercită direct puterea. Proiectul de Constituție întocmit de un organism învestit cu această
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
I. Muraru, E.S. Tănăsescu, op. cit., Editura C.H. Beck, București, 2008, pp. 1376-1377. footnote>. Autoritatea centrală, specializată în exercitarea acestui control, ar putea avea desigur și alte atribuții. Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului, îndeplinind funcția de judecător electoral în alegerile prezidențiale. În literatura de specialitate, s-a considerat că Curtea Constituțională este o autoritate publică politico-jurisdicțională <footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Drept constituțional și instituții politice, vol. II, ediția a XIII-a, Editura
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
căror exercitare reprezintă circa 95% din întreaga activitate a Curții Constituționale, Constituția din 1991 prevedea și alte prerogative limitativ prevăzute, și anume: controlul a posteriori asupra constituționalității regulamentelor parlamentare; supravegherea respectării procedurii de alegere a președintelui României și confirmarea rezultatelor sufragiului; constatarea existenței împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției prezidențiale; avizul consultativ asupra propunerii de suspendare din funcție a președintelui; supravegherea respectării procedurii pentru organizarea și desfășurarea referen dumului și confirmarea rezultatelor acestuia; verificarea îndeplinirii condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
epoca nu și spațiul românesc pentru că, altfel, diplomația secretă, dinastică reprezenta Încă, la finele veacului XIX, marca generală a peisajului guvernamental european: „Dacă În chestiunile de politică internă - scria un jurnalist italian, În 1906, referindu-se la politica internațională - Parlamentul, sufragiul universal, opinia publică sau coriștii și corifeii contează imens de mai multă vreme, În chestiunile externe politica rămâne, În mod necesar, restrânsă, Închisă, geloasă, ezoterică, la fel cum era În epoca lui Richelieu. Vorbind drept, nu ajunge, simultan, la 25
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
studiile lui, pare cu totul străin de afacerile mănăstirii. Cu totul străin în adevăr este. Foarte vesel ne vorbește și ne povestește frumos și vremea trece. Curând la arhondaric, economul părinte care nici nu catadixește să ne vadă, dă poruncă sufragiului să ne dea borș cu fasole și salată de marole cu măsline, pe care le mâncăm în tăcere, fără să crâcnim, cu destulă poftă. La despărțire, după aceia, Vlădica Narcis ne dă un bilețel cătră egumenul Secului și ne spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
palme, ziduri de cetate, după ce peste noapte am fost deșteptat de sunetele clopotelor, ne-am trezit în lumina mare a soarelui care năvălea pe fereastră. Lăstunii din ajun făceau în stoluri aceleași arcuri în jurul turlei mănăstirei, cu aceleași țârâituri cristaline. Sufragiul ghebos, frate, cu ochi ascuțiți ne poftește la un pahar de lapte. Apoi ne gândim la plecare. Portarul, fratele Costache, cel care eri ne-a întâmpinat cu plecăciuni, cu lingușiri, cu vorbe miorlăite, cu zâmbete, cu subînțelesuri, care s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și de producție, nici liniștea și siguranța atât de necesară unui Stat nu s-a produs; nu trăim încă într-un regim legal. Prin obiceiul abuzului, autoritatea a devenit șovăielnică și a slăbit. Ce se întâmplă dacă elementele anarhice întrunesc sufragii? Ciudat ar fi ca însăși constituția amenințată să se refugieze subt ocrotirea unui regim dictatorial pe care l-ar alcătui propriii săi apărători, partidele așa zise de ordine. 23 Dechemvrie. La Karlsbad vine lume de pretutindeni, din toate continentele, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s-ar afla pe aceleași poziții, În credința că ceea ce am făcut și ceea ce am crezut noi În acei ani, la sfârșitul deceniului șase și Începutul anilor șaizeci, nu se „rezuma” doar la a ne publica textele și a obține sufragiul criticii și al publicului. Și, mai ales, că noi, scriitorii români, aflați unde ne aflăm și În ciuda tuturor majorelor, imprevizibilelor și brutalelor impedimente de istorie sau mentalitate, limbă sau geografice, avem dreptul și suntem capabili de a exprima, aborda, temele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a le tipări, aproape indiferent de starea vremii sociale și de arbitrariul oamenilor și instituțiilor lor. Acela de a ajunge scriitor! Iar după ce „am ajuns” scriitor, adică după primele tipărituri și cronici pozitive ale unor critici de prestanță și după sufragiile multor lectori din zone diverse ale vieții sociale, lupta celui care am fost era de „a rămâne astfel, adică scriitor autentic, de-un anume succes și rezonanță socială și profesională!”