981 matches
-
Trăsăturile civilizației române în Dacia - Etnogeneză românească: semnificația sintezei - Constituirea statelor medievale: Transilvania, Țara Românească (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea 2. Civilizația românească în context european, secolele al XV-Iea - al XVII-lea 2.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - autonomie, vasalitate, suzeranitate, independență, principat - influențe bizantine, influențe occidentale - "feudalism românesc", "politică de cruciadă" 2.2 Conținuturi: - Biserica și Domnia - Politica externă a voievozilor: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul *Studiu de caz
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
occidental. 3.2. Conținuturi: - Transilvania de la voievodat la principat. - Semnificația întemeierii statelor medievale Valahia, Țara Moldovei, Dobrogea. studiu de caz: Diplomă Cavalerilor Ioaniți. Țările Române și statele vecine între diplomație și confruntare. 4.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - suzeranitate, vasalitate, Liga Sfântă. 4.2. Conținuturi: - Politică de cruciada a voievozilor români: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul. studiu de caz: Unirea Țărilor Române în timpul lui Mihai Viteazul. Constituirea României Moderne. 5.1
ORDIN nr. 5.001 din 31 august 2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2007-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180462_a_181791]
-
occidental. 3.2. Conținuturi: - Transilvania de la voievodat la principat. - Semnificația întemeierii statelor medievale Valahia, Țara Moldovei, Dobrogea. studiu de caz: Diplomă Cavalerilor Ioaniți. Țările Române și statele vecine între diplomație și confruntare. 4.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - suzeranitate, vasalitate, Liga Sfântă. 4.2. Conținuturi: - Politică de cruciada a voievozilor români: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul. studiu de caz: Unirea Țărilor Române în timpul lui Mihai Viteazul. Constituirea României Moderne. 5.1
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1-3 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.001/2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolventilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului scolar 2007-2008*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181553_a_182882]
-
civilizației române în Dacia - Etnogeneza românească: semnificația sintezei - Constituirea statelor medievale: Transilvania, Țara Românească (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea 2. Civilizația românească în context european, secolele al XV-lea - al XVII-lea 2.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - autonomie, vasalitate, suzeranitate, independentă, principat - influențe bizantine, influențe occidentale, sinteză culturală - "feudalismul românesc", "politica de cruciada" 2.2. Conținuturi: - Lumea rurală - Orașe și târguri. Cultură urbană - Biserică și Domnia - Politică externă a voievozilor: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
occidental. 3.2. Conținuturi: - Transilvania de la voievodat la principat. - Semnificația întemeierii statelor medievale Valahia, Țara Moldovei, Dobrogea. - studiu de caz: Diploma Cavalerilor Ioaniți. Țările Române și statele vecine între diplomație și confruntare. 4.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - suzeranitate, vasalitate, Liga Sfântă. 4.2. Conținuturi: - Politica de cruciadă a voievozilor români: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul. - studiu de caz: Unirea Țărilor Române în timpul lui Mihai Viteazul Constituirea României Moderne. 5.1
ORDIN nr. 4.871 din 31 august 2005 cu privire la aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, susţinute în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170670_a_171999]
-
