1,240 matches
-
Zaharia Stancu, D. R. Popescu, V. Voiculescu, Nicuță Tănase (în germană). Scriitori maghiari din România au fost transpuși în germană (Kovács György, Sütő András, Papp Ferenc ș.a.). În germană a mai tradus, pentru Editura Kriterion, și din Jules Verne. Unele tălmăciri sunt însoțite de note, prefețe și comentarii. SCRIERI: Heinrich Mann. Omul și opera, București, 1966; Unde și interferențe, București, 1969; Cunoaștere poetică și mit în opera lui Lucian Blaga, București, 1970; Cioran, jadis et naguère, Paris, 1988; O viață-n
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
de vreo mână. Iată cum zice: «Picioarele, o parte de fier și o parte de lut. O piatră s‑a desprins, neazvârlită de nici o mână și a lovit statuia peste picioarele de fier și de lut, sfărâmându‑le». Apoi, în tălmăcire, zice: «Picioarele pe care le‑ai văzut și degetele, parte de lut, parte de fier, [înseamnă] că va fi un regat împărțit. Și va fi tare ca fierul, după cum ai văzut fier amestecat cu lut». Așadar, cele zece degete de la
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nimerește, în 1746, în urma unei conspirații descoperite de austrieci, în temnița din Milano. Știa italienește și nemțește, manevra foarte bine slavona, greaca și, verosimil, latina și în pușcărie va tălmăci, lăsând o traducere a Vieții Sfinților Varlaam și Ioasaf, o tălmăcire a unui compendiu de istorie universală și o transpunere a Faptelor lui Scanderbeg. S-a stins probabil în temniță (în 1764 era încă acolo) într-un an pe care nu-l știm. în anii 40 ai veacului al XVIII-lea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Neagoeanus, a zis nr. 3821 B.A.R.; de la începutul secolului al XVII-lea datează probabil Pravila de ispravă a oamenilor și de toate păcatele și greșalele [ms.nr. 5211 B.A.R.]). Aceste versiuni - cred cercetătorii - vin din Moldova, unde tălmăcirea de texte juridice era o preocupare constantă a cărturarilor locului. „Ritorul și scholasticul” Lucaci - în care cred că putem vedea un profesor al școlii de la Putna - traduce în slavonește, în 1581, îndemnat de Eustatie, fost episcop al Romanului, o pravilă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dumnezeire (ms. sl. nr. 692 B.A.R.)200. Lucaci îi adaugă anumite prevederi (foarte severe) luate din culegerile juridice bizantine (din grecește, deci), îngăduindu-și chiar să introducă în - duh reformat - și unele interpretări personale. Pentru a completa seria tălmăcirilor ce deschid din nomocanonul prescurtat, amintesc Pravila copiată, în anul 1610, de popa Toader din satul Râpa de Jos - Bistrița 201, și fragmentul de pravilă, datând probabil din secolul al XVI-lea (Fragmentul Ghibănescu) 202. în Moldova, către mijlocul primei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
visa că discuți cu o persoană văduvă, îți va muri un prieten drag sau îl vei pierde prin necredință”499. „întristare”, „supărare”, „tristețe” sunt semnificațiile pe care le înregistrează pentru văduvă cele mai multe „cărți de vise” (chiar și una care adună „tălmăciri occidentale” și „tălmăciri orientale”500). Iarăși o excepție: Micul dicționar... al Veronicăi Tamaș crede că dacă te visezi fiind văduvă (vădană), toate dorințele îți vor fi îndeplinite. La fel, prezența unei văduve în vis semnifică o neîntârziată „căsătorie”501. Un
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu o persoană văduvă, îți va muri un prieten drag sau îl vei pierde prin necredință”499. „întristare”, „supărare”, „tristețe” sunt semnificațiile pe care le înregistrează pentru văduvă cele mai multe „cărți de vise” (chiar și una care adună „tălmăciri occidentale” și „tălmăciri orientale”500). Iarăși o excepție: Micul dicționar... al Veronicăi Tamaș crede că dacă te visezi fiind văduvă (vădană), toate dorințele îți vor fi îndeplinite. La fel, prezența unei văduve în vis semnifică o neîntârziată „căsătorie”501. Un imaginar stimulat de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
