781 matches
-
zămislit destinul ne-a oferit atîtea dovezi ale statorniciei noastre pe aceste meleaguri, încît numai răuvoitorii pot susține că ne-au adus aici ,,vînturile, valurile”. Noi am fost aici din timpurile fără început iar probele ar-heologice dovedesc fără putință de tăgadă că pe toriștea noastră omul a început să-și confecționeze unelte în urmă cu 70(șapte zeci) de milenii!!! Geții nu sînt urmașii năvălitorilor indo-europeni cum ne zumzăie frumos la ureche mulți dascăli ai neamului nostru. Făcătura odioasă a indoeuropenismului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ține în mînă roata vieții sau roata destinului. Imaginea este identică cu cea de pe tăblița 11 iar îngerul are barbă tunsă scurt, ori se știe că egiptenii nu purtau ase-menea podoabă, aceasta fiind specifică geților. Informațiile dovedesc fără putință de tăgadă că între cultura egipteană și cea a geților au existat legături directe și nu-meroase pentru că egiptenii nu puteau accepta în religia lor elemente atît de impor-tante din religia geților dacă aceste popoare nu se cunoșteau bine și nu aveau moduri
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
direcți pe Cuș(Sudan), Mițraim(Egipt), Put și Canaan(Palestina). Iar la 10,14 spune despre Mițraim că a avut urmași direcți - copii - mai multe neamuri printre care filistenii și caftoriții din insula Cipru. Aceste informații dovedesc fără putință de tăgadă, faptul că ticlui- torii de istorii revelate și adevăruri sacre, cunoșteau foarte bine istoria și realitățile regiunii, dar le-au falsificat cu bună știință numai spre folosul lor. Pentru a ne dezmetici puțin din această sminteală, să încercăm a face
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în trecut de aceștia. Eroii la geții nord-istreni se numeau aseni iar în Palestina apare acel grup misterios numit de către iudei eseni, și pe ca-re au încercat să-l iudaizeze prin scrieri mincinoase deși scrierile esenilor arată fără putință de tăgadă că sînt parte indestructibilă a scrierilor geților ce au fost în mare parte distruse de către greci și romani după anul 381 cînd făcătura iudeo-satanistă a ajuns religiei oficială a imperiului roman. În ebraica veche există un fond lingvistic reprezentînd cam
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
din asemenea legi! În Ungaria, Istria, Polonia, Banat pentru legile vechi ale românilor se foloseau expresiile: antiqua Valachorum, jus valachicum, lex Valachorum sau jus Wolachie iar în Țările Române erau numite legi din bătrîni. Aceste informații dovedesc fără putință de tăgadă că geții aveau legi pe care le-au folosit cu mare sîrguință și priință, de aceea erau numiți cei mai viteji și cei mai drepți dintre traci. Un popor nu poate fi drept dacă nu are legi drepte și respectate
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
jocului, tinde la încifrarea unor „tâlcuri” adânci. În genere, datorită acestor cărți, încadrate de critică postmodernismului, autorul a fost văzut ca un poet al „crizei de ideal”, reflectând zbuciumul stării de tranziție, ori ca un poet al aspirației și al tăgadei, în descendența lui Tudor Arghezi (cu care se înrudește și prin cultivarea unui anumit tip de limbaj). Odată abandonate idealizarea vieții și transfigurarea prozaismului realității în sensul aspirațiilor romantice, în pagină sunt aduse abisul sufletesc, descurajarea în fața lipsei de țel
ŢARNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
printre scaune, bătrânii se vindecă de trânji instantaneu și umblă ca milogul din Capernaum. Mântuitorul tineretului strânge toată pleava bacantelor în tribune sub faldurile tricolorului, mai vâră câte o strâmbă, ca să fie, să se găsească la o adică poet al tăgadei și apolog în același timp, duplicitar până-n măduva oaselor, vrea să le facă pe toate în văzul lumii. Pe unde scurte, pe unde lungi, pe unde vrei și pe unde nu vrei; el ne învață ce e Patria, ce-i
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
