763 matches
-
termeni) prin care se realizează: • „obiectul” care a provocat o anumită reacție din partea subiectului vorbitor: „Halal de Piscupescu! zic în gândul meu.” (I.L. Caragiale, III, 256) • „obiectul” pasiv al acțiunii exprimată de planul semantic al interjecției: „Eu atunci haț! de sumanul moșneagului, să-mi plătească pasărea.” (I. Creangă, 37) • destinatarul obiectului exprimat prin complement direct: „- Harap Alb, pentru că ești așa de bun (...), na-ți aripa asta, și când îi avea vrodată nevoie de mine, aprinde-o...” (I. Creangă, 224) Când determină
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
neprepozițional se constituie în marcă a identității sintactice a atributului. • dativ; când atributul se realizează prin pronume personal sau reflexiv, forma scurtă, numită „dativul posesiv”: „De ce taci când fermecată / Inima-mi spre tine-ntorn?” (M. Eminescu, I, 206) „Oamenii își strângeau sumanele și-și înfundau căciulile...” (L. Rebreanu, 279) și când se realizează prin substantive în structuri arhaice sau populare: „Se bate miezul nopții în clopotul de-aramă Și somnul, vameș vieții, nu vrea să-mi ieie vamă.” (M. Eminescu, I, 203
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
În sat sau la oraș A brazda afânata Picurata cu mărgean. A scânduri noi miroase A spic și câmp bogat Desenat cu ac vrăjit A lacuri de vopsit. Va mirosi țăranul Râde brâul vălurit Geamgiuntotdeauna Ce merge la arăt. Sub sumanul gros de lâna Va mirosi a chiț. Va mirosi a peste Cu flori negre de fântână Șoferul are-n haină Pescarul cel vânjos Chiar și traista uneori Mirosul de benzină. Și numai trândăvia Parcă scapără de flori Un muncitor, mirosul
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Elena. Dintre meșterii populari din Berezeni menționăm pe: Focea Ion, croitor care continuă cele învățate de la părinți, executând orice comenzi; Strechie Gheorghe, sculptor în lemn, realizează trocuțe și trocane, fuse, căni, linguri și furculițe, pahare etc.; Panainte Sava, cojocar, confecționează sumane, cojoace mari și mici, bundițe, căciuli; Bogatu Vasile, dogar și tâmplar, face butoaie, căzi, găleți, porți, garduri, paturi, mese, scaune; Farcaș Marița, confecționează bidinele și pensule din iarbă uscată. La Miclești predomină realizarea de costume populare, activitate în care se
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
este unul dintre foarte puținele locuri din județul Vaslui în care s-a conservat costumul popular autentic. El se remarcă prin bogăția ornamentelor de pe ii și încărcătura de elemente geometrice de pe fote, prin frumusețea sobră a costumului bărbătesc confecționat din suman. Pogoneștii sunt, în general, o zonă care cunoaște o spectaculoasă vitalitate, în sensul conservării și cultivării țesăturilor de interior. într-o lucrare dedicată acestui domeniu, Melania Ostap (12) remarca, în primul rând, ștergarele, care pot fi învrăstate, cu alesături, modele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de zestre, și în familiile acestora se folosesc piese de interior sau de costum comune cu cele din sate. De timpuriu au existat și instalații pentru realizarea materiilor textile. în anul 1631, de exemplu, este menționată o piuă de bătut sumane pe apa Similei, la Pătrașcani, actualmente localitatea Alexandru Vlahuță. Călătorii străini erau, și ei, impresionați de produsele locale, comentându-le favorabil, cu mici excepții, dar și acestea erau undeva laudative. Unul dintre oaspeții străini ai Moldovei pe la 1700, Weissmantel, considera
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Moldovei prin catrință se înțelege fotă. Costumul bărbătesc reia multe din trăsăturile generale ale portului femeiesc. Cămășile se împart în: croită de-antregul; cu platcă; cu fustă croită separat. Ele erau lungi până sub genunchi și se purtau cu ițari și suman sărăduit. Și aici întâlnim ornamente, motive și folosirea pânzei de lână țigaie în situații deosebite. în zona Pogonești Ivești originalitatea apare și în domeniul costumului bărbătesc, compus din pantalon de dimie (suman), cămașă scurtă și leibărică. Țesăturile de interior prezintă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
sub genunchi și se purtau cu ițari și suman sărăduit. Și aici întâlnim ornamente, motive și folosirea pânzei de lână țigaie în situații deosebite. în zona Pogonești Ivești originalitatea apare și în domeniul costumului bărbătesc, compus din pantalon de dimie (suman), cămașă scurtă și leibărică. Țesăturile de interior prezintă și ele o mare varietate tipologică și funcțională, în rândul lor înscriindu-se ștergarele, fețele de masă, fețele de pernă, prostirile, pichirile, velințele, lăicerele, țolurile, covoarele, etc. Ele înfrumusețează în primul rând
