1,062 matches
-
da, înțeleg că îți arde de bancuri și să știi că atunci când am spus că vreau să vă mai înviorez cu câte o glumă, asta înseamnă că și voi aveți dreptul să glumiți. Cu o singură condiție. Să nu spuneți tâmpenii. Ceea ce am vrut eu să vă sugerez este cum ajungi la o abstracțiune pornind de la ceva vizibil... O rază de soare cade pe sprâncenele groase, de om în vârstă ale domnului Panciu și îl arată pentru cine are ochi de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
forfota orașului. Punctul matematic, în pizda mă-sii! strigă deodată Mazilu, înfuriat din senin. Chițu se întoarce către el cu prefăcută indignare: Hei! ce te-a apucat? Aveți dreptul să faceți glume! N-ați auzit? Cu condiția să nu spuneți tâmpenii! Băieții se prăpădesc de râs. Pe străduța unde au ajuns nu se aude țipenie. În afară de zarva lor. Ce pizda mă-sii o fi având în gioarsa asta de geantă a lui? Mazilu a râs împreună cu ceilalți, dar furia nu i
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
se ostenea să dea explicații 3... Alții fac bani din asta! spunea. Am întâlnit o dată un tip, la Gambrinus, care umbla de la o masă la alta și pretindea că știe să ghicească în palmă. Contra cost, bineînțeles 4. Și spunea tâmpenii cât capul lui de mari. Dinadins l-am lăsat să-mi ghicească și mie, prefăcându-mă că nu mă pricep... Nu, eu nu fac asemenea măgării. Eu nu iau bani. Dacă o fac, o fac din plăcere. Și când spunea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ce-o mai putea asupra muncii. Adică cum și ce se muncește și cu ce rezultate deosebite la nivel național și care, așa cum susține guvernul, pot conduce la ceva neașteptat chiar de către guvern. Adică ceva extraordinar de tot și alte tâmpenii care se poartă bine prin presa neimplicată politic ci numai financiar. Brusc, în tăcerea profundă, s-a auzit scrâșnetul scurt al lamelor casabile aruncate spre vorbitor de privirile asistenței. Mă iertați, mai adăugă domnul Cognac, dar am să mă retrag
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
uită și copiii. Și ce văd? U Bingote. UU Aiurea. Ex-cro-cherie! Impozit pe prostie. Dau de unul ca mine sau de-un tâmpit ca dumneata. U Domnule, nu mă fă tâmpit că sunt deputat! UU Și asta e o scuză? Tâmpenia nu se ia, e ereditară. U Nu te lega de mama că-i văduvă de război! UU Imposibil! U Ba foarte posibil și sigur. C-a avut un război și i l-a luat o cumătră. UU L-a sechestrat
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
peste bijuterii și în rest nu mai știu fiindcă tipul care avea ziarul s-a ridicat de pe bancă și a plecat într-o direcție necunoscută... Deci doamna a plecat... după borș...Fasole aveți? Da. Dar în ziar se scriu numai tâmpenii. Nu credeți? Eu cred că fasolea balonează. Oricum, dumneavoastră aveți și nu aveți dreptate. Și, ca să fiu mai clar, o altă doamnă abia măritată tot așa, ca în cazul nostru, a plecat de acasă și a nimerit într-un trib
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
și ideea morții. * Nici o ideologie nu e perfectă și nu poate realiza tot ce-și propune. * Arta este ca o oglindă. Ai înțeles-o? Te vei zări în ea luminat. N-ai înțeles-o? Îți va reflecta în toată splendoarea, tâmpenia ce te copleșește. * Este de-ajuns să văd o cutie cu detergenți în plasa unei femei, ca să-mi amintească de rufe murdare. Timpul - un asasin! * Visează dar nu-ți fă vise! Din viață trebuie să guști, nu să mănânci pe
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93037]
-
atunci am renunțat. ― Așadar, sîntem înțeleși, nu-i așa? ― Vă puteți bizui pe mine... Am plecat pe deplin satisfăcut. În stradă, trecând pe lingă un afișier, privirile mele reținură un titlu scris cu litere de-o șchioapă: "Magnificul încorporat". (Ce tâmpenie mai e și asta?) Cum poate să fie magnific un simplu încorporat? (Sau mai bine zis recrut.) O fi făcut un act măreț de arme? în acest caz îi spunea: Eroicul încorporat, nicidecum magnificul. Ducă-se naibilor de prostie ― ce-
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
la Uniune. N-aș putea fi și eu acolo ceva pe undeva? Pot face traduceri simultane, secretariat, corectură, fac orice, absolut orice...“ Am început atunci s-o moralizez prostește: „Vezi, Irina? Ți-am spus de la-nceput că ai făcut o tâmpenie? Uită-te-acum la tine. Ce s-a ales din talentul tău, din tot ce ai fi vrut odată să faci?“ Mă așteptam să lase bărbia în piept și să plângă, spășită, dar deodată mi-a aruncat o privire ironică și trufașă
