1,367 matches
-
unui bombardament american și o bombă care se rostogolește în urma lor pe scări (bomba aia are un temperament spielbergian) , răspunzi la ambiția regizorului Cristian Nemescu : vrei să-i iasă tot ce încearcă să facă. și încearcă multe : o felie de suprarealism comercial, un inventar de tipuri rurale romînești, o parodie de western, o comedie erotică și, best of all, primul film romînesc cu pușcași marini americani. E o premisă minunată de tip așteptați-vă la cadouri peste cadouri : ce se întîmplă
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
viitorul toate ar dori să fie exact propriile lor... contrarii. Sau, parțial contrariate de ele însele. De aici propulsia spre alogic, dar mai artistic, întru paradoxal, dar mai limpede ca intenție-ideație-subiect, întru absurd, dar mai palpabil ca existență cotidiană, întru suprarealism, aici el însuși îndreptățindu-se ca ceva ce dă sens și... contrasens artei zilelor noastre, în general. Iar, alteori, se întâmplă că "metoda" mea încearcă să o prindă, să o definească cititorul competent, precum în cazul când, în "România literară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fost nepotul poetului Gherasim Luca, scriitor de avangardă bucureșteană, contemporan și prieten cu Tzara, Sașa Pană, Geo Bogza, Gellu Naum, pictorii Perahim și Victor Brauner. În casa-atelier din Kiriat Ono (dna Gore este pictor) am descoperit câteva relicve autentice ale suprarealismului românesc: obiecte, cărți, scrisori și tablouri din perioada de efervescența a avangardei române. Pe un perete am văzut atârnată o caligramă semnată: Gherasim Luca -1928... Gânduri din țara măslinilor A.B.Domnule Adrian Grauenfels, suntem la început de an, vă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fost nepotul poetului Gherasim Luca, scriitor de avangardă bucureștean, contemporan și prieten cu Tzara, Sașa Pană, Geo Bogza, Gellu Naum, pictorii Perahim și Victor Brauner. În casa-atelier din Kiriat Ono (dna Gore este pictor) am descoperit câteva relicve autentice ale suprarealismului românesc: obiecte, cărți, scrisori și tablouri din perioada de efervescență a avangardei române. Pe un perete am văzut atârnată o caligramă semnată : Gherasim Luca 1928. Originalul franțuzesc este caligrafiat cu penița (aranjat vertical) pe o hârtie de textură aspră, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de bănuială că vremea jovialității cam trecuse. Ce era de făcut, așadar? Continua să lucreze sârguincios, iar, după documentarea pe care mă solicita să i-o completez la Biblioteca Academiei, rezulta că se adâncise în problematica avangardei, mai precis, a suprarealismului, pe unde mai adăstase în căutarea unor contextualizări favorabile creației lui Blecher. Într-un e-mail datat 26 decembrie 2004, lăsa a se înțelege că avansează satisfăcător în concretizarea proiectului: "Eu mă apropii de sfârșit. Cum ți-am mai spus, aș
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
vis prin norii palizi și reci, preotul cânta un "Pomenește, Doamne...", iar bătrânul tată își descoperise capul 111. Când trece în vis, biserica suferă modificări esențiale, dobândind alte proporții, alt colorit, iar misterul și încifrarea capătă dimensiuni ce amintesc de suprarealism: Portale cu stâlpi nalți de aur, galerii de marmură albă, stele albastre pe plafoanele de aur a salelor mari, toate pline de un aer răcoros și mirositor; numai o poartă închisă n-am putut-o trece neciodată. Deasupra ei, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cincilea, în primii ani ai nou-instauratului regim, câteva anchete au un pronunțat caracter demascator, în consens cu campaniile antiburgheze purtate în întreaga presă de stânga. Astfel, ancheta intitulată Aspecte din literatura contemporană, inițiată pe 8 mai 1945, combate cu virulență suprarealismul (sub semnătura lui M. I. Cosma), ideologia Cercului Literar de la Sibiu (Nicolae Veronescu) ș.a.m.d. Ilustrative pentru pulsul vieții literare postbelice sunt și interviurile cu Mihai Beniuc, Cezar Baltag, Radu Boureanu, Mihai Ungheanu, Eugen Barbu ș.a. Cronică teatrală publică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