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
citea pentru prima dată opera Amintiri din copilărie a nemuritorului I. Creangă. Mi-amintesc că era seară și ascultam cu sufletul la gură pățaniile lui de la scăldat. Eram nedumerit de o sumedenie de cuvinte pe care nu le mai auzisem : suman, stative, a nivedi, laiță, canură, chimiriu, lespejoară, hudiță, găligan.. Bineînțeles că nu conteneam cu întrebările, iar mama îmi explica răbdătoare fiecare cuvânt. Mi-a plăcut atît de mult încât în noaptea aceea am visat că Nică era prietenul meu și
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
în mică măsură de exterior care mai păstrează portul popular (Bicaz Chei, Borca, Fărcașa, Grințieș) sau ocupații casnice tradiționale (Pipirig, Vânători, Neamț). La unele din sate se mai păstrează morile de apă și cele acționate de vânt, piua de bătut sumanele (Borca) iar în altele sunt muzee și colecții muzeale bine conservate ce pot fi vizitate de turiști în orice sezon. Majoritatea localităților cercetate au un istoric bogat ce pătrund adânc până în mileniile depărtate ale epocii de piatră și sunt
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
se mai aud ca pe vremea lui Nică. Turme de oi mai vezi încă pe lângă Cetatea Măriei Sale. Populația s-a înmulțit, și primăvara, satele își împart imașul, făcând apel tot la ciomege. Ștefan Apetrei pleca la prășit spre Iași, vindea sumane și făcea cărăușie. În cimitirul de la Humulești, este o troiță sub care hodinesc Smaranda cu surorile ei. Muntenii de la Pipirig pleacă și acum să lucreze în parte. Lunea este iarmaroc mare pe malul Ozanei. Vin mașini și căruțe cu făină
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
un mare eveniment vederea unei mașini - eu retrăgându-mă într-un târziu la spuza focului de unde scoteam câțiva cartofi fripți pe care-i înfulecam cu nesaț. Tata era și un bun croitor de berneveci, un fel de ițari confecționați din suman de lână, foarte căutați în timp de iarnă la țară, cât și al renumitelor opinci cu nojițe și gurgui țărănești. Eu mă uitam la tata cum lucra plin de respect, de grijă, dar și la ce ieșea din mâinile lui
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
frunte ale culturii, istoriei naționale etc.; c) Elemente de conservare a patrimoniului cultural național, muzee de diverse tipuri, colecții, pinacoteci, case memoriale etc.; d) Elemente ale ocupațiilor materiale tradiționale: olărit, artizanat, sculptură În lemn, Îndeletniciri casnice și gospodărești (morărit, bătut sumane, piuă etc.); e) Obiceiuri și tradiții, cum ar fi: obiceiuri pastorale, agrare, de anul nou, de nuntă, de naștere, ca și festivaluri folclorice Înterjudețene, nedeele etc. Carpații Meridionali, constituie una dintre cele mai interesante regiuni turistice ale țării noastre, pentru că
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
țărani. S.A.: Furnizorii, clienții... M.I.: Da. Bunicul era croitor. Țin minte foarte bine: țăranii veneau la el duminică și luni, ca să le facă un fel de costume; mă rog, nu chiar costume, ci haine din postav, ceva foarte rudimentar. S.A.: Sumane. M.I.: Da, sumane! Și deci țăranii veneau în atelierul bunicului. Până ce a plecat el, nu a fost o problemă să ne vedem de afaceri, atelierul era autorizat și deschis mereu. Și mereu plin de țărani uriași. Iar noi eram foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
clienții... M.I.: Da. Bunicul era croitor. Țin minte foarte bine: țăranii veneau la el duminică și luni, ca să le facă un fel de costume; mă rog, nu chiar costume, ci haine din postav, ceva foarte rudimentar. S.A.: Sumane. M.I.: Da, sumane! Și deci țăranii veneau în atelierul bunicului. Până ce a plecat el, nu a fost o problemă să ne vedem de afaceri, atelierul era autorizat și deschis mereu. Și mereu plin de țărani uriași. Iar noi eram foarte mici, imaginea asta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
ghicească întrebările, fie-sa îi spuse ca ce să răspunză. Săracul se arăta a fi mulțumit, dară se îndoia. Se înfățișă înaintea boierului. Bogătașul, mândru și cu pieptul deschis; săracul umilit și strâns la piept de sta să-i crape sumanul cel zdrențuit de pe dânsul." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) (d) "Într-o zi zânele plecară la o sărbătoare, la alte zâne și avură grije să poruncească argatului, ca în minutu ce va auzi zgomot în cămăruța cu baia, să
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
