1,054 matches
-
unui bărbat „Irezistibil...!”. Întors acasă victorios, o victorie echivalentă cu cel puțin escaladarea Everestului, Tony Pavone nu bănuia iar intuiția sa nu-i avertiza, marea dragoste ce se va contura, Învăluindu-l...!! Lăsă aparatul de radio să transmită muzica În surdină, iar el pe jumătate adormit se lungi În așternut zâmbind flegmatic, Încercând s’o alunge pe Atena din memoria lui filozofând: desigur, o aventură ca ori care alta, este adevărat - puțin mai fierbinte - pe care Însă, va trebui s’o
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cântec de pahar ar fi bine venit...” Cu o dexteritate demnă de profesia sa, solistul acordă vioara scoțând unele sunete plăcut auditive, făcând semn orchestrei să-l acompanieze, aplecându-se către urechea Șefului de Șantier cu vocea joasă,aproape În surdină manevrând cu dibăcie arcușul viorii. „Cioc, cioc la poarta noastră! „Cine bate la fereastră... „E cocoșul de Gheorghiță! „Vine de la morăriță... Entuziasmat șeful bătu din palme, comandând pentru orchestră câteva sticle din vinul cel mai bun.Apoi se scotoci enervant
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cerând punerea imediat În libertate a inculpatului Tony Pavone, casarea dosarului, repunerea În drepturile avute Înainte de arestare, plata integrală a salariului pentru perioada cât a fost surghiunit...! La rândul lui judecătorul zâmbi Într-un anumit fel. Schimbă câteva cuvinte În surdină cu ce-i doi asesori populari care-l asistau, Îndreptându-și privirea către inculpatul Tony Pavone. „De ce nu recunoști...? Fii sincer, ai furat În complicitate cu gestionarul Bazei de Materiale, spune drept...Dacă nu recunoști, te asigur eu, Încăpățânarea ta
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Câteva momente stătu În expectativă, apoi se urcă În primul taximetru ce-i apăru În cale, spunând șoferului cu vocea sugrumată de emoție: „Piața Matache Măcelaru...! Fulgerător Își reaminti cărui fapt se datorează libertatea lui și umezindui-se ochii rosti În surdină cu gândul căruia Îi erau adresate cuvintele.” Șefule de Șantier, mi-ai pricinuit multe necazuri cu orgiile și prostituatele dumitale În care uneori am fost nevoit să particip de frică să nu stricăm prietenia dar, În final „Prietenul la nevoie
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Arhaică din punct de vedere psihologic -, toate fosilele din straturile ei mintale pe deplin active (și luna e un fel de fosilă) - visează la viitor. Cu toate acestea toată lumea se luptă din răsputeri, fiecare În modul său neîndemânatic și În surdină, cu o putere, un Înger al lui Iacob, să obțină o satisfacție finală sau gloria ce Îi este oprită. În orice caz, vă rog frumos să cereți autorităților să-și Înceteze căutarea. Vă implor. Fiica mea evident credea că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ore în care nu știam ce să fac. M-am întors în oraș încercând să-mi amintesc pe unde venisem și priveam mirat la clădirile cu ziduri groase, de parcă nu le mai văzusem niciodată. Ca din pământ se ridică în surdină o melodie în vogă. Deasupra capului lumina fosforescent o pancartă pe care scria colorat și cu litere inegale „Discoteca Tineretului”. O ușă mare și grea din metal decupată pe alocuri pentru a i se insera câteva foi de sticlă, mă
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
acele poveri, un întreg mecanism se oprise și fără griji, nu mai avea nici puterea să meargă înainte și nici să se înalțe până la vise, depășind universul său strâmt... Să nu-l furi! am auzit un glas cunoscut, tânguind în surdină șoapte care mă făceau să tresar... și așa e stricat... merge doar când vrea el. Încercam să găsesc în minte o mie de scuze, dar nu scoteam niciun sunet fiindcă ea deja mă prinsese de mână. Mă prostesc, îmi ziceam
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
bem vin de California și șampanie franțuzească, picolii se înclină în stil japonez și ieșim afară să ne luăm rămas-bun cântând „Mulți ani trăiască!” în cel mai neaoș stil mioritic, după ce Nick românul evreu american anticomunist epuizase înăuntrul cârciumii, în surdină, ușurel și discret: Leliță cârciumăreasă, Iubesc femeia, două cântece legionare și „Internaționala a doua”. Ceremonia oficială a fost tare frumoasă. City Hall este o fostă filatură transformată. Ofițera Stării Civile a venit la 2 fără 5, a descuiat Primăria, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