. Știind de pe atunci, de la primele succese indubitabile, că uneori - adeseori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de talent, devine unul dintre primii deputați radicali, iar în 1843 lansează Reforma, organ al radicalismului. La 24 februarie 1848 împiedică stabilirea regenței ducesei de Orléans pentru fiul său și numește un guvern provizoriu din care face parte. Este sprijinitorul sufragiului universal. Candidat la președinția Republicii, pierde în fața lui Ludovic Napoleon. Compromis într-o revoltă împotriva Adunării Legislative, se expatriază la Londra. Formează împreună cu Mazarin, Kossuth și alții un comitet revoluționar internațional. Se întoarce în Franța după căderea celui de-al
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
educația membrilor PCR evrei cari mai mult sunt evrei decât comuniști (subl.ns.)”. a.d. După „alegeri”... După imensa fraudă electorală a comuniștilor, aceștia s-au mai și lăudat cu gura deschisă până peste urechi cu câștigarea a 84,10% din sufragii, țărăniștilor lui Maniu rezervându-le din birourile lor somptuoase de nababi ai „noii ordini” 7,70% iar liberalilor - Brătianu - abia 0,72%, imediat după Uniunea Populară Maghiară cu 7%. Potrivit istoricului postdecembrist Petre Țurlea, care a cercetat În amănunțime arhivele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
despre extremiștii clasici. Dimpotrivă, este vorba, în cazul de față, despre un senator al coaliției aflate la putere. Mai mult, acesta este un senator care a candidat din partea unui partid liberal, partid reputat istoric pentru aderența la universalitatea cetățeniei, a sufragiului, a statului de drept, a respectării regulii majorității corelată cu respectarea drepturilor minorităților. Este vorba despre senatorul PNL Alexandru Paleologu șvezi interviul dat de Alexandru Paleologu revistei Lumea magazin, nr 10 (66), 1998, și intitulat „Mârlănia din viața politică românească
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
intelectuali, căci aceștia încurajează aberația numită democrație. De fapt, el nu are încredere în mai nimeni, în schimb ne disprețuiește pe mai toți ca voință și reprezentare: mai există ideea aceasta, de care, din nefericire, nu mai putem scăpa, ideea sufragiului universal. Sufragiul universal este, prin enunț, o aberație, fiindcă votul - sau opinia unui om de geniu sau a unui om inteligent și educat - poate fi anulat prin voința a o mie de imbecili. Ușor pot să greșească o mie de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
aceștia încurajează aberația numită democrație. De fapt, el nu are încredere în mai nimeni, în schimb ne disprețuiește pe mai toți ca voință și reprezentare: mai există ideea aceasta, de care, din nefericire, nu mai putem scăpa, ideea sufragiului universal. Sufragiul universal este, prin enunț, o aberație, fiindcă votul - sau opinia unui om de geniu sau a unui om inteligent și educat - poate fi anulat prin voința a o mie de imbecili. Ușor pot să greșească o mie de imbecili, chiar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
celor 17 milioane de alegători, își votase pe cei mai buni cântăreți, actori, sportivi, jurnaliști, analiști politici, miniștri, parlamentari, politicieni tineri și politicieni în general. Cei 10 s-au dovedit a fi 8, căci doi dintre protagoniștii Galei au întrunit sufragiul popular la două categorii: Cristan Tudor Popescu a fost desemnat și jurnalistul și analistul politic al anului, iar Mona Muscă a dobândit trofeul la categoria miniștri și parlamentari. Oamenii își iubesc cântăreții, mai ales de muzică populară (Irina Loghin), actori
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
pionieră a feminismului modern, în plan intelectual. Lucrarea sa de mare notorietate și influență este A Vindication of the Rights of Woman (O revendicare a drepturilor femeii), 1792. Această lucrare a apărut cu 50 de ani înainte de mișcarea femeilor pentru sufragiu universal. Ideile cuprinse în A Vindication se înscriu în tradițiaxe "„tradiție" liberală inaugurată de John Lockexe "„Locke,John", accentuând egalitatea în drepturixe "„egalitateîndrepturi" a femeilor cu bărbații la educație și în fața legii. Femeile trebuie tratate ca ființe pe deplin umane
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
