3,755 matches
-
comportamentul uman și agresivitate din perspectiva acestuia. Delimitarea clasică a comportamentului autodistructiv cuprinde: autolezările (autovătămările) ce pot apare În diferite boli psihice: tulburări de personalitate, epilepsie, schizofrenie, demență; parasuicidul (tentativă de suicid); suicid opțional cu deliberare În deplină libertate interioară; suicidul propriu-zis patologic. Fie că este vorba despre auto sau heteroagresivitate, ca și simptome al unei boli psihice, este poate cel mai greu de tolerat de către familie și societate. Ca manifestare a bolilor psihice, agresivitatea este comună Întregii patologii psihiatrice de la
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
necorespunzător sau a furat. Personalitatea borderline este marcată de instabilitatea relațiilor interpersonale și emoționale ce generează impulsivitate crescută. Subiecții reacționează cu furie, crize de panică sau mânie datorită sentimentului de abandon. Manifestările apar disproporționate, extreme, ajungând până la automutilări sau chiar suicid. Dispoziția este frecvent disforică cu accese impulsive, necontrolate și apar majoritatea din următoarele simptome (DSM IV): 1. eforturi nebunești de a evita abandonul imaginar sau real; 2. relații interpersonale instabile și intense caracterizate de oscilarea Între extreme ale idealizării și
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
acțiuni fiind considerate de anturaj „scuzabile”. O caracteristică a agresivității din tulburările afective bipolare este furorul maniacal, cu agitație psihomotorie extremă, hiperexcitație continuă, dezinhibiție instinctuală și comportament imprudent. Tulburările depresive reprezintă un model clasic de amestec de auto și heteroagresivitate (suicidul altruist al pacientului depresiv), În care vinovăția pentru trecutul, prezentul și viitorul său și al celorlalți are repercusiuni asupra Întregului comportament. La copil și adolescent, cel mai adesea, agresivitatea necesită căutarea unei patologii depresive subdiacente. Studiile actuale demonstrează că acest
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
selectează din multitudinea temperamentelor și a structurilor organice anumite complexe care au incluse În sine predispoziția morții. Din perspectiva psihiatrică A. Delmas susține teza sinuciderii că sindrom patologic, argumentând-o prin trei observații: Orice sinucigaș sau obiect cu tentativă de suicid este un bolnav psihic În sensul tradițional de bolnav delirant, alienat nevrotic, dezechilibrat caracterial; Suicidul este atașat unei cunoștințe psihotice ciclotimice sau hiperemotive, Fie simptomul unei boli În cadrul nosologic obișnuit pentru care ,stările depresive și mai ales melancoliile, ocupă rolul
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
predispoziția morții. Din perspectiva psihiatrică A. Delmas susține teza sinuciderii că sindrom patologic, argumentând-o prin trei observații: Orice sinucigaș sau obiect cu tentativă de suicid este un bolnav psihic În sensul tradițional de bolnav delirant, alienat nevrotic, dezechilibrat caracterial; Suicidul este atașat unei cunoștințe psihotice ciclotimice sau hiperemotive, Fie simptomul unei boli În cadrul nosologic obișnuit pentru care ,stările depresive și mai ales melancoliile, ocupă rolul central. S-a mai vorbit de boală sinuciderii și de eticheta unei noi categorii drept
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
Fie simptomul unei boli În cadrul nosologic obișnuit pentru care ,stările depresive și mai ales melancoliile, ocupă rolul central. S-a mai vorbit de boală sinuciderii și de eticheta unei noi categorii drept monomanie suicidală.Asocierea celor două opinii a determinat suicidul solitar neatașat unei alte determinări morbide să capete valoare de simptom și să permită diagnosticul stării mentale. Suicidul este legat de anxietate organică tulburare de dispozoție biogena,existentă În diverse boli mentale. Din perspectiva psihiatriei clinice ,suiciderea reprezintă o manifestare
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