acoperișurile / Se vor aprinde. // Incendiul, da, mărețul incendiu / Al înșelătoarelor laude ! el/ Ne va desăvârși frumusețea bănuitoare./ La umbra norului de marmură/ Cine va scăpa ? / Dar cine va scăpa ?”. P. recurge frecvent la alegorie, construiește tablouri fantastice, criptic-semnificative, după modelul suprarealismului pictural - Salvador Dalí, de pildă, cu al său tablou cu ceasuri moi este evocat fie aluziv, fie chiar explicit, și ales ca ilustrație a copertei volumului Aproape un cerc (2001) -, alteori textualizează fervent contingentul, cumva în maniera unui Fernando Pessoa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
a sinucis Urmuz, APF, 1993, 3-4; Constantin Cubleșan, Fantasticul absurd, ST, 1993, 3-4; Elvira Sorohan, Urmuz, ironia iconoclastă, RL, 1993, 45; Christian Bolog, Urmuz și labirintul, JL, 1995, 43-48; Cornel Munteanu, „Pagini bizare”, ST, 1996, 4-5; Elvira Sorohan, Urmuz și suprarealismul, JL, 1996, 49-52; Geo Vasile, Urmuz sau Estetica vidului, LCF, 1997, 24; Pop, Pagini, 9-16; Anca-Maria Rusu, Antecedente românești ale teatrului absurdului, DL, 1998, 36; Glodeanu, Poetica, 338-351; Cărtărescu, Postmodernismul, 299, 351, 360-361; Dicț. esențial, 862-864; Nicolae Crețu, „Jocurile” lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
260-263; Adrian Lăcătuș, Urmuz, Brașov, 2002; Irina Marin, Urmuz, eternul precursor, RL, 2003, 25; Paul Cernat, Urmuz: un conservator eretic?, OC, 2003, 193; Cecilia Burtică, Urmuz avant Dada (Urmuz sau Originile suprarealiste), pref. Dumitru Gherghina, Craiova, 2003; Ovidiu Morar, Avatarurile suprarealismului românesc, București, 2003, 63-69, passim. D. Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
este de o imprevizibilitate cu totul excepțională: pestriță și entropică, deseori de factură avangardist „absurdă”, ceea ce ar autoriza părerea că, în materie de „delir imagistic”, acest poet așa-zis fără înaintași direcți s-ar afla, într-o măsură, în descendența suprarealismului românesc ilustrat de Virgil Teodorescu, Gellu Naum ș.a., ralierea la acest patrimoniu fiind însă amendată de opțiunea pentru postura etică și recursul la imprecație; alteori de factură onirică, având puternice inflexiuni expresioniste, articulată într-o savant orchestrată construcție parabolică abstrusă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289685_a_291014]
-
să o rostească la Congresul pentru Apărarea Culturii, instrumentat de sovietici la Paris în 1935, după cum nu sunt comentate în integralitatea lor relațiile cu Leon Șestov și cu nihilismul iraționalist șestovian. Un plus de înțelegere a atitudinii lui Fundoianu față de suprarealism ar fi adus discutarea unor articole apărute în „Integral” (1927). Celelalte cărți ale lui S. au ca trăsătură comună expunerea didactică. SCRIERI: Crochiuri de istorie literară, București, 1974; G. C. Nicolescu (1911-1967). Studiu biobliografic, București, 1978; B. Fundoianu/Benjamin Fondane
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289961_a_291290]
-
aduce dezvoltări importante ale teoriei. Chiar scriitori ca Faulkner sau Kafka, fără a mai vorbi de Camus și Sartre, ori "teatrul absurd", sunt mult prea puțin utilizați față de ponderea lor reală în peisajul literar actual. Același lucru în poezie, unde suprarealismul, imagismul ori expresionismul german apar destul de rar față de frecvența citatelor din Shakespeare, poeții metafizici englezi, simboliștii francezi etc. Orice insinuare cu privire la unilateralitatea informației autorilor este interzisă de erudiția lor impunătoare. Situația trebuie explicată, cred, tocmai prin extraordinara proliferare a formelor