rămână așa, zise într-o doară cu gândul să-l încurajeze, adică să nu-l mai vadă trist. El nici n-o auzi. Gândul i se mută repede, se simți încălzită în soarele acelei zile de primăvară, își reluă, în surdină însă, melodiile preferate - două, trei - iar când încheie cu „sole mio”, Rex se așeză pe picioarele dindărăt și, sprijinit pe cele din față, o urmări cu capul într-o parte, cu urechile ciulite, nu se știe de ce acorda acestei melodii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
adevăr seama, încă de la prima aruncătură de ochi, că păstorii nu erau străini de jaf. Poate că le și dăduseră lovitura de grație răniților. O vorbă de-a mea sau de-a Hibei ne putea aduce la aceeași soartă. Punând surdină dușmăniei pe care o simțeam, mi-am luat o înfățișare cât mai detașată și am spus: — Așa vrea Cel-de-Sus! Iar după ce interlocutorii mei încuviințară la rândul lor cu o zicală, am continuat: — Am putea să ne bucurăm de găzduirea voastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
fac... Mă clatină spre pat al insomniei pas - În creierul meu plânge un nemilos taifas. Nocturnă E-o muzică de toamnă, Cu glas de piculină, Cu note dulci de flaut, Cu ton de violină... Și-acorduri de clavire Pierdute, în surdină; Și-n tot e-un marș funebru Prin noapte, ce suspină... Nervi de primăvară Melancolia m-a prins pe stradă, Sunt amețit, Oh, primăvara, iar a venit... Palid, și mut... Mii de femei au trecut; Melancolia m-a prins pe
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
de limpezire, un moment de lumină. — Nu, spuse Elfrida Gribb, în dimineața asta n-am chef de plimbare. Du-te tu. Mai am câteva lucruri de făcut pe aici. A lăsat-o întinsă pe șezlong, cu muzica cântându-i în surdină. PATRUZECI ȘI ȘAPTE Când moartea a ajuns pe insula Calf, a sosit fără zarvă, pe neașteptate, în vârful picioarelor. A fost mai degrabă un început decât un sfârșit. S-a întâmplat ca un fapt normal, banal, ca și când ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
adunătură de saltele, dând impresia unei gigantice suprafețe de stat pe jos, pe care deja erau întinși câțiva oameni. De-a lungul marginilor camerei erau așezate canapele jerpelite, câteva dintre ele ocupate. O muzică de visare, ambientală, inunda sala în surdină, ca o maree. M-am plimbat puțin în jurul formațiunii din saltele, uitându-mă după Tom și Alice și simțindu-mă în plus; nu era genul meu. Clientela era o amestecătură de New Age și tipi care atunci picaseră după o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
ultimele apariții rebusistice, citesc almanahurile zodiacale, sunt inițiați în secretele crimelor pasionale, compătimesc cu văduvele și înșelatele din telenovela de la 18.00, au rețete alfabetice de ceaiuri pentru slăbit, copiază recomandări paranormale pentru îngrijirea tenului și aparatul de radio, în surdină, le aduce mereu postul „Romantic“. Cum poți să-i urăști, bănuindu-le atâtea suavități? Cum poți să te enervezi, din deznădejdea zilnică a timpului pierdut, când vezi cât de calm li se trece ziua în care nu fac nimic? Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Pă român lasă-l să te fure, nu mult, cât apreciezi tu că poți sacrifica la jertfire, adică te faci că te uiți pă pereți, la directive și la plan, de-o pildă, cifre, tabeluri, carioca, dai pă bemoluri și surdină, și să vezi p-ormă ce ordine face românu’ el singur! Adică nu mai lasă și p-altul să se bage peste unde-și umple omu’ nostru rostuiala, da’ numa’ el, sarsanaua lui. Comunismu’ de ce crezi că a ieșit bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
vă va conduce. Păstorul 2: Slavă lui Dumnezeu în cer și pace pe pământ! Steaua și păstorii se îndreaptă spre iesle. Pauză muzicală de trecere spre scena IV - 2 minute Scena IV - Magii fac magie ( Se aud formule magice în surdină.) Caspar: Înțeleptule mag Melchior, gândești același lucru ca mine despre steaua aceea mare care a apărut? Melchior: Cred că da, magule Caspar. Baltazar: După cum arată steaua și proorocirile, pruncul care s-a născut va fi un mare împărat. Melchior: Proorocilor
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
în ciuda Împăratului Verde, dintr-un pur imbold erotic, atracțiile vulgare dispărând în impulsuri omenești nevinovate, fibrilații cugetate și violente curățenii sufletești. Împărate... dă-mi Gladiola din ținutul lacurilor limpezi și casante, să tremurăm neastâmpărați de ospățul serii, să fredonăm în surdină melodii uitate în ceasul delăsării, să ne- nfruptăm dornici cu lingurița din salatiera de argint plină cu ambrozie fierbinte și să imprimăm reverii blajine în păduricea plină de alburii păcate!