organizat de Institutul Cultural Român din New York. Proiectul a constat în două lecturi publice susținute la New York, pe perioada Festivalului PEN World Voices, de nouă poeți români: Nina Cassian, Nora Iuga, Saviana Stănescu, Elena Vlădăreanu, V. Leac, Dan Sociu, Eugen Suman, Răzvan Țupa și Constantin Vică. Traducătorul textelor (și uneori interpretul lor în limba engleză) a fost Adam J. Sorkin. Lecturile au fost susținute printr-un set de cartoline cu textele poeților și imaginile a trei foarte tineri artiști români, răspândite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
Actuality Constantin Vică Elena Vlădăreanu aleargă cu noi prin aeroportul din Roma, Nora Iuga zboară pentru prima dată, V. Leac e pur și simplu pe panică - din avion lipsesc piese! -, Răzvan Țupa descoperă ca de obicei POEZIE peste tot, Eugen Suman e așteptat în Bronx, Dan Sociu are întotdeauna ceva de spus, iar eu m-am blocat numărând încontinuu până la șapte. Apoi aterizăm, ne amprentăm, ne dăm datele personale cadou statului american, sărim în trei taxiuri și oprim în Manhattan. De
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
români?“. Și din sală, jumătate dintre spectatori să ridice mâna spunând că sunt orice altceva decât români, dar că le plac poeziile invitaților din România. Distribuția a fost următoarea: Nora Iuga, Elena Vlădăreanu, Dan Sociu, Vasile Leac, T.S. Khasis, Eugen Suman, Constantin Vică, Saviana Stănescu, Nina Cassian, Adam J. Sorkin, Sharon Mesmer, Corina Șuteu, Silvia Rogozea, Cristi Neagoe, Oana Radu și, foarte răcit, subsemnatul. Jazz pe românește cu saxofon american în Auditorium A doua lectură a avut o audiență mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
jargonul cărților. De unde eram la îndoială dacă românii sunt o națiune sau o colonie cosmopolită modernă, un soi de Algerie franco-italiano-grecească, încep a întrevedea adevărul. Iată un om cu fizionomia veselă: el intră într-o colibă de frunze, scoate de sub suman un instrument ce-i zice lăută și se pune a cânta. Mulțimea de oameni se îndeasă împrejuru-i și-1 ascultă cu dragoste, căci el zice balade strămoșești. Ochii mi se deschid: o naționalitate întreagă se dezvălește în graiul, în hainele
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
asupritorii demni de ură? Sunt turcii cei disprețuiți: au răpit-o pe Chira; frații ei se răzbună cumplit pe răpitori, pirați din Brăila, șerpi de Dunăre. Sunt grecii (balada lui Codrean), sunt ungurii pe care-i blestemă cântecul: "Ungurean cu suman scurt, Nu ședea-n Moldova mult, Și te du în țara ta De-ți mănâncă slănina, Și-ți fă casă pe gunoi Ș-o freacă cu usturoi, Ca s-o aperi de strigoi!". Sau altul: Pe cel câmp pustiu și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
dureros pentru țărani, a fost specula practicată de unii indivizi care au încercat să se îmbogățească pe seama celor săraci și cu familii grele, vânzândule alimente la prețuri enorm de mari. Pentru câțiva saci de făină, speculanții cumpărau pământ, vite, covoare, sumane și chiar case de locuit. Prețurile luaseră asemenea proporții încât în anul 1947 crescuseră de 10-12 ori față de anul 1944 care era an de război. De exemplu, kilogramul de făină de porumb la prețul oficial, 20.000 lei, iar speculanții
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se găseau mai pe lângă fiecare gospodărie mare sau mai mică. Acest animal atât de îndrăgit de țăranul român, pe lângă brânza pentru hrană, îi asigura aproape toată îmbrăcămintea: căciula, cojocul mic sau mare, precum și lâna pentru flanele, ciorapi, mănuși sau chiar sumanul (postav gros țesut numai din fire de lână de oaie)care azi a cam dispărut și din care mulți își făceau haine groase și călduroase. Lâna de oaie era folosită la confecționat plăpumi pentru învelit, la țesut scoarțe și covoare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Costăchească, comuna Hudeștii Mari, județul Dorohoi, susținută din fondurile logofătului hatman și marele cavaler Iordache Boldur-Lățescu, sub diriguirea domnilor Al. Curt, Ioan Docan și Ioan Tăutu. După inaugurarea școlii au fost distribuite copiilor săraci 0 de rânduri de haine de suman confecționate prin mijloacele bănești oferite de Al. Curt și Ioan Tăutu. Ceremonia de inaugurare a fost marcată și prin 80 de salve de pușcă și de tun trase de pe dealul bisericii, loc însemnat din vechime de membrii familiei Lățescu pentru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mici din sticlă. Ițarii erau lungi și strâmți și de aceea făceau foarte mulți creți. Erau încinși cu același brâu roșu. Pentru colorat se foloseau culori vegetale și, mai târziu culori chimice cumpărate de la Darabani sau de la Dorohoi. Hainele din suman erau purtate și-n zilele de lucru și-n cele de sărbătoare. Erau cusute la evreii din Darabani sau și la unii croitori din sate. Costumul femeilor se compunea dintr-o cămașă de in înflorată, încheiată la gât cu nasturi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]