1,881 matches
-
aici fiecare la moșia lui, unul la Rociu, celălalt la Humele, unde aveau să petreacă sărbătorile. Prefectul era un bătrânel mărunțel și rotofei cam de vârsta lui Miron, plin de viață și de vioiciune. Studiase odinioară medicina și chiar avea tăblița cu titlul pe zidul casei la Pitești, dar n-a practicat niciodată, simțind o repulsie fizică față de boli și suferințe. Nevastă-sa îi semăna, parcă i-ar fi fost soră, și la înfățișare, și la temperament. Generalul Dadarlat în schimb
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
câteva înjurături, văzându-și de treaba lui. Pentru că port și acum semnul, întâmplarea aceasta n-o pot uita. Rana s-a vindecat până în septembrie când a început școala. Am învățat să scriu și să socotesc, nu pe caiet, ci pe tăbliță, un obiect de mărimea colii de hârtie A4. Aveam un creion special care lăsa urme precum creta la tablă pe care le puteai șterge ușor, nelăsând urme. Pentru a învăța citirea, aveam abecedarul, iar pentru a învăța cele patru operațiuni
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
utilizată în scopuri benefice. În Roma Antică, Colegiul Pontifilor și Colegiul Augurilor exercitau prerogative magice și exista o corporație a unora ce aveau specializați în arta fulgerelor și legea celor 12 table sancționa folosirea magiei în scopuri rele, pe o tăbliță de plumb erau scrise blesteme împotriva otrăvitorilor. Pe de altă parte, în creștinism combat vehement cultele orientale grecești și acuză riturile și credințele legate de ele (Constituția lui Constantin din 319, Legea lui Teodosie din 395, Codul represiv a lui
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
aurul și argintul în broderii, și toate se întâmplă când Mâna Grădinarului înveșnicește culorile, iar Cântecul urcă până la cer, până la vămile lumii..., sunete în surpare. Livrescul este o altă prezență constantă în creația lui Emilian Marcu, prin incunabulele vraiște, prin tăblițele de lut ale Grădinarului, din coșurile rafturi străvechi, aflate în biblioteci subterane, din inima universului său, adevărată Atlantidă, ezoterică, abundență de istorii încă neelucidate, unde ochiul se încarcă de sare și dă drumul vălătucilor de gânduri, în timp ce, pe insula noastră
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
are să se cheme Ioan." 61. Ei i-au zis: "Nimeni din rubedeniile tale nu poartă numele acesta." 62. Și au început să facă semne tatălui său, ca să știe cum ar vrea să-i pună numele. 63. Zaharia a cerut o tăbliță de scris, și a scris, zicînd: "Numele lui este Ioan." Și toți s-au minunat. 64. În clipa aceea, i s-a deschis gura, i s-a dezlegat limba, și el vorbea și binecuvînta pe Dumnezeu. 65. Pe toți vecinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
neputînd să uit visul gros, aproape dur ca un cartilagiu, visul de carne dintre picioarele anei, și cum Învîrtoșindu-se ăst vis din mîngîierile noastre și cum mi l-a băgat sub tîmplă, din neatenția mea, pe cînd citeam slovele de pe tăblița prinsă În tăblia patului: „dă-mi un leu și te fac ateu!” De ce am mușcat din vis pînă la sîngele anei, anei cele adevărate, nici eu nu știu! De ce-am vomitat visul anei peste mormîntul tatei... , și de ce am
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
citești măcar începutul acestui izvod de veșmintele și odoarele Bisericii Domnești de pe Poartă, întocmit la 23 noiembrie 1741 (7250).” Iaca ce scrie, părinte: „O Evanghelie sârbească, ferecată peste tot cu argint. Altă Evanghelie sârbească, care a fost ferecată cu 5 tăblițe de argint și dederă seama părinții că argintul l-au luat un protopop Necolai...1 sicriaș de argint, în care au fost moaștele Sfeti Pandelimon și le-au luat mitropolitul Anton, când s-au dus la moscali, moaștele...1 blid
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
auzise a doua oară, timidă, tremurătoare, soneria. - Deschide, fată, deschide! Ce lași să aștepte! zise Lina tihnit. La ușă era Mini, care plecase de acasă nedumerită bine asupra adresei celei noi a prietenilor Rim și căutase puțin până să descopere tăblița strălucitoare a Linei: ,,Dr. Lina Rim - Mamo Mini atinsese cu precauțiuni portița grilajului vopsit proaspăt și urcase scara necunoscută cu acea emoție pe care o poate da o scară urcată pentru întîia oară. Se oprise în fața ușei mari cu geamuri
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