civilizației române în Dacia - Etnogeneza românească: semnificația sintezei - Constituirea statelor medievale: Transilvania, Țara Românească (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea 2. Civilizația românească în context european, secolele al XV-lea - al XVII-lea 2.1. Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - autonomie, vasalitate, suzeranitate, independentă, principat - influențe bizantine, influențe occidentale, sinteză culturală - "feudalismul românesc", "politica de cruciada" 2.2. Conținuturi: - Lumea rurală - Orașe și târguri. Cultură urbană - Biserică și Domnia - Politică externă a voievozilor: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
vedere tehnic a cerului unic european, care face posibilă cercetarea, dezvoltarea și instalarea coordonată și sincronizată a sistemelor de nouă generație pentru managementul traficului aerian; 21. "teritoriu" înseamnă, pentru Georgia, regiunile terestre și apele teritoriale adiacente acestora aflate sub suveranitatea, suzeranitatea, protecția sau mandatul său, iar pentru Uniunea Europeană, regiunile terestre (continent și insule), apele interioare și apele maritime teritoriale unde se aplică Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene conform dispozițiilor prevăzute de acestea și de orice instrument juridic
ACORD din 2 decembrie 2010 privind spaţiul aerian comun între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Georgia, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238462_a_239791]
-
de aproape două secole pentru supremație. Magnații unguri din Transilvania au recurs la o politică de duplicitate pentru a păstra independența. Familia Báthory, care a venit la putere după moartea lui Ioan al II-lea (1571), a condus Transilvania sub suzeranitate turcă și austriacă (până în 1602), însă domnia sa a fost întreruptă de incursiunea voievodului Mihai Viteazul al Țării Românești și de intervenția militară austriacă. După marea victorie împotriva turcilor de la Călugăreni din 1595, Mihai a câștigat controlul asupra Transilvaniei în 1599
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
condiția însă ca principele străin să recunoască statutul de vasalitate în fața Înaltei Porți, ceea ce acesta a și făcut: în 23 octombrie 1866 a fost emis un firman imperial prin care Carol a fost recunoscut domn ereditar al Pincipatelor Unite sub suzeranitatea sultanului. Alegerea lui Cuza ca domnitor în ambele principate fusese singurul motiv pentru care puterile europene permiseseră unirea principatelor Moldovei și Țării Românești, iar acum țara risca să ajungă la dizolvarea acestei uniri. Tânărul Carol a trebuit să călătorească incognito
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
pe moșia pe care se aflau în acel moment. După câteva confruntări pe linia Dunării, dar mai ales după înfrângerea suferită de Sigismund Báthory în Bătălia de la Keresztes, Mihai a făcut în decembrie 1597 pace cu Imperiul Otoman. În schimbul acceptării suzeranității otomane și a plății tributului, Înalta Poartă a recunoscut domnia voievodului pe întreaga durată a vieții sale și i-a trimis steag de domnie. În paralel, la 9 iunie 1598, Mihai a încheiat la Mănăstirea Dealu un tratat cu împăratul
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
paralel, la 9 iunie 1598, Mihai a încheiat la Mănăstirea Dealu un tratat cu împăratul Rudolf al II-lea, care s-a obligat să-i asigure subsidii pentru întreținerea armatei și i-a recunoscut caracterul ereditar al domniei în schimbul recunoașterii suzeranității împăratului. Prin dubla suzeranitate (otomană și habsburgică) Mihai a căutat să compenseze prevederile tratatului de la Alba Iulia, din 20 mai 1595, prin care recunoscuse suzeranitatea principelui Transilvaniei, Sigismund Báthory. Conturarea mitului Mihai Viteazul ilustrează mai bine ca oricare alt model
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
1598, Mihai a încheiat la Mănăstirea Dealu un tratat cu împăratul Rudolf al II-lea, care s-a obligat să-i asigure subsidii pentru întreținerea armatei și i-a recunoscut caracterul ereditar al domniei în schimbul recunoașterii suzeranității împăratului. Prin dubla suzeranitate (otomană și habsburgică) Mihai a căutat să compenseze prevederile tratatului de la Alba Iulia, din 20 mai 1595, prin care recunoscuse suzeranitatea principelui Transilvaniei, Sigismund Báthory. Conturarea mitului Mihai Viteazul ilustrează mai bine ca oricare alt model istoric mutațiile petrecute în
