3,122 matches
-
familiile haotice. Bloomquist și Schnell, 2002, oferă următoarea definiție comportamentului agresiv: producerea unor daune sau prejudicierea uneia sau mai multor persoane. Conform Dicționarului de Sociologie (1993) agresivitatea reprezintă un „comportament verbal sau acțional, ofensiv, orientat spre umilirea, minimalizarea și chiar suprimarea fizică a celorlalți”. Agresivitatea are diverse definiții, putând fi abordată din perspectivă psihologică, sociologică, religioasă etc. S-a generalizat credința că agresivitatea are doar forme active, Însă nu mai puțin distructivă este cea pasivă, manifestată prin refuzul de a vorbi
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
rimată” sau „teatrală”), „Note și impresii”, editoriale, articole politice, semnate și Cronicar, M. Ieșanu, M. Sever, M. Sv., Proletar, Rinaldo, Tran, Yacassa. Din 1925 se stabilește la București, unde e numit director la „Adevărul literar și artistic”, funcție deținută până la suprimarea publicației ( 1939). Aici, fără a avea el însuși colaborări semnificative (doar succinte cronici teatrale, recenzii sau note la rubricile „Însemnări”, „Din viață... și din cărți”), dar promovând scriitori valoroși, cu precădere pe cei din cercul „Vieții românești”, contribuie la consolidarea
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
au vorovitu cu o samă din curtea domnească și au prinsu pe unchiu-său, pre Ștefan vodă, și i-a tăiat capul și niște apucatu Roman de domnie, leatul 6956 [1448]”. Domnii Moldovei au continuat această „politică” de accedere spre putere - suprimarea adversarului încoronat. Petru Aron, un pretendent (zicea, fără temei, că e fiu al lui Alexandru cel Bun37), l-a prins pe Bogdan (al II-lea), cel ce se declara fiu al lui Alexandru cel Bun, și i-a tăiat capul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prelinge o dâră de sânge. O paradigmă însângerată însoțește primele timpuri de istorie statală a țării Românești (ca și a Moldovei, de altfel). Puterea se câștigă adesea prin violență, era menținută prin mijloace deloc pașnice și era anulată, deseori, prin suprimarea deținătorului ei. Violența face parte, fără îndoială, din definiția Evului Mediu european (deci și a celui românesc), neatârnând - zicea Jacques de Goff - de vreun loc propice, fie el în Centru sau la Margine, ci de relațiile conflictuale care se nășteau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
atribute putând apărea în raport de variație liberă cu primul). Era destul loc pentru decizii arbitrare, „tirănești”, în preajma acesta „împuterniciți ai lui Dumnezeu singurii deținători ai adevărului și ai dreptății. Și aceste hotărâri au apărut, concretizându-se în porunci de suprimare a adversarilor (așa cum au făcut Radu Mihnea [1611-1616] cu boierii opozanți, conduși de stolnicul Bărcan Merișanu [ridicaseră și un „domn”, pe Mihai cămărașul], pe care „îndată porunci de-i prinseră și și porunci de-i tăie pe toți, afară de poartă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și omorât”, „și porunci de-i tăe pre toți afară de poartă”, „iar au abătut de ș-au tăiat boiarii, câți au mai rămas”), emițând despre faptele lor sau observații generale (judecata dihotomică: fapta bună - fapta rea), sau constatări cu privire la caracterul suprimării - dacă a fost, adică, pedeapsă, succedaneu al unei judecări (înaintea unui juriu amplu ce-i cuprindea pe boierii din Divan și pe mai marii clerului), ori crimă, dacă a reprezentat un act făcut „pe/ cu pravilă” (legea - „lege direaptă”, „lege
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe sine în toate faptele necuviincioase, făcea desfrâuri și jafuri, omoruri și lăcomie și alte necuviințe asemănătoare, căci era aspru și chinuitor rău, pe mulți a omorât cu multe și deosebite chinuri”76. Tot așa Alexandru Lăpușneanu, performer într-ale suprimării. Și la fel, în timpul lui Grigore I Ghica, când, la insistențele celor două „vase rele” - vornicul Stroe Leurdeanul și velvistiernicul Dumitrașcu Cantacuzino -, Voievodul a poruncit ca „staripostelnicul” Constantin Cantacuzino, întemeietorul ramurii Cantacuzinilor din țara Românească, să fie ucis, în 1663, la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