nouă de raport pe bulevardul Pake. Mobilierul era nou și modem și putea acum învîrti în oglinzi proprii și într-adevăr bune 225 1,1 - .-erio,ir"ip despletite. Concert din muzică de Bach, Drumul ascuns vestoanele domnului Paul. O tăbliță de bronz anunța cu litere discrete lecțiile de echitație ale domnului L. Petrescu. Acele lecții nu erau chiar numai o etichetă de formă pe ușa unei camere de rendez-vous. Lică avea doi-trei elevi recrutați la curse printre tinerii ce se
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
de ele, de parcă ar fi vrut, cu adevărat, să și le smulgă din pielea capului și să și le arunce, reciproc, prin praful de pe gresia de pe jos, a încăperii în care, cine ar fi intrat, ar fi putut citi, pe tăblița de pe ușă: clasa a șaptea B. Mișcându-se ca un spiriduș, unul dintre colegi, imprima toată altercația, pe banda magnetică a telefonului mobil, pe care-l poseda. Spre deliciul întregii clase, bătaia se întețea, devenind tot mai cruntă, cu fiecare
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
În zadar a încercat biata bunica, o femeie mărunțică și cuviincioasă, să-l înduplece. Bunicul nu era omul să se lase înduioșat. "Îl las la școală după ce cade zăpada până ce dă colțul ierbii. Îi ajunge", a decis. Despre abecedar și tăblița de ardezie avea o părere proastă, dacă trebuiau plătite. În concepția lui, școala trebuia să le dea copiilor tot ce le trebuia pentru învățătură, de vreme ce îi lua de la treburi. Nu și-a schimbat opiniile nici când tata i-a uimit
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
neterminat, puseseră o pancartă: PROPRIETATE PARTICULARĂ, slavă Domnului, fiindcă ar fi fost o nebunie să intre cu mașina acum, cînd era și cu nevastă-sa alături, dar trebuia să meargă Înainte pe șosea. Alături, arhitectul la modă pusese o altă tăbliță cu numele lui scris cu litere negre de-o șchioapă și așa a urnit treaba din loc. Toate astea În Monterrico, care e mai San Isidro decît San Isidro Însuși. Pe urmă, se spune că pe copii i-au lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
privesc fosforul cadranului. E mai bine să nu știu exact câte ore de odihnă am pierdut. III. Trenul a ajuns la gara din C. Dacă n-ar fi știut că urmează să ajungă aici și dacă n-ar fi văzut tăblița indicatoare, aproape că nu și-ar fi dat seama unde se află. Gara e de nerecunoscut. E nouă? Că, de vreo trei ani de când n-a mai fost pe-aici, aveau timp să facă o gară nouă. În timp ce se-ndreaptă
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
atunci când ajunseră la ușa pe care scria "Cabinet particular" - dacă era nevoie ca îngrijitorul să fie supravegheat, atunci aceasta se va face pentru un motiv care, deocamdată, era obscur. Și nu trebuia analizat încă. 17 Când intrară pe ușa cu tăblița " Cabinet particular", care nu era încuiată, Enin spuse: - Se pare că pe aici nu dăm decât de oameni respingători și nu găsim decât case murdare. Gândul pe care comentariul acesta i-l evocă lui Gosseyn îl făcu să zâmbească; așadar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
și mă trezeam mulțumit, dar încă înțepenit. Iar la ferestre erau flori de gheață, care nu fuseseră în intenția arhitectului. Schneiderhahn nu a apărut la antrenamente. Doar prima oară ne-a inițiat în folosirea echipamentului și ne-a dat o tăbliță cu instrucțiuni, din nou cu scrisul acela ciudat și înghesuit în coloane net delimitate. Dar într-una din ultimele zile ale anului, a părut deodată, un ambasador tăcut care s-a ivit din umbrele dintre rasteluri și ne-a invitat
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
se teme de nimic. Am traversat strada și mi-am așezat o mînă pe piatra caldă, tocită a scării care conducea spre ușă. Trei scări, el le urca și le cobora în fiecare seară și în fiecare dimineață. Am privit tăblița cu numele, strălucitoare și lustruită și la mînerul de alamă al clopoțelului, la clapeta pentru discuțiile cu comis-voiajorii necunoscuți; printre gratiile ușii chiar am surprins o fărîmă din marmura albă din hol. Atunci, stînd aproape de casă, am privit drept în
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
cunoașteri divine. La lumina tuturor acestor observații, granița dintre ceea ce noi definim astăzi acțiuni magice și așa-numitele „gesturi profetice” devine foarte fluctuantă. A clasifica mai curând profetice decât magice acțiunile descrise în Ez 4,1-3 (a desena pe o tăbliță de argilă asediul Ierusalimului), Ier 19,1-11 (a sparge ulciorul de lut) sau în Is 8,1-4 (cuvântul omen scris pe o tăbliță) este o operație îndoielnică din punct de vedere cultual, întrucât ele ar putea fi confundate cu felul