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
asigure subsidii pentru întreținerea armatei și i-a recunoscut caracterul ereditar al domniei în schimbul recunoașterii suzeranității împăratului. Prin dubla suzeranitate (otomană și habsburgică) Mihai a căutat să compenseze prevederile tratatului de la Alba Iulia, din 20 mai 1595, prin care recunoscuse suzeranitatea principelui Transilvaniei, Sigismund Báthory. Conturarea mitului Mihai Viteazul ilustrează mai bine ca oricare alt model istoric mutațiile petrecute în conștiința românească. Domnitorul care a reușit să stăpînească pentru scurt timp, la 1599-1600, cele trei țări reunite, trei veacuri mai târziu
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
și Țării Românești, ce aveau să lupte contra Imperiului Otoman, care a cucerit Constantinopolul în 1453. Până în 1541, întreaga Peninsulă Balcanică și mare parte din Ungaria au devenit provincii turcești. Moldova, Țara Românească și Transilvania au rămas autonome, dar sub suzeranitate otomană. Cucerirea ungară a Transilvaniei a început spre mijlocul secolului X, fiind încheiată în secolul XII. Un aport important în procesul ocupării Transilvaniei l-au avut secuii. În secolul XII, Transilvania se incearca organizarea unui Principat (in 1111 este atestat
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
cel Mare] al Poloniei (între 1333-1370). În anul 1367 a întemeiat universitatea din Pécs, oraș menționat în documentul latin ca "Quinque Ecclesiae", "Cinci Biserici", denumire din care provine numele german al Pécs-ului: "Fünfkirchen". În anul 1343 Basarab I a recunoscut suzeranitatea lui Ludovic cel Mare asupra Valahiei. De atunci încolo Ludovic I de Anjou a purtat și titlul de domn al tării Românești (al "Valachiei Transalpine"). Nicolae Alexandru, fiul lui Basarab I, a înnoit pe 10 februarie 1355 raportul de supunere
Ludovic I al Ungariei () [Corola-website/Science/300092_a_301421]
-
sclavagismul, peste 10.000 oameni murind în urma acestei acțiuni. În 4 februarie 1810 britanicii au ocupat iar insula, în data de 3 martie 1813 au cedat-o Suediei ca o consecință a Războaielor Napoleoniene. În 1814 insula a revenit sub suzeranitate franceză, lucru consfințit de Tratatul de la Viena din 1815. Finalmente sclavagismul a fost abolit definitiv în insulă în anul 1848 la inițiativa lui Victor Schoelcher. La începutul secolului XX datorită reducerii profiturilor obținute din cultivarea trestiei de zahăr, Guadelupa a
Guadelupa () [Corola-website/Science/300153_a_301482]
-
Cronica bizantino-bulgară relatează un alt deznodământ: văzând râul însângerat de mulțimea cadavrelor Baiazid s-a înspăimântat și a fugit. Victoria alianței valaho-ungare nu a fost una decisivă, Mircea cel Bătrân fiind nevoit să se refugieze în Transilvania și să recunoască suzeranitatea otomană. În 1876 istoricul ceh Konstantin Jireček propunea pentru bătălia de la Rovine data de 10 octombrie 1394 după o mențiune găsită în cronicile sârbești publicate de Pavel Jozef Šafárik în 1851. Cu un an mai târziu, Hasdeu observa că data
Bătălia de la Rovine () [Corola-website/Science/301507_a_302836]
-
principatului Halici-Volînia în sud-vest. Resturile Rusiei Kievene au fost cucerite de Hoarda de Aur a mongolilor în secolul al XIII-lea. Kievul a fost distrus. Principatul Halici-Volînia a fost până la urmă absorbit în Uniunea statală polono-lituaniană. Cnezatul Vladimir-Suzdal, aflat sub suzeranitatea mongolilor, și Novgorodul independent aveau să devină baza pentru formarea națiunii moderne ruse. Bulgaria de pe Volga a fost un stat ne-slav aflat pe cursul mijlociu al râului Volga. După invazia mongolilor, a devenit parte a Hoardei de Aur. Ciuvașii
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