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
raționalismul dinspre trecutul spre viitorul spiritului, dinspre amintire spre tentativă, dinspre elementar spre complex, dinspre logic spre supralogic, iată sarcini indispensabile ale unei revoluții spirituale"779. Bachelard propune pentru această nouă situație a rațiunii denumirea de "supraraționalism", gândit oarecum analog suprarealismului propus de Tristan Tzara cam în aceeași perioadă. Supraraționalismul presupune dialectizarea rațiunii, dar nu în sensul lui Hegel, ci mai degrabă în acela al inițiatorilor geometriilor neeuclidiene, care înseamnă a pune rațiunea să facă polemică, a-i da libertate față de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mai 1925, sub redacția lui Cezar Petrescu. Revista are în atenție atât informarea cititorilor cu privire la cultură și artă, cât și publicarea creației originale. Fără a se situa pe o poziție tradiționalistă închistată, polemizează totuși cu noul val literar (în speță, suprarealismul), din perspectiva structurilor formale care, după redactorii C.l. și a., sunt ininteligibile pentru publicul larg, al cărui interes revista își propune să-l susțină. În articolul Între scriitor și public (1924) Cezar Petrescu remarcă, profitând de ocazia unei „șezători” a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286619_a_287948]
-
sărbătoarea unei răni.” O abordare mai sistematică - și, fatalmente, mai didactică - se întâlnește în Avangarda în literatura română (1990). Teza rămânând aceeași, accentul cade acum pe radiografia limbajelor și nu a autorilor. Odată delimitate compartimentele (precursorii, dadaismul, constructivismul, futurismul, integralismul, suprarealismul, „marginalii”), comentariul se desfășoară pe trei niveluri: discutarea manifestelor (de unde se deduce o posibilă suprastructură retorică ce urmează a fi verificată prin confruntarea cu textul literar), descrierea poeticilor individuale și o foarte aplicată analiză de text. Fără a fetișiza obiectul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
de cea a predecesorilor săi737. Despre literatura modernistă se menționează că aceasta pătrunde în Finlanda pe filieră suedeză. Prima reprezentantă a acestui gen de literatură este Edith Södergran. Din versurile acesteia reies tendințe ce țin de expresionism, imagism, parțial dadaism, suprarealism și futurism. În afară de Edith Södergran mai sunt și alți poeți care au cultivat ritmul liber, absența rimei. Moderniștii de expresie suedeză s-au grupat în jurul a două reviste "Ultra" și "Quosego", expresionismul de sorginte suedeză manifestându-se până după cel
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
comentatorului fenomenelor moderne: foarte receptiv la manifestările novatoare (nu se poate face abstracție de importanța pe care studiile sale au avut-o pentru recunoașterea creației brâncușiene, a unor muzicieni contemporani, mai târziu a lui Ion Țuculescu), nu a acceptat niciodată suprarealismul. Opunându-se suprarealismului, C. va accepta în schimb programul expresionismului, „generalizare și fundament pentru alte explicații”. Singurul element important al teoriei expresioniste asupra căruia insistă este empatia (termenul însă a apărut în opera unor esteticieni - îndeosebi W. Worringer - care nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
foarte receptiv la manifestările novatoare (nu se poate face abstracție de importanța pe care studiile sale au avut-o pentru recunoașterea creației brâncușiene, a unor muzicieni contemporani, mai târziu a lui Ion Țuculescu), nu a acceptat niciodată suprarealismul. Opunându-se suprarealismului, C. va accepta în schimb programul expresionismului, „generalizare și fundament pentru alte explicații”. Singurul element important al teoriei expresioniste asupra căruia insistă este empatia (termenul însă a apărut în opera unor esteticieni - îndeosebi W. Worringer - care nu aveau în vedere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