Dans haotic by Aurel Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83734_a_85059]
-
e, ai înțelege de ce-am făcut-o”. Două situații ciudate: Din dosarul psihiatric al lui Loftis lipseau paginile corespunzătoare perioadei 1924-1944, iar doctorul Lesnick era de negăsit. Cu prilejul interogării celor trei mexicani, unul dintre ei murmurase ceva în surdină: la CASL se primiseră niște scrisori în care se afirma că asasinatul de la Sleepy Lagoon fusese comis de un „bărbat alb, unul imens”. Lăsând la o parte ciudățenia, toate indiciile erau circumstanțiale - dar mult prea solide pentru a fi vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
puțin bâlbâit, dar bun profesor, era poreclit pur și simplu Tânărul, pentru că obișnuia să se adreseze elevilor cu acest apelativ: "Ă, ă, ă, tinere... tinere..."; iar când noi, păcătoșii, îl imitam în clasă, chiar în fața lui, ce e drept, în surdină, dar destul de tare, ca să audă cât trebuie: "Tinere, tinere!", el se scuza: ― Vă spun așa, ă, ă, pentru că nu știu cum vă cheamă pe fiecare-n parte... ă, ă, ă,! La care Moscu Ionaș i-a răspuns odată în surdină: ― De ce nu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
drept, în surdină, dar destul de tare, ca să audă cât trebuie: "Tinere, tinere!", el se scuza: ― Vă spun așa, ă, ă, pentru că nu știu cum vă cheamă pe fiecare-n parte... ă, ă, ă,! La care Moscu Ionaș i-a răspuns odată în surdină: ― De ce nu-nvățați? În sfârșit, câți profesori, atâtea porecle ― mai mult sau mai puțin pitorești și potrivite! Dar cu Crăcănel era s-o pățim lată! Crăcănel, profesorul de Științe naturale, pe numele lui adevărat Octav Anastasescu, fusese poreclit astfel din pricină că
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
elipsă imaginară pe trupul racului și spusei cu multă naivitate: ― Gâtul este aici la coadă! Clasa chicoti; iar profesorul, izbucni, ieșindu-și din răbdări: ― Marș la loc, măgarule! Ești de o impertinență nemaipomenită! Eu găsii cu cale să plâng în surdină și să rostesc cu frică parcă: ― Mai ascultați-mă puțin, vă rog, că știu toată materia! Clasa, solidară ca-ntotdeauna, interveni tot ca întotdeauna, în cor: ― Iertați-l, iertați-l! Dar Radian n-avea nevoie de intervenția clasei pentru aceasta
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
păru că cetatea nu mai are suflet. Se Întorsese voievodul, se Întorseseră dregătorii, garda Apărătorilor era la datorie, iarna era frumoasă iar vântul Încetase. Dar cetatea tot n-avea suflet. Era, parcă, locuită de păpuși mecanice. Viața continua, dar În surdină. Oamenii făceau ceea ce făcuseră și până atunci, dar mișcările lor aduceau cu cele ale marionetelor. Totul stătea sub clopotul de sticlă al unei așteptări grele. Erina aștepta o veste despre Cosmin. Oricum ar fi fost ea, dar veste. Cetatea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
E poate chiar caz de amînare! De înnoptat acolo! . . . Brrrr! . . ." De aceea își adresa în minte mici discursuri, monologuri ale plictiselei, nu prea violente sau zgomotoase, pentru că, în adevăr, atmosfera încărcată a locului o impresiona ,,Ce noroc! își zicea în surdină. Să nu poți suferi vizitele la tară și să fii nevoit să pici î a oameni într-o zi de necazuri. . . Nici măcar să nu fie amicii tăi, pentru a lua parte directă la acele necazuri; . . ." O pendulă din lemn de
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
momentul cel mai nepotrivit: - Nu mai plecăm odată? - pe un ton de reproș. - Ba da ... ba da ... răspunse din treacăt biata Lina, cu o nouă grijă parcă, pentru Mini, pe care o și uitase. Lenora se deșteptase și porni în surdină o dojana plângătoare împotriva întîrzierei lui Hallipa: - Să plece! Vreau să plece! Să nu mai stea un minut' repeta ca un leit-motiv. Mini auzi șoapte despre cai și trăsură: - Orice ar fi! Nici un minut! Totuși, nu de plecarea lor era
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
epistolie a "drepturilor fecioarelor" ... A fost la călugărițe ... - Nory râse, era dușmana institutelor religioase . . . 26 "Lăcustă! gândi Mini, îi zic lăcustă. Ca toate insectele, face selecția spre finalitatea instinctelor ei!" - dar nu pronunță cuvintele, nu putea, în noaptea aceea de surdină, articula sonor. In mintea ei treceau mai mult gesturi, culori, imagini decât idei. Asupra percepției noaptea lucrează deosebit ca ziua. Mai cu seamă noaptea asta fină, imaterială, nici luminoasă, nici obscură. Gânduri care altădată ar fi fost precise se estompau
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]