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
A clasifica mai curând profetice decât magice acțiunile descrise în Ez 4,1-3 (a desena pe o tăbliță de argilă asediul Ierusalimului), Ier 19,1-11 (a sparge ulciorul de lut) sau în Is 8,1-4 (cuvântul omen scris pe o tăbliță) este o operație îndoielnică din punct de vedere cultual, întrucât ele ar putea fi confundate cu felul de a acționa tipic magiei preventive, ajungând astfel la un rezultat contrar. La fel și în cazul învierii fiului sunamitei de către Elizeu prin
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
-l părăsească atunci cînd trebuia să se hrănească sau să doarmă. Noaptea, cînd pe masa asistentelor, la capătul salonului, strălucea o veioză, o lumină crepusculară se filtra de afară, venind din cerul văratic, suficientă pentru a transforma pagina într-o tăbliță palidă, iar mîinile lui continuau să hașureze umbre în jurul unor capete feminine enigmatice sau a unora masculine grotești sau a unor monștri, în parte pasăre, în parte mașină, și a unor orașe mamut în care se amestecau stiluri arhitecturale din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
întunericul a început să se schimbe. Vedeam prin pleoape cum totul în jurul meu se spațializa altfel. Fiecare obiect părea că există numai ca să realizeze distanța altuia. Sticlele de pe etajera roșie, clepsidra, statueta-bust intitulată Espérance, ciocanul aflat alături, pe pervazul ferestrei, tăblița argintie cu inscripția Réservé intrau pe rând în jocul acesta al distanțelor. Pe urmă, dreptunghiul transparent s-a rotunjit și a început treptat să se lărgească, să devină tub. Stăteam la capătul tubului, lângă Dragoș, printre distanțe. Eram din nou
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
reținu noutățile. — Desenează-mi aici ce ți-a dat. Îi întinse lui Nicu o splendidă coală velină. Luă un creion și-l ascuți cu un cuțitaș. Lui Nicu îi plăcea să deseneze, dar până acum nu făcuse asta decât pe tăbliță și în zăpadă. Era prima dată că avea la dispoziție o foaie albă și un creion. Se îmbujoră și, opintindu-se ca atunci când căra un pachet greu, desenă cea mai caraghioasă vacă din viața lui și, fără să vrea, găuri
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ore fixe când se credea singură. Căutase un bărbat chibzuit, normal... Era într-adevăr "normal", obtuz, lipsit de sensibilitate. Maiorul deschise agenda verificând adresa. Marin Vâlcu își petrecea concediul la soră-sa. Pe gard atârna, într-un singur cui, o tăbliță veche. Literele abia se mai deslușeau: "Nu intrați. Câine rău". Maiorul înaintă pe aleea pietruită trăgând cu coada ochiului la ferestre. Nu se mișca nici o perdea. Sună lung. Aproape simultan se auziră pași și o voce puternică de femeie. ― Imediat
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
profesia de învățătoare și mai ales am constatat că-și iubea primii ei învățăcei. Cu ascendentul ce-l aveam asupra colegilor (grație străduinței tatei) m-am apropiat cu toată încrederea de ea, care m-a învățat metodic să scriu pe tăblița de ardezie ce se folosea atunci și apoi, dă Doamne bine, că la sfârșitul anului școlar mi-a oferit cu laude deosebite coronița de premiant. Pășisem cu dreptul spre școală... Dar să revenim la întâmplarea și mai ales la omul
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
latură întreagă, deschizând cutia ca pe o conservă de fasole. Îndoind-o într-o parte, putea face obiectul dinăuntru să alunece afară. Inima îi bătea cu putere. În momentul în care dădu cu ochii de el, fu dezamăgit. Era o tăbliță de lut, pe care erau gravate niște mâzgăleli haotice, ca atâtea altele pe care le văzuse în acea seară, multe din ele zdrobite de pământ. Salam era pe punctul de-a o arunca, dar ezită. Dacă un tip de la muzeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
tablă, cum au lut toți câte ceva, deci de ce să nu ia și el? Tatăl nu-l asculta. Studia obiectul, întorcându-l pe o parte și pe alta în mâini. Se uita atent la „învelișul“ de lut în care era fixată tăblița. Ce e, tată? Bărbatul ridică privirea și o aținti cu asprime asupra fiului său. — Să n-aud o vorbă! Apoi ieși din dormitorul lui Salam, mergând încet și foarte atent, cu ochii la obiectul din mână. O clipă mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]