Comunist fără să se rupă total de estetica suprarealistă care a marcat profund epoca și s-a extins dincolo de fronturile Hexagonului, așa cum este cazul lui Paul Éluard. Ca și curentele de avangardă care i-au precedat fovism, cubism, futurism, dadaism -, suprarealismul este în același timp o mișcare culturală transnațională care are ramificații în mai multe țări europene și din afara Europei, dar și un fenomen "parizian" care s-a instalat pe acel "Mal stîng", ce reprezintă la mijlocul anilor douăzeci polul principal al
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
mediteraneene și balcanice în așteptarea diasporei antinaziste a anilor treizeci, și pictorilor străini care formează marile "batalioane" ale așa numitei "Școli din Paris" în care figurează printre alții italianul Modigliani, lituanianul Soutine și rusul Chagall. Spre deosebire de mișcarea dadaistă și de suprarealism, expresionismul nu constituie un fenomen cu totul nou în Europa de după război. Tot fenomen transnațional, dar al cărui epicentru se situează în Germania, acesta a început să se manifeste în fapt în această țară, cu patru sau cinci ani înainte de
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
doilea găsind în această ultimă alegere pretextul pentru a da frîu liber imaginației folosind o rețea fină de paste colorate (Dejunul, 1932). Dar mai ales, prin Picasso se afirmă dorința de întoarcere la căutările și la descoperirile curentelor de avangardă: suprarealism (el participă la expoziția din 1925), cubism sintetic, dar mai ales expresionism. Pînza lui, Guernica, executată pentru pavilionul Spaniei republicane din 1937, poate fi considerată drept o culme a expresionismului din pictura epocii. Sculptura europeană dintre cele două războaie a
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
din urnă își va da seama de bogăția acestui "filon" devenit între timp o ramură a culturii "americane". Muzica europeană nu a cunoscut o varietate atît de mare de tendințe ca artele plastice. Influența expresionismului este minoră, iar cea a suprarealismului aproape nulă. Marile mișcări novatoare se manifestă în acest domeniu prin răspîndirea jazzu-lui care la rîndul său, trece de la spontaneitatea stilului New Orleans la forme mai complexe introducînd în stilul swing o orchestrație mai savantă, sau prin continuarea experiențelor efectuate
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
organizată de regim ca o reacție împotriva "Artei degenerate", altfel spus, arta sănătoasă și plină de elan vital a reprezentanților germanismului triumfător se opune morbidității estetice "cosmopolite" și "iudeo-bolșevice" reprezentată în concepția conducătorilor celui de al III-lea Reichde dadaism, suprarealism, expresionism și de arta abstractă. Rezultatul nu este cel scontat, căci afluxul vitalizator la "acest adevărat infern al omului inferior" (potrivit catalogului expoziției "degeneraților") este considerat de organizatori drept suspect, ceea ce-i va determina să se abțină în viitor de la
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
al "Tinerilor pictori de tradiție franceză", inițiat în timpul ocupației și din rîndurile căruia apar personaliști ca Bazaine, Manessier și Estève. În anii 50 li se vor alătura și alți pictori veniți fie din arta figurativă, ca Roger Bissiere, fie din suprarealism cum sînt Camille Bryen și Alfred Wols (născut la Berlin, stabilit la Paris în 1932). Plecînd din acest epicentru parizian, arta abstractă s-a extins de la sfîrșitul deceniului 1940 în majoritatea țărilor europene, unde de altfel, a reînsuflețit adesea tendințele
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]