831 matches
-
în sol. Semănatul se făcea împrăștiindu-se semințele cu mâna, din sac. Teodor Panfile consemna: „E bine ca semănătorul când seamănă să fie cu inima goală, adică nemâncat, și să fie curat și primenit, pentru ca semănătura să nu facă tăciune”. Pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, apar în zonă plugurile de fier și mașinile de treierat și de vânturat care erau folosite mai ales de către proprietarii de mori: Lehănceanu, Ciuche, Țarălungă, Huștiu sau Oprișan. În acea vreme, în plasa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
spumă albă de pe cărbunii din vatră, cu mujdei de usturoi și cenușă. Pecinginile se mai ungeau cu smoală de alun, obținute prin arderea a 3 crenguțe, cu smoală sau cu rășină rezultată prin arderea unei crenguțe de corn, al cărui tăciune se freacă pe zona afectată, cu zeamă din crenguțe de nuc sau cu alifie din tulpină de trandafir pârlită În foc, cu sevă de alior. Legători cu praf de bășica porcului, cu fiertură din rădăcină de brusture, cu zeamă de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
mă indispune profund: Datoria noastră nu era să ne Întrebăm de ce, Datoria noastră era să ne avântăm pe cai și să murim. Al doilea exemplu mi-l oferă terorismul. Am În fața ochilor fotografiile unor tinere studente musulmane, cu ochii de tăciune aprins, frumoase, cu seriozitatea asumată a fetelor care au fost nevoite să se ocupe de timpuriu de problemele celor mari, dispuse să se transforme În bombe ambulante și să moară pentru a face rău inamicului. Sinuciderea lor este curajoasă, dar
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
l face profesorului său Oblu, care i a fost conducătorul pregătirii sale pentru obținerea titlului de doctor în științ e me dicale. „Învins de durere după pierderea fiicei sale și a soției sale, părea că se stinge încet, ca un tăciune . Îl întâlneam rar, pe străzile Copoului, abia târându-și pașii, cu o inimă bolnavă și îmbătrânită de vremi. Se oprea din când în când, trăgându-și sufletul (cel care, cândva, fusese de o elega nță sobră, cu o ținută de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
că se stârnise și un vânt în rafale, care se năpustea, după un anumit algoritm, în special asupra arborilor. Vine o ploaie pe cinste, de toată frumusețea, iar noi ne îndreptăm direct spre ea! Spre nord, cerul e negru ca tăciunele... Cred că la Focșani plouă zdravăn! îi avertiză Bidaru pe cei din compartiment. În primul moment, călătorii au crezut că e o glumă și nu au reacționat în nici un fel. Doar, tatăl profesoarei, auzind avertismentul, cu experiența acumulată de-a
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cea dreaptă; înconjurat de mulțimea trecătorilor, ce se opreau din mers pentru a-l privi ca pe o rarisimă curiozitate măcar câteva secunde; fără a se sinchisi de ceva, aștepta cu stoicism și încredere. Cu jumătatea de mustață neagră ca tăciunele și cu cealaltă jumătate proaspăt rasă, semăna cu un clovn catapultat special de pe arena vreunui circ ambulant pentru a face publicitate vreo unui nou, "mare spectacol mare!" Dacă ar fi pus o pălărie ponosită la picioare cu cupa calotei în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
tribunal, pe moșia Cucorăni, pentru evaluarea stricăciunilor cauzate la iaz, mori și acarete. Am avut și încă aveam ploaie, care n-ar trebui de feliu continuă Nicolae grîul, în mare parte, e cam culcat. Orzul puțin îndreptat și cam cu tăciuni. Pe Cucorăni, orzul e și mai prost decît la noi. Rapița lipovenilor e bună și cam într-o săptîmînă de secere. Pentru păpușoii de peste Sitna caut oameni, spre a-i prăși, în parte. Ungurii la Movitu (?) n-au venit... Hristache
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de paie; pană; panică; și pară; patimă; pădure; pămînt; perfecțiune; piele; pierzanie; plasmă; plăcut; plîns; ploaie; poluare; pompier; prăjeală; prăpăd; profunzime; răscoală; roată; scîntei; seducție; sentiment; soare; soba; din sobă; soc; spadă; spaimă; spălare; stinge; stins; strașnic; în suflet; sus; tăciuni; tărie; teamă; temperatură; teracotă; teribil; toaletă; țară; țigan; țigară; ură; văpaie; vitează; viu; vînt; vulcan; zodie (1); 819/189/66/123/0 frate: soră (191); familie (78); rudă (55); prieten (47); iubire (43); sînge (25); ajutor (17); sprijin (17); băiat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