asupra activității desfășurate de Consiliul Național al Femeilor Române între 1930-1934” 212 37. „Raport asupra activității «Casei femeii» din București între 1928 și 1934” 217 38. „Carta Femeii”, adoptată la cel de-al XII-lea Congres al Alianței Internaționale pentru Sufragiu și Acțiunea Civică și Politică a Femeilor, Ziarul nostru, nr. 4, din aprilie 1935 222 39. „Darea de seamă asupra activității Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române”, prezentată de Alexandrina Cantacuzino la Congresul Societății, București, 26 mai 1935 225 40
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Raport general asupra activității desfășurate de Consiliul Național al Femeilor Române între 1930-1934. 37. Raport asupra activității „Casei femeii” din București între 1928 și 1934. 38. Carta Femeii, adoptată la cel de-al XII-lea Congres al Alianței Internaționale pentru Sufragiu și Acțiunea Civică și Politică a Femeilor, reprodusă din Ziarul nostru, nr. 4 din aprilie 1935. 39. Deschiderea Expoziției de scoarțe românești a Soc. „Țesătoarea”. Solemnitatea de la „Casa Femeii”, articol în Universul din 18 mai 1935. 40. Darea de seamă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
pentru a coordona eforturile tuturor organizațiilor de femei, A.E.C.P.F.R., U.F.R. din România-Mare care s-au și federalizat în vederea atingerii obiectivelor comune1. În opinia Elenei Meissner, A.E.C.P.F.R., cu o vechime de 11 ani, afiliată la Alianța Internațională pentru Sufragiu și Acțiunea Civilă și Politică a Femeilor, cu organizații puternice în principalele orașe ale țării, n-avea nici un motiv să-și subordoneze activitatea „unei grupări născute acum, care mai are de muncit, ca să câștige același prestigiu”2. În viziunea Elenei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
de el forurilor legislative, în martie 1923. N. N. Săveanu, fost ministru și președinte al Camerei liberale, aprecia că proiectul în discuție este doar un început, pentru că trebuia să urmeze în mod necesar și acordarea drepturilor politice integrale, potrivit cu „regimul de sufragiu universal azi”. Senatorul Ph. Mandrea-Vaslui recunoștea și el că „starea de incapacitate civilă a femeii nu mai putea dăinui” și că legiuirea de până acum „constituia o jignire a rostului ei social, a demnității și personalității ei”1. Promulgarea legii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
satisfacție de opinia publică. Maria Baiulescu, președinta Federației U.F.R. saluta acest eveniment, socotit ca dovadă certă a schimbării mentalităților învechite privitoare la rostul femeii în societate 2. Într-o scrisoare adresată Alexandrinei Cantacuzino, Ashby Corbett, președinta Alianței Internaționale pentru Sufragiul și Acțiunea Civică și Politică a Femeilor, a ținut să felicite femeile din România pentru obținerea votului parlamentar, ca un binemeritat act de justiție 3. Încrederea organizațiilor de femei în regimul carlist se datora, pe de altă parte, orientării sale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
afirmarea ei pe plan internațional. Potrivit tradiției sale, mișcarea de femei din România și-a intensificat și diversificat continuu în anii interbelici legăturile sale cu marile organizații internaționale de femei, printre care Consiliul Internațional al Femeilor (C.I.F.), Alianța Internațională pentru Sufragiu și Activitatea Civică și Politică a Femeilor, Federația Internațională a Femeilor Universitare, Asociația Creștină Mondială a Tinerelor Fete. Filialele din România ale acestor foruri aduceau permanent la cunoștința comitetelor directoare internaționale stadiul în care se afla soluționarea obiectivelor înscrise în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
națiuni. Tot Alexandrina Cantacuzino a sugerat și inițierea unor cursuri de vară anuale pentru elevii proveniți din cele 45 de țări afiliate, pe tema păcii și colaborării internaționale 1. La Congres au fost prezente și fruntașe ale Alianței Internaționale pentru Sufragiu și pentru Acțiune Politică și Civică a Femeilor, printre care și Elena C. Meissner, președinta filialei române a Alianței. Având în vedere că cele două organizații aveau obiective asemănătoare, s-a hotărât constituirea unei comisii care urma să elaboreze modalitățile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
următorii ani (1931-1936), organizațiile de femei din România s-au alăturat efortului feminin internațional depus pentru oprirea cursei înarmărilor și pentru construirea unui sistem eficace de securitate colectivă. De aceea, ele au răspuns la apelul lansat de Alianța Internațională pentru Sufragiu și Acțiune Civică și Politică a Femeilor (A.I.S.A.C.P.F.) și de Comitetul Internațional pentru Pace și pentru Societatea Națiunilor, către toate femeile, să susțină pregătirile Conferinței de dezarmare, care urma să-și înceapă lucrările pe 2 februarie 1932
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]