proprie și comploturilor boierești ce se țineau lanț, dobândirea puterii dovedind o capacitate de mobilizare neistovită -, care sfida autoritățile (pe cea temporală, ca și pe cea spirituală), sfida cutumele și dispozițiile legii (când aceasta a început să funcționeze), îngăduia și suprimarea Voievozilor. Suprimări preparate uneori prin uneltiri și conspirații complicate - cu „centrii” înăuntrul hotarelor țării sau în afara lor -, așteptate deci, surprinzătoare alteori, acordând preponderență aleatoriului și accidentalului în locul planului politic (urzit de un adversar puternic sau de un pretendent mai bine
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
comploturilor boierești ce se țineau lanț, dobândirea puterii dovedind o capacitate de mobilizare neistovită -, care sfida autoritățile (pe cea temporală, ca și pe cea spirituală), sfida cutumele și dispozițiile legii (când aceasta a început să funcționeze), îngăduia și suprimarea Voievozilor. Suprimări preparate uneori prin uneltiri și conspirații complicate - cu „centrii” înăuntrul hotarelor țării sau în afara lor -, așteptate deci, surprinzătoare alteori, acordând preponderență aleatoriului și accidentalului în locul planului politic (urzit de un adversar puternic sau de un pretendent mai bine plasat), dar
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
publice, ocupând chiar „centrul” acelui „public”‚ deveneau trupuri neînsuflețite, definibile sub semnul unui „privat” particular. Au existat sfârșituri silnice, urmări ale unor dezlănțuiri violente, cu motivări într-o „politică” uneori obscură, adesea complicată. Escaladări ce nu țineau cont în realizarea suprimării nici de statutul Voievodului, nici de sacralitatea instituției prin intermediul căreia se înfăptuise ungerea. Explozii violente, precum războaiele, erau urmate de trădări ce alegau ca soluție uciderea. Mihai Viteazul era Domn, când a căzut pradă - crede Stavrinos în a sa Poveste
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
crezut monedă) - i-a fost lui Ștefan Tomșa al II-lea mare armaș (primise dregătoria de la Ștefan Tomșa și a ajuns întâi mare vornic al țării-de-Sus și apoi prin 1621-1623, mare vornic al țării-de-Jos), îi aducea la îndeplinire poruncile de suprimare a inamicilor. îl las din nou pe Miron Costin să-l urmărească pe Nicoriță armașul ascultând poruncile lui Tomșa, chiar când acesta ordona măceluri crunte și spectacole macabre („Acela vărsătoriu de sânge - constata cutremurat istoricul - s-au arătatŭ dintâiaș dată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la Mircea voievod”. Dându-i satul, urmașii lui Mandea „s-au plătit de către Dragomir armașul” (se arată în hrisovul dat de Alexandru al II-lea Mircea). Complicată viața văduvelor... Spectrul sărăciei: confiscarea averii Răzbunările Voievozilor nu se încheiau mereu cu suprimarea adversarilor. Urmașii „hiclenilor” și ai inamicilor (dușmani „din vremea boieriei” - cum zicea cronicarul) de tot soiul (uciși sau refugiați peste hotare) trebuiau să simtă duritatea puterii domnești. Expresia ei cea mai curentă era „trecerea bucatelor pe seama Domniei”, confiscarea averii, adică
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