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
urî la fel de mult pentru ziua aceea. În săptămâna următoare, am primit o altă scrisoare care nu conținea nimic, decât banii pe care îi lăsasem rupți în două. Apoi au urmat altele în care îmi povestea tot felul de "tâmpenii", promițând să nu mai aibă romantisme demodate. I-am răspuns prin scrisori lungi, pline de scuze și explicații, până într-o bună zi când mi- a spus simplu: Iertarea înseamnă uitare. Locul emoției părea luat pe neobservate de către informații. Îmi
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
mici șiretlicuri. Întotdeauna înseamnă mai mult decât ți se pare. Dumnezeu știe de ce, dar încearcă să-l prindă pe picior greșit. Nu-i rămâne decât să răspundă și să-și păstreze calmul. Îl întreabă unde locuiește. El arată spre toate tâmpeniile alea medicale, spre toată lumea care aleargă de colo-colo, îmbrăcată în alb. N-ar fi normal ca ei să-i spună lui? Ei modifică întrebarea: Știe care e adresa lui de-acasă? Mark Schluter, Sherman 6737, Kearney, Nebraska. Prezent la datorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
un gust foarte mișto. Uneori îi gătește. Ca să vezi. Dar pare o afacere profitabilă, până când află care e prețul. Îl încolțește într-o după-amiază când e singur acasă și sapă o groapă nouă pentru cutia poștală. N-a primit decât tâmpenii de când a plecat de la Glandele Mortului. Au pus cutia poștală aiurea. Asta-l derutează pe poștaș. Poate că sora lui i-a tot scris până acum și nimeni n-avea cum să se prindă. Înainte era în altă parte, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
martiriu. Credea că omul avansase bine de tot pe drumul căinței. Ei, zice Mark. Poate că nu. Nu. Bine. Poate că nu. Se duc sus, unde fuseseră dormitoarele. S-a mai obișnuit cu chestia asta, cu ravagiile. Mici fragmente de tâmpenii se înșiră pe coridor: o factură veche de telefon, o brichetă goală. O bucată de prelată și două sticle de bere. O pojghiță subțire de praf din tencuială acoperă podeaua. Dar un om ar putea trăi aici. Nu-i mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
o pernă-banană și la gât un suport moltonat, mi-a adus miraculoasa masă rabatabilă pe care ar fi trebuit să iau micul dejun, dar care este, cu siguranță, cea mai bună masă de scris posibilă. Am scris tot felul de tâmpenii în agendă, dar m-am simțit perfect, cum numai la Madrid, în minunata Residencia Barerro din Calle del Pez, m-am mai simțit. Acum, acasă, mi se pare aiurea să scriu despre cai verzi pe pereți într-o agendă, verde
Baby blues (jurnal pentru Dora). In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
deși n-am apucat să-i văd ochii. Plus - n-am mai dormit de o sută de zile. De când s-a născut copilul. Arăt ca o fotografie albnegru developată prost. Și când dorm o oră, două pe noapte, visez numai tâmpenii. Ca azi-noapte, de exemplu. Azi-noapte am visat că am intrat în travaliu și aveam contracții nasoale rău de tot. Mă durea tot. Nu numai corpul meu, ci toată casa mă durea. Toată lumea. Ceea ce nu e departe de adevăr când naști
100 de zile. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
din propriile sale cuvinte ironice și batjocoritoare. Ei, Doamne! Individul e mort și ăsta-ntreabă de ce nu s-a chemat o ambulanță. Plecă bombănind și bodogănind de unul singur și exclamînd „Ei, Doamne!“ și dînd din cap, ca și cum prostia și tîmpenia oamenilor depășeau puterea sa de a Înțelege și a accepta: Băiatul rămăsese cu ochii țintă la mortul de pe bancă, privindu-l fascinat, cu groază și neîncredere. În cele din urmă Își umezi buzele uscate și rosti nervos și monoton, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
răspunsul. Iată ce se întâmpla cu aceia care erau "contra". Acum, știa contra cui să lupte. Dar va trebui să riște mult - viața lui Ashargin printre altele - pe seama profunzimii sentimentelor religioase ale lui Secoh. Nu-i fu greu să debiteze tâmpeniile dorite. Și află ceva mai târziu de ce: sistemul nervos al lui Ashargin stabilise circuite reflexe corespunzând unor formule abstracte și false cu privire la Zeul Adormit - lucru care nu va trebui să fie pierdut din vedere în planurile sale ulterioare cu privire la prinț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