obține de a imprima cărți românești și chiar unele subvenții primite pentru acoperirea costurilor tipăririi), ce a fost, între 1682 și 1684, protopop al bisericii reformate din Sebeș și notar sinodal. I se pun în seamă mai multe cărți, unele tălmăciri 609, prilej de dezbatere, între învățați, a chestiunii originalității. Eu unul sunt, într-un fel, înclinat să-l văd pe Ioan Zoba urmând, în elaborarea predicilor strânse în Scriul de aur (poate doar a unora dintre ele), niște modele ce
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Cartea emblemelor din vise. Dicționar literar de vise, Editura Universitas XXI, Iași, 2004, p. 83. 491. Alte categorii: vise diavolești (oniricul fiind terenul pe care diavolul combate de preferință contra lui Dumnezeu), mortale, înșelătoare, profetice, salvatoare. 492. Artemidoros, Carte de tălmăcire a viselor, traducere de Mariana Băluță-Skultéty, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 50. 493. Artemidoros, op. cit. [vers. rom.], pp. 57-58. 494. Ibidem, p. 64. 495. Ibidem, p. 99. 496. Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri [vers. rom.], vol. III, (P-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de simboluri [vers. rom.], vol. III, (P-Z), Editura Artemis, București, 1995, pp. 430-431. Același dicționar (p. 430) spune că acest cuvânt denominează în chip simbolic organizația francmasoneriei. 497. Carte de vise, ed. cit., p. 16. 498. Carte de vise. Tălmăciri vechi și noi, Editura Călin, București, 1998, p. 122. 499. Carte de vise (Tălmăciri occidentale, tălmăciri orientale), Editura Călin, București, 1996, p. 121; Noemi Bomher, op. cit., p. 83. 500. Veronica Tamaș, op. cit., p. 168. 501. O istorie, a blestemului, pp.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Același dicționar (p. 430) spune că acest cuvânt denominează în chip simbolic organizația francmasoneriei. 497. Carte de vise, ed. cit., p. 16. 498. Carte de vise. Tălmăciri vechi și noi, Editura Călin, București, 1998, p. 122. 499. Carte de vise (Tălmăciri occidentale, tălmăciri orientale), Editura Călin, București, 1996, p. 121; Noemi Bomher, op. cit., p. 83. 500. Veronica Tamaș, op. cit., p. 168. 501. O istorie, a blestemului, pp. 394 și urm. și Lege și fărădelege în lumea românească veche, pp. 518 și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
p. 430) spune că acest cuvânt denominează în chip simbolic organizația francmasoneriei. 497. Carte de vise, ed. cit., p. 16. 498. Carte de vise. Tălmăciri vechi și noi, Editura Călin, București, 1998, p. 122. 499. Carte de vise (Tălmăciri occidentale, tălmăciri orientale), Editura Călin, București, 1996, p. 121; Noemi Bomher, op. cit., p. 83. 500. Veronica Tamaș, op. cit., p. 168. 501. O istorie, a blestemului, pp. 394 și urm. și Lege și fărădelege în lumea românească veche, pp. 518 și urm. 502
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și secretar literar al societății, deschide o întreagă dezbatere asupra repertoriului teatral. Tendința este de a mări exigența față de ținuta artistică a pieselor, chiar dacă acestea sunt jucate în fața unui public puțin pretențios. Se recomandă lucrări originale, traduceri „vrednice de jucat” (tălmăcirile sunt făcute de scriitori ca D. Anghel și St. O. Iosif), se acordă atenție pieselor pentru copii, se comentează experiențele teatrale din alte țări. În ultima perioadă, când, cu puțin înainte de începerea primului război mondial, este numit secretar Tiberiu Brediceanu
