842 matches
-
procesului de construire a limitelor spațiului public aduce, așadar, în atenție cercetarea asupra definiției pe care Uniunea Europeană a dat-o propriei sale identități politice (cine sunt?), propriilor sale competențe (ce fac?), propriilor specificități în comparație cu alte forme de governance, statale și supranaționale (cum mă raportez la ceilalți?)14. În această privință, criteriile de definire a cetățeniei, organizarea structurilor politice care garantează legitimitatea democratică, identificarea actorilor care trebuie să fie în mod necesar dotați cu capacități organizaționale, cognitive, instituționale, pentru a putea lua
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Tratatului de la Maastricht ne permit să înțelegem care vor fi spațiile de acțiune posibile deschise de instituții și care vor fi influențele pe care le vor avea acestea asupra construirii spațiului public european: Cetățenia europeană ne situează la un nivel supranațional, în timp ce Uniunea Europeană nu face acest lucru. afirmă Claude Cheysson, cărui i se alătură, îndirecția consolidării valenței strategice a identității cetățeanului european Jacques Delors, cu următoarea afirmație: Acțiunile întreprinse pentru a ajunge la o comunitatea democratică bazată pe doctrina principiului de
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
discursul internațional și în tradiția constituționalismului liberal: Uniunea se întemeiază pe principiile libertății, democrației, respectării drepturilor omului și pe libertățile fundamentale, rule of law, principii care sunt comune statelor membre (art. 6). Figura 2.4 demonstrează ancorarea conceptului de cetățenie supranațională într-un discurs care traversează normele juridice ale dreptului internațional. Este vorba de un concept care, inserat în discursul politic european, legitimează definirea unui spațiu social european ca spațiu de acțiuni posibile pentru cetățenie. Spațiul acțiunilor și argumentațiilor considerate legitime
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
instrumentului legii, la o cetățenie înțeleasă în sens "neo-republican", fondată pe ideea de participare la gestionarea res publica, a fost îndeplinită: Avem Uniunea Europeană, dar cetățenia Uniunii este mai mult o realitate juridică decât o realitate politică. În pofida existenței instituțiilor politice supranaționale consolidate, cetățenii au puține cunoștințe în materie de politică europeană și nu se află în situația din care să poată să se angajeze ușor într-un dialog politic coerent cu aceste instituții (European Commission, 2001, p. 7). 2.6. Fabrica
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Europa, ești în același timp cetățean care face parte din aceeași comunitate, din aceeași regiune, din același stat și cetățean al Uniunii. Există funcții istorice ale statului care sunt exercitate într-o manieră cu totul nouă și originală la nivel supranațional 96. Aspectul interesant pentru înțelegerea trăsăturilor comune ale politicilor de promovare a democrației pe care Uniunea European le-a activat în sens transversal față de granițele sale este reprezentat de convergența față de o idee a metodei constituente, o metodă pentru "construirea
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
care instituie o constituție pentru Europa, Romano Prodi, președinte al Comisiei Europene, afirmă: În 25 martie 1957, în acest loc solemn, Europa răspundea consecințelor războaielor mondiale și ale Războiului Rece printr-un proiect fără precedent de construire a unei democrații supranaționale. Astăzi, Europa își reafirmă originile și unica sa formă de organizare politică pentru a înfrunta provocările globalizării, pentru promovarea valorilor păcii și ale solidarității și pentru a-și exercita rolul care îi revine pe scena internațională 107. "Transnațională" este, așadar
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
comune, după cum consfințește articolul 12 din ECHR196. În afară de faptul că atrage atenția asupra dimensiunii interne a legitimității Uniunii Europene, discursul politic pune și problema identității pe care Uniunea Europeană o propune "în afara granițelor sale": Uniunea Europeană oferă un model armonios de democrație supranațională. Aceasta este singura încercare concretă de construire a unei globalizări democratice apte să ofere dreptul și dezvoltarea. Pentru aceasta, ea poate juca un rol cu totul special în lumea de astăzi și de mâine 197. Ideea de a da un
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
de mecanism gândit de Uniunea Europeană pentru popularizarea regulilor și valorilor democratice. Aceste elemente de convergență se pot reuni în faptul că cele trei zone de policy considerate ca fiind modelul de democrație promovat de Uniunea Europeană împărtășesc unele trăsături comune: dimensiunea supranațională a puterii; dimensiunea discursivă a proceselor democratice; un trade off între dimensiunea participativă și dimensiunea reprezentativă în favoarea celei dintâi; tendința de a traduce reprezentarea funcției legate de teritoriu într-o reprezentare de tip transnațional legată de definirea de policy issues
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