S-a mai vorbit de boală sinuciderii și de eticheta unei noi categorii drept monomanie suicidală.Asocierea celor două opinii a determinat suicidul solitar neatașat unei alte determinări morbide să capete valoare de simptom și să permită diagnosticul stării mentale. Suicidul este legat de anxietate organică tulburare de dispozoție biogena,existentă În diverse boli mentale. Din perspectiva psihiatriei clinice ,suiciderea reprezintă o manifestare apărută la debutul afecțiunii psihice sau În cursul evoluției ei.Se cunoaște cu certitudine că există stări psihopatologice
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
că dorința de moarte survine la orice depresiv iar Held că un rapt suicidal poate suveni atât Într-o depresie psihotica cât și Într-o depresie nevrotica gravă. Cea mai favorabilă stare de elaborare a ideilor autolitice este depresia melancolică.Suicidul poate marca fie debutul afecțiunii sau poate constitui punctul culminant al melancoliei;ideea sinuciderii la melancolici este Îndelung elaborată , premeditată, actul fiind îndeplinit cu mult calm și seninătate, reprezentând unică soluție salvatoare. În stările nevrotice, bine tolerată până la un moment
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
deosebite de cele care apar În legătură cu problemele sexuale, cu decepțiile sentimentale ( În sensul cel mai larg al cuvântului), cu conflictele familiale sau de altă natură. Ceea ce se cere descifrat În asemenea reacții este semnificația pentru „psihologia persoanei” a gestului de suicid, motivația să profundă (chiar abisala). Suicidul este adesea un gest de fugă din fața unor dificultăți aparent fără soluție (și În acest sens poate fi considerat că o reacție de „apărare”, lipsită de eficacitate reală). În situațiile intolerabile sinucigașul recurge câteodată
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
problemele sexuale, cu decepțiile sentimentale ( În sensul cel mai larg al cuvântului), cu conflictele familiale sau de altă natură. Ceea ce se cere descifrat În asemenea reacții este semnificația pentru „psihologia persoanei” a gestului de suicid, motivația să profundă (chiar abisala). Suicidul este adesea un gest de fugă din fața unor dificultăți aparent fără soluție (și În acest sens poate fi considerat că o reacție de „apărare”, lipsită de eficacitate reală). În situațiile intolerabile sinucigașul recurge câteodată la sinuciderea-„pariu” (de exemplu ingerează
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
lipsită de eficacitate reală). În situațiile intolerabile sinucigașul recurge câteodată la sinuciderea-„pariu” (de exemplu ingerează un drog În cantitate moderată; hazardul va decide dacă va supraviețui, fiind descoperit la timp, dându-i-se la timp Îngrijirile necesare, competențe etc.).”Suicidul oblativ” este tentativă de a rezolva situația conflictuală printr-un soi de expiație (holocaus etc.). Sinuciderea este Însă și o manifestare de agresivitate, Îndreptată atât Împotriva mediului (răzbunare), cât și Împotriva propriei persoane, În sens autopunitiv. ”Justificarea” operației de autoacuzare
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
sunt obligate să-i supravegheze; 5. Victime social deficitare persoane care aparțin grupurilor minoritare sau care aparțin unor religii neagreate de către Semnificații medicale ale victimologiei în conduitele agresive comunitate; 6.Victime autovictimizante persoanele care orientează agresorul către propria persoană. Drogomaniile, suicidul, inversiunile sexuale sunt procese de autovictimizare, aici peroana lezata având rol atât de agresor cât ți de victimă; 7.Victime politice persoane care au de suferut datorită convingerilor lor politice, care nu sunt neapărat concretizate în acțiuni. IV. Stări de
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
rudelor prin cheltuieli exagerate , dezordonate , risipirea valorilor materiale. Aceste manifestări pot fi uneori simptom -semnal imediat Înaintea debutului clinic manifest al fazei maniacale sau evolutiv ca urmare a unui comportament dezinhibatdezinhibiții pulsionale și instinctuale , expansiv. Pentru pacienții cu tulburare afectivă suicidul reprezintă un alt aspect important În cadrul manifestărilor agresive (autoagresivitate), atât pentru cei cu tulburare unipolară , cât și pentru cei cu tulburare bipolară. Factorii predictivi ai riscului suicidar În tulburarea bipolară nu au fost Încă foarte bine definiți Întrucât suicidul reprezintă