asta prevăzută chiar în regulamentul penitenciar, ajunseseră la limita rezistenței și preferau să moară decât să mai viețuiască în aceste condiții, asemeni lui Tukhacevski care și-a cerut condamnarea la moarte în URSS; identitatea de situații demonstrează fără posibilitate de tăgadă, unde își avea originea această barbarie a secolului XX. Acestea au fost condițiile în care oamenii ajunși la limita rezistenței, supravegheați cu strășnicie să nu-și pună capăt zilelor, erau programați ca mai devreme sau mai târziu să cedeze voinței
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
al deținuților politici, în perioada respectivă, a constituit obiectul unei anchete din partea unei comisii PCR în 1968. Chiar dacă această anchetă viza înlăturarea unor adversari politici ai proaspătului secretar general PCR Nicolae Ceaușescu, cercetările au stabilit chiar atunci, fără putință de tăgadă, faptul că a existat un regim de exterminare în penitenciarele politice și că acesta a fost aprobat și tolerat de vârfurile ierarhice ale statului comunist. Spre exemplificare vom extrage fragmente din declarația dată în fața „Comisiei de partid” la data 18
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pribeagului, Voinicul) sau versuri de inspirație citadină și religioasă (Revolta lui Iov, Apocalipsă). În alte poezii, F. încearcă să găsească un răspuns cu privire la locul creatorului de artă într-o lume ostilă (Visătorul, Nou Prometeu), luptându-se, prearghezian, cu „credința” și „tăgada”, oscilând între creștinism și iudaism. Cartea relevă un autor sigur pe mijloacele prozodice, dar „stăpânit” de influența înaintașilor romantici ori clasici. Poemele resemnării (1940) aduc unele semne ale maturizării poetice, chiar dacă F. nu reușește să-și individualizeze întru totul profilul
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
n. Vasilescu) și al lui Ioan Grigore. După studii liceale la Pitești, terminate în 1957, urmează Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, absolvită în 1965. A debutat cu versuri în „Luceafărul” (1968) și editorial, cu volumul Tăgade, apărut în 1970. A colaborat la „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară” ș.a. A tradus în periodice din Ana Ahmatova, Aleksandr Blok, Valeri Briusov, Evgheni Evtușenko. În versurile din prima sa carte, poetul, bântuit de angoase, proiectează un univers morbid, un
GRIGORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287355_a_288684]
-
postume, definitivate pentru tipar de autor, texte care surprind prin grija pentru formă, rima și ritmul, ignorate până acum, fiind riguros respectate. Fără să piardă nimic din profunzime, din încărcătura ideatică, poezia devine astfel o incantație plină de dramatism. SCRIERI: Tăgade, București, 1970; Ceremoniile, București, 1978; La marginea împărăției, postfață Mircea Scarlat, București, 1983. Repere bibliografice: Ilie Constantin, „Tăgade”, RL, 1970, 43; Nicolae Baltag, „Tăgade”, „Scânteia tineretului”, 1970, 6671; Dan Laurențiu, „Tăgade”, LCF, 1971, 8; Adrian Popescu, „Tăgade”, TR, 1971, 8
GRIGORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287355_a_288684]
-
acum, fiind riguros respectate. Fără să piardă nimic din profunzime, din încărcătura ideatică, poezia devine astfel o incantație plină de dramatism. SCRIERI: Tăgade, București, 1970; Ceremoniile, București, 1978; La marginea împărăției, postfață Mircea Scarlat, București, 1983. Repere bibliografice: Ilie Constantin, „Tăgade”, RL, 1970, 43; Nicolae Baltag, „Tăgade”, „Scânteia tineretului”, 1970, 6671; Dan Laurențiu, „Tăgade”, LCF, 1971, 8; Adrian Popescu, „Tăgade”, TR, 1971, 8; Horia Bădescu, „Tăgade”, ST, 1971, 2; Florența Albu, Ceremonie pentru cuvinte, VR, 1979, 10; Eugenia Tudor-Anton, Cavalerul blândelor
GRIGORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287355_a_288684]
-
piardă nimic din profunzime, din încărcătura ideatică, poezia devine astfel o incantație plină de dramatism. SCRIERI: Tăgade, București, 1970; Ceremoniile, București, 1978; La marginea împărăției, postfață Mircea Scarlat, București, 1983. Repere bibliografice: Ilie Constantin, „Tăgade”, RL, 1970, 43; Nicolae Baltag, „Tăgade”, „Scânteia tineretului”, 1970, 6671; Dan Laurențiu, „Tăgade”, LCF, 1971, 8; Adrian Popescu, „Tăgade”, TR, 1971, 8; Horia Bădescu, „Tăgade”, ST, 1971, 2; Florența Albu, Ceremonie pentru cuvinte, VR, 1979, 10; Eugenia Tudor-Anton, Cavalerul blândelor amiezi, RL, 1983, 15; Scarlat, Ist.
GRIGORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287355_a_288684]
-
poezia devine astfel o incantație plină de dramatism. SCRIERI: Tăgade, București, 1970; Ceremoniile, București, 1978; La marginea împărăției, postfață Mircea Scarlat, București, 1983. Repere bibliografice: Ilie Constantin, „Tăgade”, RL, 1970, 43; Nicolae Baltag, „Tăgade”, „Scânteia tineretului”, 1970, 6671; Dan Laurențiu, „Tăgade”, LCF, 1971, 8; Adrian Popescu, „Tăgade”, TR, 1971, 8; Horia Bădescu, „Tăgade”, ST, 1971, 2; Florența Albu, Ceremonie pentru cuvinte, VR, 1979, 10; Eugenia Tudor-Anton, Cavalerul blândelor amiezi, RL, 1983, 15; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 191-197; Dicț. scriit. rom., II
GRIGORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287355_a_288684]
-
de dramatism. SCRIERI: Tăgade, București, 1970; Ceremoniile, București, 1978; La marginea împărăției, postfață Mircea Scarlat, București, 1983. Repere bibliografice: Ilie Constantin, „Tăgade”, RL, 1970, 43; Nicolae Baltag, „Tăgade”, „Scânteia tineretului”, 1970, 6671; Dan Laurențiu, „Tăgade”, LCF, 1971, 8; Adrian Popescu, „Tăgade”, TR, 1971, 8; Horia Bădescu, „Tăgade”, ST, 1971, 2; Florența Albu, Ceremonie pentru cuvinte, VR, 1979, 10; Eugenia Tudor-Anton, Cavalerul blândelor amiezi, RL, 1983, 15; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 191-197; Dicț. scriit. rom., II, 449-450; Popa, Ist. lit., II, 535-536
GRIGORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287355_a_288684]
-
Ceremoniile, București, 1978; La marginea împărăției, postfață Mircea Scarlat, București, 1983. Repere bibliografice: Ilie Constantin, „Tăgade”, RL, 1970, 43; Nicolae Baltag, „Tăgade”, „Scânteia tineretului”, 1970, 6671; Dan Laurențiu, „Tăgade”, LCF, 1971, 8; Adrian Popescu, „Tăgade”, TR, 1971, 8; Horia Bădescu, „Tăgade”, ST, 1971, 2; Florența Albu, Ceremonie pentru cuvinte, VR, 1979, 10; Eugenia Tudor-Anton, Cavalerul blândelor amiezi, RL, 1983, 15; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 191-197; Dicț. scriit. rom., II, 449-450; Popa, Ist. lit., II, 535-536. D.Gr.
GRIGORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287355_a_288684]
-
cu variații nesemnificative, în întregime, dintre care unul i-a aparținut lui Ștefan Cantacuzino, fiul Stolnicului Constantin Cantacuzino, contemporanul lui Cantemir 68). Dan Zamfirescu a pus în oglindă pasaje din scrierea atribuită domnitorului muntean și fragmente din Fiziolog, demonstrând fără tăgadă influența. Șarpele, porumbelul, "stratocamilul" sunt preluate cu întreaga lor interpretare alegorică 69. De asemenea, este cunoscută și reluarea scenei cu inorogul amenințător, din Varlaam și Ioasaf. Dar, dincolo de aceste împrumuturi, există un întreg bestiar în lucrarea de morală creștină (calul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în următorii doi ani sau, dacă vreți, mai precis, în lunile în care ar urma de acum înainte să se împlinească doi ani, până în ianuarie 2007. În aceste luni, pariul României este unul singur, acela de a putea îndeplini fără tăgadă, fără ezitare, fără camuflaj politic câteva teme care au rămas restante de la finele lui 2004. În mare măsură, ele vă sunt cunoscute în celebrele 11 condiții care fac trimitere la patru mari teme - mă feresc de cuvântul capitole -, patru mari
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
de judecată, președintele completului da cuvîntul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, deoarece, potrivit prevederilor Codului familiei și ale art. 7 alin. 2 din Convenția cu privire la drepturile copilului - căruia îi da citire, acțiunea în tăgada paternității aparține soțului mamei. CURTEA, deliberînd asupra excepției de neconstituționalitate invocate, reține: Prin Încheierea pronunțată în ședința publică din 21 noiembrie 1994 în Dosarul nr. 7.041/1994, Judecătoria Iași a sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.
DECIZIE Nr. 78*) din 13 septembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112195_a_113524]
-
Au fost amândoi pedepsiți pentru aceeași vină imaginară ca și tatăl lor și, citind aceste însemnări nedumerite - Stanciu Stroia nu crede că i se întâmplă tot ce i se întâmplă nici când își reamintește ceea ce a trăit fără putere de tăgadă, suntem cuprinși de revolta neputincioasă a doctorului care s-a văzut strivit ca un gândac de cizma securistului. E o revoltă nerostită împotriva unor oameni care au acționat cu o cruzime de neînțeles. Vor putea vreodată fi iertați torționarii? Sau
Mărturia doctorului Stanciu Stroia by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11333_a_12658]
-
activitatea misionară unele atitudini eterodoxe. De fapt, asta constituia cea mai grea și concludentă acuzație spre a lovi în inițiatorul Oastei și a-l îndepărta din fruntea ei. Declarația Părintelui și documentele din presa vremii dovedesc însă fără putință de tăgadă că Părintele Iosif Trifa a rămas statornic până la moarte învățăturii Bisericii noastre Ortodoxe. Unii s-au și grăbit să-l apropie pe Părintele Iosif de fostul preot Tudor Popescu, care a intrat în conflict nu atât cu ierarhia, cât, mai
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
noastre, avem impresia că Nicu Caranica va trebui să figureze între precursorii acestuia. Marea a doua, Marea Roșie, e o proiecție a Purgatoriului. O conștientizare a nenorocirii, un "răgaz meditativ", cînd, "printr-un joc fatal dintre fire și nefire, afirmație și tăgada, cîntul reînvie". Un prilej "de data aceasta, de elevare și meditație asupra sensului dezastrelor umane în înțelepciunea divină". Propunîndu-si a se plimbă, precum, odinioară, marele florentin condus de Vergiliu, cu Grigore Alexandrescu, "printre vicisitudinile cele mai importante ale istoriei române
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
Tata! Marea Roșie se desparte!/ Cum s-a făcut, nu-nteleg nici eu". E o salvare ce vine din chiar mersul autodistructiv al golului luciferic, din divină dialectica a tranziției golului către plinul semnificativ, al negației către afirmație. O redempțiune a tăgadei care-și da foc. O eternă reîntoarcere, sub semn liturgic: "Golul nu-i pe planul făcutului. Cîtă vreme nu se/ desăvîrșește, golul dăinuie susținut oarecum de/ sminteala. Ci de-a atins starea de gol desăvîrșită,/ golul se osîndește singur, prin
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
pe planul făcutului. Cîtă vreme nu se/ desăvîrșește, golul dăinuie susținut oarecum de/ sminteala. Ci de-a atins starea de gol desăvîrșită,/ golul se osîndește singur, prin nefirea lui însăși./ Atunci golul suge plinul, care-l umple șuierînd./ Aidoma golului,/ tăgada-n sine e părere și neant. Au s-ar găsi/ cineva să-nchipuie tăgada singură,/ fără întorsul ei, fără ce-i tăgăduit?/ Crește tăgada, crește si-ntorsul. Pînă unde?/ Pînă la punctul Omega, pînă la zenitul absolut/ unde tăgada-limită atinge soarele
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]