domniia, și țara, ce-i va fi voia lui să facă și să tocmească”), îl alege, spre a-și urma destinul, tocmai pe cel care, în pofida tuturor măsurilor de prevedere pe care și le ia prudentul bătrân, îi va patrona suprimarea. Postelnicul Constantin Cantacuzino instituise un model ce va fi urmat (fiul său, Drăghici, a pășit chiar și pe „traseul jertfirii”), un model ce va avea ca principal țel slujirea optimă a intereselor comunității. în jurul lui - și, după 1663, în jurul văduvei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Radu, fiul lui Mihnea Turcitul, a pus să fie încrustate pe o ripidă de la Mănăstirea Radu Vodă din București, sub „tabloul” familiei (Radu Vodă Mihnea, Arghira Doamna și Alexandru Coconul), stemele țării Românești și Moldovei într-o elocventă alăturare. * Prin suprimarea marelui vistiernic Hrizea Karydi din Popești, Șerban Cantacuzino (Voievodul al cărui chip - ne spune Stoica Ludescu -- „era groaznec, cât să spărea dă el și păgânii și alte țări”) a trecut - am văzut deja - o probă de inventivitate. Invocând o operație
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 598. Maria, cea dintâi soție a lui Petru Rareș, moartă în 1529, a fost înmormântată la Mănăstirea Putna. 579. în Cronicile slavo-române, ed. cit., pp. 175, 180. 580. Nu toți istoricii au validat această suprimare, după cum, la fel, unii cercetători nu au fost de acord - am văzut - cu participarea Doamnei Ruxandra la otrăvirea lui Lăpușneanu. 581. Vezi Inscripțiile medievale ale României. Orașul București, vol. I, p. 509, nr. 618. 582. Nicolae Iorga, Inscripții..., fasc. I
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
R. Le Senneă. Constrângerea nu trebuie confundată cu abținerea. Prima este de ordin exterior, pe când a doua este de ordin personal, interior. Prima este impusă persoanei, a doua și-o impune persoana Însăși. Constrângerea schimbă persoana prin limitarea sau chiar suprimarea libertății. Această schimbare se observă atât În planul sufletesc, cât și În cel moral. Fie că este o constrângere externă, fie că este vorba de o abținere interioară, În ambele situații, persoana suferă. Suferințele morale au caracter de frământare și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoanei. Eul gândește moartea propriei sale persoane ca pe o negare a vieții acesteia. Dincolo de asta, totul devine de negândit. Ceea ce poate fi gândit este numai anticiparea morții, pregătirea acesteia, așa cum vom arăta mai departe. Dacă moartea este condiționată de suprimarea funcțiilor vitale ale trupului, ce se va Întâmpla În cazul acesta cu Eul, cu sufletul? Putem oare accepta că trupul este perisabil, iar sufletul este nemuritor? Poate sufletul unei persoane să supraviețuiască morții trupului său? Dacă acceptăm că sufletul este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
virtual roman de familie, încadrabil, împreună cu elementele de frescă socială în care e cuprins, într-un vast roman-cronică, o „saga” pe care S. chiar intenționa să o scrie. Biografia interioară evoluează pe fundalul circumstanțelor de epocă ce au dus la suprimarea democrației, la discriminări rasiale și instituționalizarea antisemitismului, la deportări și pogromuri, la instaurarea regimului legionar și a dictaturii militare, la război și la ocupația sovietică. Direct afectat, mai cu seamă ca evreu, de toate măsurile antidemocratice, diaristul își exprimă solidaritatea
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
se retragă din viața socială și activitatea profesională; izolarea impusă sau acceptată voluntar este tot o formă de inadaptare; izolarea este starea de însingurare acceptată de un individ care se retrage din lume, din societate, reducând considerabil, uneori până la completa suprimare, relațiile sale cu celelalte persoane și cu mediul social; trebuie să vedem în aceste situații fie conduite de refugiu, fie manifestări ale unor tulburări psihice, situații nevrotice, complexuale etc.; supunerea forțată cu claustrarea individului este tot o formă de conduită