31); închis (29); noapte (24); pămînt (24); urît (23); tristețe (20); trist (15); rău (12); sumbru (11); elegant (8); Africa (5); cărbune (5); frică (5); păr (5); beznă (4); gri (4); înmormîntare (4); roșu (4); suflet (4); black (3); ca tăciunele (3); drac (3); haină (3); haine (3); liniște (3); mister (3); mort (3); obscur (3); țigan (3); umbră (3); verde (3); abanos (2); cer (2); cîine (2); durere (2); eleganță (2); frig (2); funebru (2); gol (2); mat (2); moartea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
noaptea; noroi; nostalgie; nume; ochi; om negru; onix; opac; orb; ca pămîntul; pătrundere; petrecere; pisica; pix; pumn; punct; rasist; roagă; rochie; rock'n-róll; rușine; scîrbă; seara; sinistru; sobrietate; solid; sora; stilat; straniu; struț; subțire; sufletul meu; sunt; supărat; suplețe; tablă; tăciune; teamă; traur; tricou; umed; ură; de ură; urgie; urîțenie; văduvă; vodă; zid; Zorro (1); 802/194/55/139/0 nepot: rudă (135); bunic (96); copil (76); familie (54); unchi (27); neam (25); bunică (23); bucurie (19); fiu (17); bunici (14
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu zi: prima naștere avea loc pe vatră, pentru a invoca norocul copilului; se "bolea" pe vatră, tot pe vatră se făceau vrăji de dragoste sau se blestemau oamenii răi. Unii colindători, numiți "pițărăi" (în Oltenia de sud) colindau scormonind tăciunii în vatră cu bâte înflorate. "Hornul" era "borta mirifică" prin care veneau vrăjitoarele, zburătorii și demonii sau pe unde ieșeau sufletele morților. Astfel, în scop apotropaic, se atârnau de horn "talismane" un cap de cocoș, o piele de șarpe, un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vatra de foc", iar casa se afuma în chip magic, pentru a fi apărată de duhurile rele.283 La huțulii bucovineni, moașa atârna la mâna dreaptă a copilului nou-născut o punguliță în care punea usturoi, lut luat din vatră (humă), tăciuni, cărbuni și urmă de câine. Când punea usturoiul în săculeț, moașa rostea: "Să nu se lege nimic de tine, așa cum nu se prinde huma aceasta; să nu te deoache nimeni, cum nu poate deochea cuptorul!" În momentul în care așeza
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nimic de tine, așa cum nu se prinde huma aceasta; să nu te deoache nimeni, cum nu poate deochea cuptorul!" În momentul în care așeza cărbunii, moașa spunea: Ochii răi ce s-ar uita la tine, să ardă cum au ars tăciunii!" Iar pentru "urma câinelui" descânta: "Să nu se uite după tine, cum nu poate urmări urma câinelui!" După acest ritual, moașa înapoia copilul mamei, tămâiază totul în jur, rostind: "Lumina-voi lumină, / Pleca-voi după cotruță / Să caut tămâie, / Casa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
așează pe laviță, sub fereastră (sau între ferestre), sub grinda mediană, pentru "întări însoțirea novicilor aidoma grinzii". Când intră în casa mirelui, mirii nu au voie să se uite la cuptor, în vatră, "ca să nu le fie viața neagră ca tăciunii", se uită la soare, pe fereastră. În momentul în care se așează pe masă "steagul", în spatele miresei stă o fetiță numită "svitūka" (luminătoarea) care ține o lumânare la umărul miresei, lipită de "baltagul" mirelui, simbolizând calea cea bună a vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
paie și frunze uscate. Apoi, se prindeau în joc, în jurul focului, iar când flăcările se mai potoleau, săreau peste foc. În afară de acest obicei, se mai făcea un foc în grădini, pentru a afuma pomii ca să fie mai roditori, iar cu tăciunii rămași se afumau casa și grajdul, pentru a sfinți gospodăria, ferind-o de toate răutățile și de spiritele necurate.424 O altă datină închinată "focurilor", în jurul cărora se joacă alteori se fac "roți de foc" care se rostogolesc de pe dealuri
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Mai ("Mai / E rai"). Apăreau, apoi, lunile verii Cireșar, Cireșeri, Cireșel; Cuptor, Cuptori, Coptori (iulie), Augustru, August, Aust, Măsălari, Secerar, Gustar sau Gustea; toamna începea cu luna vinului, Vinițel, Viniceri, Răpciune sau Răpciuni În luna lui Răpciuni / Cad copiii pe tăciuni"), apoi Brumărel (octombrie) și Brumar (noiembrie), Brumari sau Promorari ("În luna lui Răpciuni (Cad copiii pe tăciuni, / Iar în Brumari / Cad și cei mari"); prima lună de iarnă era luna Omului, luna Crăiesei Zăpezii Eflepir, Luna Cerbului sau a caprei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Aust, Măsălari, Secerar, Gustar sau Gustea; toamna începea cu luna vinului, Vinițel, Viniceri, Răpciune sau Răpciuni În luna lui Răpciuni / Cad copiii pe tăciuni"), apoi Brumărel (octombrie) și Brumar (noiembrie), Brumari sau Promorari ("În luna lui Răpciuni (Cad copiii pe tăciuni, / Iar în Brumari / Cad și cei mari"); prima lună de iarnă era luna Omului, luna Crăiesei Zăpezii Eflepir, Luna Cerbului sau a caprei, luna Andrea, Indrea, Undrea sau Neios, luna în care pământul se ferecă, căci "În Undrea / Iarna-i