și semnificația pe care o capătă în practica instituțională de guvernare. Pare, așadar, justificat să considerăm că alegerea actorilor implicați în practicile discursive a fost influențată de argumentația pe care se întemeiază definirea identității Uniunii Europene ca model de democrație supranațională (Dryzek, 1999). În acest model de democrație, actorii internaționali interacționează pe cale discursivă (March, Olsen, 1995 [1997], p. 182)232. Dat fiind că această concepție de democrație se articulează în jurul unei legitimări de tip discursiv (Fishkin, 1991), capacitățile care depind de
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
să poată exercita o presiune de sus în jos asupra guvernelor naționale și să poată desfășura o funcție de control în privința jurisdicțiilor naționale în cadrul implementării drepturilor fundamentale. De aceea, în această viziune a democrației statele naționale sunt supuse unei presiuni normative supranaționale, atât în discursul asupra construirii statului, cât și în discursul asupra construirii identității naționale. Tabelul 4.1 Funcțiile și actorii-target ai promovării democratice europene Actori-target Funcții Curți constituționale Interpretarea normelor juridice; argumentații de tip juridic și politic, controlul legislației primare
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
se bucure cetățenii în cadrul Uniunii sau în afara ei. Referitor la prima dimensiune, aceea de rule of law, dreptul la un proces egal și egalitatea înaintea legii, se înțelege că acestea trebuie protejate atât în context statal, cât și în context supranațional. Cât despre ansamblul de drepturi care pot fi apărate prin existența garanțiilor constituționale care consfințesc aplicarea legii în mod egal și transparent pentru toată lumea, de fapt, în acest cadru relația care are loc între legitimarea law making și practicile de
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
importanța participării, ca formă de legitimare discursivă, condițiile de egalitate ar trebui să fie realizate în funcție de posibilitatea sau capacitatea de participare. Semnificația pe care și-o asumă cetățenia este, de aceea, situată în cadrul acestui spațiu, între nivelul național și cel supranațional, între spațiul politic și spațiul social. 4.5. Mecanismele de accountability între stat și societatea civilă transnațională Reconstruirea constelației de actori spre care Uniunea Europeană și-a îndreptat acțiunea de democratizare permite evidențierea rolurilor sociale și politice cărora aceasta le încredințează
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
republici iugoslave Bosnia, Serbia și Macedonia țări care se confrunta în continuare cu impactul dezastruous al conflictelor interetnice și militare din anii 1990 din regiunea balcanică. Atât pentru noile membre, cât și pentru țările care au rămas în afara noii structuri supranaționale a UE, implicațiile sunt simbolice și practice. Dacă ne amintim că imediat după 1989 una dintre sintagmele cele mai des folosite de clasa politică din Europa Centrală și de Est era "întoarcerea la Europa", pentru aceste țări aderarea înseamnă despărțirea
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
ai diplomației europene, atât prin activitatea guvernelor lor, cât și prin prezența reprezentanților săi aleși în Parlamentul de la Brussel. Fără îndoială că noii membri încă învață cum să echilibreze interesele și suveranitatea lor națională cu apartenența lor la o structură supranațională. Din punct de vedere economic, extinderea a conferit celor zece țări din fostul spațiu socialist integrarea pe piața unică a UE. Deși există încă anumite restricții legate de dreptul de rezidență și de libera circulație a forței de muncă, precum și
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
perfecțiune, așa cum a încercat marxismul utopic, va sfârși într-un dezastru mai mare sau mai mic, iar asta e singura predicție care se poate face cu certitudine. Este un sfat care se poate da atât liderilor naționali cât și instituțiilor supranaționale precum UE. 11. Cum sunt studiile românești și est-europene văzute în țara și in domeniul dvs. la două decenii după căderea regimurilor comuniste? Merită încă să studiezi aceste țări? De ce? Mi se pare că studiile est-europene au fost devansate de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
concurează între ele. Unde se situează Europa socială? Cum se poate construi o confederație democrată pornind de jos? Avem nevoie de un Parlament European mai puternic și trebuie să clarificăm conceptul de federație, adică relațiile dintre guvernele naționale și instituțiile supranaționale ale UE. Mă tem că există o diferențiere neoficială între țările de mâna întâi și cele de mâna a doua, între puterile mari, influente și toți ceilalți. Țările membre mici trebuie să coopereze mai mult decât o fac în prezent
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
multă atenție. Printre ele sunt cele privind procesul de integrare UE, care implică încorporarea rapidă a unor state și economii organizate după principii foarte diferite decât cele "europene". Altele se referă la transformarea vieții spirituale sau la dezvoltarea unei entități supranaționale europene într-o regiune cu sentimente naționaliste, ca să nu spun antiimperialiste. În măsura în care analogia neocolonială are sens când ne gândim la extinderea UE, comparațiile cu "colonialismul socialist" anterior vin de la sine, iar literatura postcolonială va deveni un punct de referință tot