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în comunitatea umană); profilaxia specifică sau psihoindividuală (un regim de viață și de muncă protejat, satisfacții materiale și morale); b) intervenția, care este etapa terapeutică și se adresează persoanei în condițiile apariției și evoluției clinice a bolii mintale, căutându-se suprimarea acesteia prin mijloace terapeutice (terapie biologică, psihoterapie, socioterapie); ea se prezintă sub trei forme: terapia intraspitalicească; terapia semiambulatorie; terapia ambulatorie. c) postintervenția sau etapa recuperatorie, care acționează asupra efectelor psihice, a stării de deficiență psihică postprocesuală, căutând să compenseze consecințele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tensiune socială, anxietate, depresie, autoagresivitate, prin descărcare pulsională internă (suicid), o încărcare pulsională rapidă și de mare intensitate, care se acumulează fără a putea fi eliberată; f) în faza de eliberare a forțelor modelului socio-cultural, asistăm la scăderea până la completa suprimare a forțelor de reprimare ale modelului social; în aceste circumstanțe, pulsiunile acumulate în interiorul grupului comunitar-uman se descarcă, eliberând forme de comportament de tip heteroagresiv (violență, criminalitate), conduite deviante sau sociopatice; este o formă aberantă de libertate, lipsită de orice ordine
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Medicina curativă sau terapeutica are ca obiectiv starea de boală a omului, atât cea somatică, cât și cea psihică, și, la fel ca profilaxia, acționează, în mod diferențiat, specific, pe tot parcursul vieții acestuia, din momentul nașterii. Măsurile terapeutice vizează suprimarea cauzelor îmbolnăvirii, anularea acțiunii factorilor nocivi, morbigenetici, și restabilirea stării de echilibru fiziologic și psihologic tulburată de procesul patologic. Toate „măsurile de îngrijire” a omului, fie că privesc „formarea omului” (paideea), fie că privesc „restaurarea omului” (therapeia), au același obiectiv
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mult sau mai puțin pronunțată de dependență; b) evadarea sau evaziunea: unele boli favorizează apariția unor forme de evaziune, reprezentând pentru bolnavi modalități de rezolvare a unor dificultăți personale; aceste manifestări pot îmbrăca următoarele forme: retragerea - îngustarea orizontului bolnavului și suprimarea multora dintre legăturile sale cu mediul; introversia - închiderea în sine și localizarea intereselor bolnavului asupra propriei persoane; regresiunea - dependența de medic, care face ca bolnavul să adopte un comportament de tip infantil; c) exaltarea Eului, manifestată prin următoarele aspecte: narcisismul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
descărca pulsiunile, care, acumulându-se, duc la grave tulburări de sănătate mintală: nevroze, stări reactive, depresii, sinucideri. În statul anomic, reprezentând forma statală care succede crizei statului totalitar desființat, apar noi forme de manifestare a sănătății mintale în criză. Datorită suprimării modelului cultural, în locul acestuia rămâne un vid anomic, care aruncă societatea într-o stare de confuzie. Reprimarea libertăților este înlocuită cu o pseudolibertate haotică, în cadrul căreia fiecare se conduce după bunul său plac. În această situație, lipsind normele reglatoare ale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ușurarea durerilor muribundului, ajutându-l, însoțindu-l psihologic să treacă de pragul morții”. Eutanasia este un tip de moarte accelerată datorită unor tehnici de intervenție destinate să atenueze suferința produsă de durerile fizice mari. Această teorie consideră că este legitimă suprimarea vieții indivizilor tratați sau grăbirea morții bolnavilor incurabili pentru a-i scuti de suferința unei agonii prelungite (P. Foulquié și R. Saint-Jean). Eutanasia este un concept derivat din „eudaimonism” și din „hedonism”, principii care resping suferința și durerea, cultivând plăcerea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]