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
afectivă suicidul reprezintă un alt aspect important În cadrul manifestărilor agresive (autoagresivitate), atât pentru cei cu tulburare unipolară , cât și pentru cei cu tulburare bipolară. Factorii predictivi ai riscului suicidar În tulburarea bipolară nu au fost Încă foarte bine definiți Întrucât suicidul reprezintă o manifestarea complexă a comportamentului, ce poate fi influențat de multiple variabile , dintre care cel mai important este reprezentat de prezența elementelor depresive. Factorii ce pot determina creșterea riscului suicidar sunt reprezentați de : tendințele culturale specifice unei anumite țări
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
la terapia cu litiu). Astfel litiul este considerat unul dintre cele mai importante medicamente cu rol antisuicidar , fapt demonstrat și de cercetările efectuate de Tondo și Baldessarini care au luat În calcul 22 de studii , găsind o rată anuală a suicidului de 7 ori mai mică pentru cei care urmează un tratament de Întreținere cu litiu comparativ cu cei care urmează un tratament cu alte clase de medicamente. Mann a Încercat să explice comportamentul suicidar la acești pacienți prin postularea modelului
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
Între reducerea funcției serotoninergice și manifestările agresive , suicidare , considerîndu-se mai degrabă că această diminuarea a funcției serotoninergice un marker al acestui tip de comportament și nu o cauză. abuzul de droguri , alcool boli somatice cronice factori genetici - concordanța crescută a suicidului printre gemenii monozigoți , față de cei dizigoți factori familiali membrii familiei cu tulburări psihice factori psihosociali - pierderi importante suferite În timpul vieții circumstanțe amenințătoare ale vieții ( abuzuri sexuale , fizice) Deci , riscul suicidar este mult crescut la pacienții la care vârsta de debut
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
este precoce , sunt diagnosticați cu un episod mixt, prezintă simptome depresive majore , există stressori psihosociali importanți , tulburarea se asociază cu abuzul de droguri și alcool , nu s-a instituit Încă unui tratament adecvat , există un istoric familial de tulburări psihice. Suicidul reprezintă o proporție importantă a decesului prematur printre pacienții cu tulburare bipolară. Este estimat că , În medie , o femeie de 25 de ani cu tulburare bipolară netratată va pierde 9 ani din durata medie de viață expectată datorită În mare
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
tulburări psihice. La 81% dintre alcoolici se poate diagnostica o tulburare psihică. Alcoolicii cu debutul consumului abuziv Înainte de vârsta de 20 de ani prezintă trăsături de personalitate antisocială, abuz de alte substanțe, tulburare bipolară, tulburare de panică, depresie, tentative de suicid și antecedente de alcoolism pe linie paternală. Repercusiunile medicale și sociale generate de asocierea depresiei cu alcoolismul Numeroase probleme sociale, familiale și individuale sunt asociate depresiei, alcoolismului și/sau violenței. Alcoolismul modifică tabloul clinic al depresiei, deci provoacă dificultăți În
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
suicidare, violente, rata spitalizărilor și costurile serviciilor medicale. Alcoolismul asociat altei tulburări psihice este principalul motiv de reinternare În clinica psihiatrică. Cele mai frecvente repercusiuni sociale și medicale sunt sistematizate după cum urmează: Aspecte simptomatice și comorbidități asociate − Rată crescută a suicidului și a comportamentului violent − Prezentare polisimptomatică − Abuz frecvent de alte substanțe − Prevalență crescută a tulburărilor de personalitate − Prevalență crescută a bolilor somatice − Implicații medico-legale − Integrare socială și familială deficitară Utilizarea serviciilor medicale − Internări numeroase − Spitalizări Îndelungate − Asistență frecventă În servicii