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
aparține juristului Pierre du Bois (1250-1320). Studiind la Universitatea din Paris, du Bois a îndeplinit funcții, succesiv, în serviciul regilor Franței și Angliei. Proiectul său este interesant deoarece el pune pentru prima dată problema raportului dintre suveranitatea statală și instituțiile supranaționale ale Europei, problemă-cheie mai ales pentru dezbaterile de după cel de-al doilea război mondial. Soluția propusă este constituirea unei confederații europene sub egida Papalității, pentru a asigura pacea între națiunile creștine și lupta împotriva necredincioșilor. Conflictele dintre creștini urmau să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de Gaulle le dă libertate de acțiune prietenilor săi politici și intervențiile sale publice se fac din ce în ce mai rare. El ia poziție împotriva tratatului Comunității Europene de Apărare (CED), care creează o armată europeană integrată, punct de plecare al unei Europe supranaționale. Proiectul este respins la 30 august 1954 prin ralierea adversarilor reînarmării Republicii Federale în special comuniștii și a adversarilor supranaționalității. Problemele decolonizării. Începînd din 1953, totuși, regimul celei de-a IV-a Republici se dovedește din ce în ce mai neputincios în a răspunde
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o va pune în practică. O altă politică externă. Eliberat de ipoteca algeriană, de Gaulle poate, cu mai multă autoritate, să continue marile orientări ale politicii sale externe. Încă de la întoarcerea la putere, el anunțase aceste orientări. Ostil unei Europe supranaționale, făcuse în materie europeană două alegeri considerabile: să nu pună în discuție tratatul de la Roma care instituie Piața Comună, semnat la 25 martie 1957; să continue apropierea franco-germană, care, odată împlinită, să constituie fundamentul unei Europe confederate, independentă de Statele Unite
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
indispensabil. Conflictul, pînă atunci voalat, în legătură cu politica externă, se declanșează. Cînd, la 15 mai 1962, de Gaulle reafirmă cu ocazia unei conferințe de presă că "nu poate exista o altă Europă decît cea a statelor", și se declară împotriva Europei supranaționale, miniștrii republicani populari demisionează din guvernul condus de Georges Pompidou, fost colaborator al generalului de Gaulle, succesor al lui Michel Debré după 14 aprilie. Socialiștii radicali și independenți critică și ei orientările politicii europene. Succes și contestare a gaullismului Referendumul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
unirea Europei Occidentale eforturi mari și neîncetate încoronate parțial de succes, vrea ca edificiul să se desăvîrșească în condiții echitabile și rezonabile; ca agricultura franceză să intre în Piața Comună efectiv și aceasta fără ca, mai apoi, vreo comisie așa-zis supranațională și vreo regulă a majorității să poată să pună totul sub semnul întrebării; ea vrea ca, dacă este vorba într-o zi să se construiască o organizație politică a Celor Șase, Franța să nu riște, prin chiar efectul acestei proceduri
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
astfel de nivel "superior". Astfel, dacă ceva poate fi aplicat de primărie, guvernul nu are treabă acolo. Numărul de probleme pe care guvernanții le-ar avea de rezolvat s-ar reduce considerabil. Bineînțeles că s-ar diminua și rolul autorităților "supranaționale", în afara situațiilor cu adevărat excepționale" (V.N.). Există o evidentă diferență între sistemul subsidiarist și providențialist, prin ignorarea și excluderea de către primul a oricărui tip de ideologie a egalității; drepturile și necesitățile sînt clar evidențiate și, în același timp, bine balansate
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de democrație, a introdus criterii ce restrâng tot mai mult sensurile înțelegerii democrației funcționale. În accepțiunea profesorului Morlino, statul de drept relevant pentru analiza unei "bune" democrații trebuie să fie caracterizat de: aplicarea erga omnes a unui sistem legal, chiar supranațional, care garantează drepturile și egalitatea cetățenilor; absența, chiar și la nivel local, a aspectelor dominate de către organizațiile criminale; absența corupției în aparatele politice, administrative și judiciare. Totodată, statul trebuie să se caracterizeze prin: existența unei birocrații civile, centrale și locale
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de autoritarism; 2) de la regimuri nedemocratice la regimuri democratice; 3) de la un tip de democrație la altul; 4) de la o democrație reală, de calitate inferioară, la o democrație de înaltă calitate; 5) de la un tip de democrație națională la una supranațională. A patra tranziție este parțial inedită și, pentru majoritatea țărilor, se plasează într-o perspectivă de viitor. A cincea tranziție este total inedită și se referă la o anumită zonă a lumii (la Europa Occidentală, Orientală și la fenomenul de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]