bordel? Thaw rămase șocat, se simți depreciat și blestemă clipa în care vorbise. McAlpin îi aruncă o privire scurtă și zise: — Știi, toate femeile au un anume miros. Reclamele la deodorant pretind că-i o chestie nefericită, ceea ce-i o tîmpenie. Dacă fata e curată, mirosul e atrăgător. Judy are și ea mirosul ei. — Bine. — Tu ai nevoie, Duncan, de o femeie prietenoasă, cu experiență și mai în vîrstă, nu de o fetiță prostuță. Dar nu-mi place să fiu tratat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
grîne, cea mai mare realizare a noastră îtrimiterea a trei oameni spre lumea moartă și înapoi într-un cartuș care se auto-aprinde) este o minunată și extravagantă efigie barocă pe cea mai recentă pagină din istoria umană. — Asta-i o tîmpenie, Monboddo! Și o știi! strigă cineva care stătea vizavi de Lanark. Delegații negri rîseră. Monboddo le adresă un surîs disprețuitor înainte de a continua: — încă reprezint tipul de guvernare modern, domnule Kodac, nu-ți face griji. Dar instrumentele de a pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
dar mie nu-mi plăcea să mă distrez în umbra lui, și preferam evadările în lumea benzilor desenate, a filmelor și cărților, a cărților în principal. în Riddrie era o bibliotecă bună. Aveam o înclinație naturală pentru tot soiul de tîmpenii evazioniste, dar după ce am citit tot se cerea de citit, mi-au rămas chestiile valoroase: mituri, legende, călătorii, biografii și istorie. Consideram că o bibliotecă publică bine aprovizionată era culmea socialismului democratic. Faptul că un loc atît de plicticos ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
adevăr; ceilalți înțeleg cât pot; fiecare spune mai puțin decât înțelege și înțelege mai mult decât i se spune, iar ce înțelege nu i se spune, fiindcă ce i se spune nu înțelege, și așa mai departe. Dar să lăsăm tâmpeniile, să fim rezonabili, domnule Sima; ia spune, ce s-a întâmplat, de ce plângi ?“. Domnul Sima și-a scos, cu degetul cel mare și cu arătătorul de la mâna dreaptă - în stânga ținea pușca - o lacrimă care îi înghețase în colțul ochiului și
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
să intru în amănunte; oricum, mă simțeam mâhnit, celălalt era convins că mă necăjește pierderea unei nenorocite de partide, avea și el punctul lui de vedere, cum să-i explic ? Uite, eu stau aici ca un cretin și-ți înșir tâmpeniile astea profund adevărate pe care sunt sigur că nu le crezi sau, dacă le crezi, că nu le dai prea mare importanță pentru că ai și tu punctul tău de vedere, de ce să n ai, ca orice om ? Nenorocirea e că
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
sunteți cultă, mi-ați dovedit-o făcându-mi confidența că citiți homane, dar nu de literatură e vorba și nici de cuvinte, puțin mă interesează și literatura, și cuvintele, de aceea n-aș folosi cuvântul sensibilitate și nici vreo altă tâmpenie pentru că acum îmi vine în minte un cuvânt în limba kurdă sau în altă limbă, dracu’ știe de unde îmi vine, dar îmi vine, iar altădată îmi vine numai o literă din el sau numai inițiala lui (uite, de pildă, litera
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
de ierarhizare mă îndeamnă să le deosebesc pe cele așa-zise importante de celelalte, ba chiar să le despart, după criterii conștiente, dar, firește, renunț. „Gândesc, deci nu exist“, îmi spun și râd, pe bune. Aș râde de oricare altă tâmpenie similară. De pildă, dacă m-aș gândi (scuzați) pe mine ca umbră a unui gând străin, realizată în afara oricărei existențe fenomenale, dar intrată până în gât în tradiția conflictelor mentale... Sunt cel ce gândește sau cel ce a gândit ? Sau : cine
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
față și de pe mâini i se înverzise. Un verde sumbru, bătând în albastru, ca al pădurilor văzute de departe. „Te crezi mare deștept !“, a bombănit el. Nu mă credeam deștept. Culpabilitatea inteligenței mă îndemna, încă de pe atunci, să prefer inocența tâmpeniei. „Hai să vorbim despre altceva“, am propus. „Nu, nu“, s-a împotrivit Constantin, „să rămânem la dragoste...“. „Cum vrei“, am acceptat eu. „Dă-i drumul...“ * Specialistul Ronald Siegel a identificat 18 specii de animale care ingerează substanțe fără valoare nutritivă
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]