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
Riscul suicidar al pacienților cu depresie și alcoolism Pacienții cu o comorbiditate depresie alcoolism se găsesc printre cele mai expuse persoane unui comportament autolitic. Depresia majoră și dependența la alcool sunt cele două cauze principale constatate la persoanele care finalizează suicidul. La pacienții depresivi se estimează o rată a suicidului de 15% pentru depresia majoră, În timp ce riscul suicidului este de 60-120 de ori mai mare la alcoolici față de populația generală. Evident, riscul crește când cele două tulburări coexistă. Studiile clinice populaționale
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
cu o comorbiditate depresie alcoolism se găsesc printre cele mai expuse persoane unui comportament autolitic. Depresia majoră și dependența la alcool sunt cele două cauze principale constatate la persoanele care finalizează suicidul. La pacienții depresivi se estimează o rată a suicidului de 15% pentru depresia majoră, În timp ce riscul suicidului este de 60-120 de ori mai mare la alcoolici față de populația generală. Evident, riscul crește când cele două tulburări coexistă. Studiile clinice populaționale arată că suicidul este fenomenul caracteristic comorbidității depresie-alcoolism. Suicidul
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
cele mai expuse persoane unui comportament autolitic. Depresia majoră și dependența la alcool sunt cele două cauze principale constatate la persoanele care finalizează suicidul. La pacienții depresivi se estimează o rată a suicidului de 15% pentru depresia majoră, În timp ce riscul suicidului este de 60-120 de ori mai mare la alcoolici față de populația generală. Evident, riscul crește când cele două tulburări coexistă. Studiile clinice populaționale arată că suicidul este fenomenul caracteristic comorbidității depresie-alcoolism. Suicidul este În același timp principala cauză de spitalizare
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
depresivi se estimează o rată a suicidului de 15% pentru depresia majoră, În timp ce riscul suicidului este de 60-120 de ori mai mare la alcoolici față de populația generală. Evident, riscul crește când cele două tulburări coexistă. Studiile clinice populaționale arată că suicidul este fenomenul caracteristic comorbidității depresie-alcoolism. Suicidul este În același timp principala cauză de spitalizare la acești pacienți. Consumul de alcool Înainte de tentativa autolitică sau de suicid este o realitate binecunoscută. O cantitate mare de alcool crește riscul morții În cazul
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
suicidului de 15% pentru depresia majoră, În timp ce riscul suicidului este de 60-120 de ori mai mare la alcoolici față de populația generală. Evident, riscul crește când cele două tulburări coexistă. Studiile clinice populaționale arată că suicidul este fenomenul caracteristic comorbidității depresie-alcoolism. Suicidul este În același timp principala cauză de spitalizare la acești pacienți. Consumul de alcool Înainte de tentativa autolitică sau de suicid este o realitate binecunoscută. O cantitate mare de alcool crește riscul morții În cazul tentativei autolitice de aproximativ șase ori
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
generală. Evident, riscul crește când cele două tulburări coexistă. Studiile clinice populaționale arată că suicidul este fenomenul caracteristic comorbidității depresie-alcoolism. Suicidul este În același timp principala cauză de spitalizare la acești pacienți. Consumul de alcool Înainte de tentativa autolitică sau de suicid este o realitate binecunoscută. O cantitate mare de alcool crește riscul morții În cazul tentativei autolitice de aproximativ șase ori și este mai frecvent Întâlnită la pacienții cu comorbiditate depresie-alcoolism. Expunem În continuare factorii de risc ai comportamentului violent la
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]