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
plasticitate și armonii nu lipsite de prospețime. Ca traducător, prezent îndeosebi în „Liga literară”, în afară de Poe (Corbul) și Shelley (Regina visurilor Mab), a fost atras de scriitorii antici. Astfel, el dă o versiune românească din Ovidiu (Elegia VII) și o tălmăcire fluentă după Sofocle (Antigona). A mai transpus, în „Liberalul”, o idilă, Milo și Haïdhée de Ghusé Skiro, poet albanez. În proză S. se dovedește a fi un imaginativ, cu predispoziții onirice, și un descriptiv cu o certă vocație a fantasticului
SAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289520_a_290849]
-
Eugen Barbu, Geo Bogza, Mihu Dragomir, Titus Popovici, Al. Căprariu, Laurențiu Ulici, Savin Bratu ș.a. Traducerile se axează aproape exclusiv asupra unor texte din literaturile socialiste: poezii de Vladimir Maiakovski și Ilya Ehrenburg, altele din lirica bulgară, coreeană, chineză, în tălmăcirea lui Marcel Breslașu, Al. Andrițoiu, Ștefan Iureș, Ion Hobana, Nicolae Labiș, Victor Tulbure, Miron Radu Paraschivescu, A. Toma, Mihu Dragomir, Cicerone Theodorescu. În 1949 apare și un fragment dintr-un roman al lui Mihail Șolohov, Ei au luptat pentru patrie
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
Crainic. Alte rubrici constante: „Perenitatea spiritului iluminist”, „Interviul nostru” (interviuri realizate cu Pompiliu Teodor și Camil Mureșanu, semnate de Mircea Popa; interviul luat de Eugeniu Nistor lui Cornel Moraru). Pagina „Universalia” conține traduceri (Alain Ruzé, Acesti latini din Carpați, în tălmăcirea lui Carmen Maria Andras), si fragmente din Dicționarul de personaje dramatice propus de Serafim Duicu. Alte rubrici: „Clasicii - contemporanii noștri”, „Breviarum”, „Etnolingvistica”, „Historia magistra vitae”, „Didactica”. C. A.
SCOALA ARDELEANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289562_a_290891]
-
Dostoievski, Lev Tolstoi, Cehov, Turgheniev, dar și din Șalom Alehem îndeosebi, apoi din H. Sienkiewicz, Musset și Byron (câte un poem), străduindu-se să respecte spiritul originalului. A mai tradus cărți de Herbert Eulenberg, D. Merejkovski, Emil Ludwig, A. Koralnik. Tălmăcirile din Maxim Gorki (Azilul de noapte, prima versiune românească a dramei) și E. Cirikov (Evreii) s-au jucat pe scena Naționalului ieșean; alte piese la care S. și-a încercat virtuțile de traducător îi au ca autori pe Bjșrnstjerne Bjșrnson
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
portret al lui S. a lăsat prietenul său Costache Negruzzi, într-o scrisoare din ciclul Negru pe alb. Tot el i-a publicat, în 1840, împreună cu Mihail Kogălniceanu, traducerea piesei Democrit de J.-Fr. Regnard. Ar fi lăsat și alte tălmăciri: Brutus de Voltaire și Moartea lui Socrat de Lamartine. În 1814 a frecventat cursul de ingineri hotarnici deschis de Gh. Asachi, de unde, probabil, vin cunoștințele sale de limba franceză. Din germană a tradus, fragmentar, prefața Macrobioticii lui C. W. Hufeland
SCAVINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289540_a_290869]
-
românești - și de proza clasică, ea oferind cititorului tânăr transpunerea în germană a unor nuvele de Costache Negruzzi și A. I. Odobescu. Și narațiunile lui Mihail Sadoveanu o țin în perimetrul inspirației istorice: romanul Creanga de aur și Povestiri din război. Tălmăcirea ei preferată va fi, după propria-i mărturisire, cea realizată în 1981 la romanul Cartea nunții de G. Călinescu. Din proza contemporană românească alege romanul Intrusul de Marin Preda și, împreună cu Helga Reiter, tălmăcește romanul Galeria cu viță sălbatică de
SCHARF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289548_a_290877]
-