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
loc în noaptea de Sâmedru, prin aprinderea focului ritualic, în care se împlânta un brad verde pentru a fi incinerat, iar pe coastele dealurilor se rostogoleau roți de car în flăcări, înfășurate în paie. La terminarea scenariului ritualic, se luau tăciuni aprinși și se aruncau pe pășuni, în grădini și livezi, pentru a avea rod bogat în noul an.102 La daci, ritul incinerării (indoeuropean, de fapt) simboliza "ritul Marii Treceri în Lumea cealaltă prin purificare cu focul sacru asemenea focului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a bine. Cărăbuș Dacă într-o primăvară se arată mulți cărăbuși, apoi se crede că va rodi păpușoiul - și viceversa. Cărbune Cînd îți cere cineva cărbune, să nu-i ții tu să aprindă, că-ți cad dinții. Cînd iei un tăciune pentru foc de la un vecin, trebuie să lași un cărbune ca sămn. Căruță De la căruță să nu pui pe foc: inima*, că-i rău de inimă; spițele, că te dor dinții; spetezele, coastele; leucile*, mînile; posteuca*, șelele. Ceafă Cînd te-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lepădat de Iisus înainte de a cînta cocoșul a treia oară. în seara ajunului Sf. Dumitru [26 octombrie] se fac focuri pe lîngă care se adună copiii și strigă: „Hai la focul lui Sumedru!“ Cînd copiii se întorc acasă, iau cîte-un tăciune din acele focuri și-l arun că prin grădinile cu pruni, ca să se facă fructe în abundență în vara viitoare. Nu e bine să calce cineva pe foc, că el calcă focul de știe, și focul îl calcă pe el
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
știe. Să nu stupești în foc, că îți stupești sufletul. în foc să nu stupești niciodată, că-i păcat și te spuzești*. Focul în sobă de vuiește e semn că te vorbește cineva de rău. Se crede că dacă țiuie tăciunii în foc este semn că te vorbește cine va de rău; deci e bine a bate tăciunii cu cleștele. Cînd vîjîie focul, atunci te vorbește cineva de rău; să iei sare, să arunci în foc, că-i dai în ochi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i păcat și te spuzești*. Focul în sobă de vuiește e semn că te vorbește cineva de rău. Se crede că dacă țiuie tăciunii în foc este semn că te vorbește cine va de rău; deci e bine a bate tăciunii cu cleștele. Cînd vîjîie focul, atunci te vorbește cineva de rău; să iei sare, să arunci în foc, că-i dai în ochi aceluia care te vorbește. Cînd huiește tăciunele în foc, are să fie sfadă în casă și trebuie să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vorbește cine va de rău; deci e bine a bate tăciunii cu cleștele. Cînd vîjîie focul, atunci te vorbește cineva de rău; să iei sare, să arunci în foc, că-i dai în ochi aceluia care te vorbește. Cînd huiește tăciunele în foc, are să fie sfadă în casă și trebuie să le strîgi: „La crîșmă!“ Focul cînd fîsîie, se face ceartă în casă. Cînd focul vîjîie și huiește, te vei sfădi cu cineva. Dacă se face foc în cuptor și se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
huiește, te vei sfădi cu cineva. Dacă se face foc în cuptor și se aprind funinginii din horn, apoi se zice că va urma sfadă în casă. Cînd o persoană șade la gura sobei în care arde foc și vreun tăciune sfîrîie, să nu scuipi în el, căci în timpul acela se ceartă Dumnezeu cu diavolul; dacă scuipi, face pe voia diavolului, iar de nu, pe a lui Dumnezeu. Focul din Joia Mare înainte de Paști se face aprinzînd pentru fiecare mort cîte-o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
voia diavolului, iar de nu, pe a lui Dumnezeu. Focul din Joia Mare înainte de Paști se face aprinzînd pentru fiecare mort cîte-o grămăgioară, dacă vrei să fie și ei luminați pe lumea cealaltă. Să nu lași copiii să umble cu tăciuni aprinși prin casă seara; să nu dai foc din casă după scă pătatul soarelui, că-ți mănîncă lupii vitele de pe cîmp. Foc peste foc să nu pui, că-i păcat. Să nu se pună foc peste foc, adică să se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]