fost inegal. Aproape jumate din populația teritoriului a fost pierdută în timpul invaziei. Cultura citadină a fost complet distrusă. Orașe precum Kievul nu și-au mai revenit niciodată după devastările atacului inițial. În timp ce Novgorodul continua să prospere, orașul Moscova, aflat sub suzeranitate mongolă, a început să înflorească din 1328. Deși armatele rusești au reușit să învingă Hoarda de Aur în bătălia de la Kulikovo în 1380, mongolii au continuat să domine teritoriile locuite de ruși și să pretindă de la prinții ruși tribut până pe
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
conducătorul care a pus fundațiile viitorului stat național rus. Ivan a reușit să crească de mai mult de două ori suprafața principatului său, plasând cea mai mare parte a nordului Rusiei sub conducerea Moscovei. De asemenea, Ivan și-a proclamat suzeranitatea absolută asupra tuturor cnejilor și nobililor ruși. După ce a refuzat să mai plătească tributul tătarilor, Ivan a inițiat o serie de atacuri care a deschis calea către înfrângerea definitivă a Hoardei de Aur, care se afla într-un proces continuu
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
în posesia domnitorilor moldoveni până la Petru Rareș, care de altfel se refugiază la Ciceu între 1538-1541. În 1618, satul se găsește în proprietatea domnitorului transilvănean Sigismund Báthory. La 30 iulie 1661, principele Ioan Kemény, care tocmai declarase ieșirea principatului de sub suzeranitatea otomană, poposește aici cu un corp de armată. Este însă atacat de tătarii conduși de Ali-pașa, și, în urma unor pierderi însemnate, este nevoit să se retragă. Între anii 1850-1892, pe teritoriul satului există o mică manufactură de prelucrare a fierului
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]
-
al XVI-lea, făcând adepți printre credincioșii catolici de naționalitate maghiară din Transilvania. Pătrunderea ideilor Reformei în Transilvania a fost favorizată de înfrângerea de către Imperiul Otoman a Ungariei în bătălia de la Mohács (1526), în urma căreia Transilvania deveniseră principat autonom sub suzeranitate otomană, iar catolicismul n-a mai fost protejat oficial de autoritățile de stat. Jean Calvin, alături de Martin Luther, a fost unul din inițiatorii reformei protestante, în opoziție cu anumite dogme și rituri ale Bisericii Catolice. Aflat la Geneva, Guillaume Farel
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
provinciile Mâine și Anjou. Eleonora obținu divorțul și, după două luni, lua de bărbat, la 27 de ani, pe băiatul acesta de 19 ani, căruia îi aducea că zestre imensul ducat de Aquitainia, adică Limousin, Gasconia, Perigordul, cu drepturi de suzeranitate peste Auvergne și comitatul de Toulouse. Henric, care avea de la mama sa, Matilda, ducatul de Normandia și de la tatăl său, Mâine și Anjou, devenise mult mai puternic în Franța decât însuși regele Franței. Din 35 de ani de domnie, el
Henric al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/300750_a_302079]
-
Basarab I asumând titlul de Mare Voievod. Relațiile cu Regatul Ungariei s-au îmbunătățit abia după moartea lui Carol Robert (1342) și suirea pe tron a fiului său Ludovic I, în special după 1345. În 1354 Nicolae Alexandru a recunoscut suzeranitatea regelui maghiar. Localizarea bătăliei nu a fost stabilită până astăzi cu certitudine, istoricii optând pentru locuri precum: Valea Oltului, în Țara Loviștei la Titești, în zona Mehadiei (în Banatul de Severin), pe culoarul Rucăr-Bran sau Valea Prahovei. O pondere mare
Bătălia de la Posada () [Corola-website/Science/298672_a_300001]
-
și marii seniori scoțieni începură de îndată să-și dispute coroana. Eduard, ales ca arbitru, atribui regatul lui John Balliol, care fu încoronat la Scone, dar îi ceru noului rege să-l recunoască drept suzeran. Scoțienii crezuseră că o asemenea suzeranitate va rămâne pur formală. Când Eduard anunță că un împricinat a cărui cerere a fost respinsă de o curte scoțiană va putea în viitor face apel la tribunalele engleze, John Balliol intră în alianță cu regele Franței, adversar al lui
Eduard I al Angliei () [Corola-website/Science/298702_a_300031]