și Cinstea fatală de Vasile Pop (sub pseudonimul C. Fulger) și alte câteva nesemnate (Dragoste criminală, O taină de nepătruns, Răzbunarea hidalgiului, Crimele bancherului), dar și traduceri: Selma Lagerlöf, Copiii din Betleem (transpunere de D. N. Ciotori), Rudyard Kipling (în tălmăcirea lui Vasile Savel), Al. Dumas, Pescarul din Neapole, Al. Dumas-fiul, Dragostea care ucide, H. G. Wells, Omul invizibil, August Strindberg, Mustrare de cuget, Lev Tolstoi, Să nu ucizi. Din 1915, după plecarea celor mai mulți colaboratori care asiguraseră substanța culturală și ținuta ziarului
SEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
ed. bilingvă, București, 1998; Pururi iubirea, Târgu Jiu, 1998; Ascuns într-o lacrimă, București, 1999; Stele de mare sau Fals tratat de poezie, București, 2000; Mit și poezie, București, 2001; Curcubeu de vis și dor, București, 2001. Traduceri: Fascinația lirei (tălmăciri din lirica universală), București, 1993. Repere bibliografice: Aureliu Goci, „Solitarul citadin”, RL, 1972, 34; Mircea Iorgulescu, „Solitarul citadin”, LCF, 1972, 43; Dan Mutașcu, „Solitarul citadin”, TMS, 1972, 19; Constantin, A doua carte, 237-239; Ion Lotreanu, Caligrafii critice, București, 1977, 222-225
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
scurtă vreme. O inițiativă salutară s-a dovedit apariția colecției „Extrasele revistei «Sibiul literar»”, din care reține atenția studiul Publicațiile periodice românești ale Sibiului de azi de Pimen Constantinescu. S.l. se ocupă și de literatura sașilor din Transilvania, publicând în tălmăcire românească din scrierile lui Richard Breckner și Robert Stellner. Dintre traduceri se evidențiază cele ale lui Pimen Constantinescu din literatura italiană (Onofrio Minzoni, Lionello Fiumi, Ada Negri, Filippo Pananti, Gabriele D’Annunzio, Giosuè Carducci). Sintetizând rostul acestei reviste, redactorul ei
SIBIUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289663_a_290992]
-
inclusă în volumul Le Reniement de Pierre, suivi de poèmes inédits, pentru care Centre Național du Livre îi acordă o bursă. Se apropie și de creațiile altor poeți și, mai rar, de textele unor prozatori români, publicând studii, articole și tălmăciri în „Action poétique”, „La Quinzaine littéraire”, „Europe”, „Seine et Danube”, „MEET”, „Poésie”, „Missives”, „Cahiers Benjamin Fondane” (Israel), „Continuum” (Israel) ș.a. ori în reviste din România - „Apostrof”, „Poesis”, „Observator cultural”, „Vatra”. În decembrie 1997 s-a realizat la Théâtre-Poème din Bruxelles
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
istorice, lirica, literatura satirică și didactică etc.) nu s-au păstrat. A cercetat și a comentat texte vechi, printre care o psaltire calvino-română, un abecedar românesc din secolul al XVII-lea, o traducere manuscrisă din Homer, făcând el însuși o tălmăcire din Cezar (De Bello Gallico), rămasă tot în manuscris. Câteva principii de teorie literară și de estetică sunt enunțate într-o prelucrare după S. Brassai, Despre operele de artă. A mai scris câteva recenzii și articole, între acestea unul foarte
SILASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289668_a_290997]
-
Adevărul literar și artistic”, „Da și nu”, „Viața de azi”, „Floarea de foc”, „Sfarmă-Piatră”, „Rampa”, „Cuvântul”, „Curentul”, „Epoca”, „Universul”, „Semnalul”. În anii ’60 e prezent în „Tribuna” și „Steaua”, unde semnează mai ales traduceri din poezia maghiară, germană, americană, africană. Tălmăcirile din expresionistul Ernst Toller au apărut și în volum (Cartea rândunelelor, 1972). Mai mult decât prin propria operă, Ș. a intrat în atenția publică prin antologia Noua lirică ardeleană, editată în 1935. Cultivator al prozopoemului, Ș. a profesat, pe de
SIREAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289707_a_291036]