8,375 matches
-
hârtie! Mă înșel? Ei bine, cred că plecând de la aceste întrebări, de bun-simț, cred eu, putem explica, măcar parțial, dezastrul (previzibil) din presa românească! Ea, presa, nu poate fi mai „bună“ (respectând proporțiile) decât societatea românească în ansamblu! Cred cu tărie în această afirmație. Mă contrazice cineva? nano2k „Ea, presa, nu poate fi mai «bună» (respectând proporțiile) decât societatea românească în ansamblu! Cred cu tărie în această afirmație. Mă contrazice cineva?“ Ați punctat corect părțile slabe ale presei. Manelizarea, promovarea nonvalorilor
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
Ea, presa, nu poate fi mai „bună“ (respectând proporțiile) decât societatea românească în ansamblu! Cred cu tărie în această afirmație. Mă contrazice cineva? nano2k „Ea, presa, nu poate fi mai «bună» (respectând proporțiile) decât societatea românească în ansamblu! Cred cu tărie în această afirmație. Mă contrazice cineva?“ Ați punctat corect părțile slabe ale presei. Manelizarea, promovarea nonvalorilor, dezinformare etc. Eu cred însă că această presă nu este demnă de poporul român. Românii au demonstrat (cu ajutorul românilor din afară) că și-au
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
se încrucișau taman în poartă. Cărăușii, dar și gospodarii, opreau la dus sau la întoarcere de pe unde îi purtau treburile. In zilele de iarmaroc era mare zarvă. Nu era gospodar care să nu oprească pentru a se hodini și încerca tăria rachiului chicurat din caneaua balercii cocoțată lângă hornoaică, la loc îndemânatic pentru crâșmar. Cel mai apropiat sat sau târgul se găseau la nu mai puțin de o poștă depărtare...Dacă luai în seamă doar apa rece scoasă cu ciutura din
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vreme, țanțoșul bujor roz a ridicat sabia și a strigat: „Pluton, arma la ochi! Ochiți!”...Apoi, după o veșnicie parcă, a venit comanda: „Foc!”...In clipa aceea, oameni buni, am auzit o detunătură ca de trăsnet, care a zguduit și tăriile cerului, nu numai pământul...De groază, am închis ochii fără să vreau și îndată am simțit cum șiroia sângele din mine... Curgea de peste tot...Un nou trăsnet m-a făcut să deschid ochii cu adevărat. Si ce credeți că am
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
În fotoliul destinat regizorului, fiindcă nu vezi montarea din toate unghiurile; că nu Întotdeauna satisfacțiile ți le aduc aplauzele spectatorilor, ci repetițiile dificile; În continuarea ideii, Dodin se-ntreabă : „Succes? Nu Înțeleg acest cuvînt, care nici nu-mi place!”. Ce tărie trebuie săî ai ca să te declari frigid la succes, deși Îl ai!...Și cît de tare trebuie să iubești teatrul, pentru a declara „dacă am reușit să supraviețuim Auschwitzului și Gulagului, trebuie să-i mulțumim artei”. Cred că da : și
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
decît consolidată: fie pierzîndu-și, definitiv, un fals aliat, fie cîștigînd, irevocabil, un aliat autentic. Ar fi salutar, prin urmare, ca din cînd În cînd, criticii să se dea singuri În judecată: În judecata lor, și a lumii”... Dar cîți au tăria asta?! Lena Constante, despre Sebastian, pe care l-a cunoscut bine: „Era un veșnic Îndrăgostit, amărît. Era timid. Mi-era milă de el. Se Îndrăgostea de femei care nul iubeau.[...] Venea la noi, asculta muzică un ceas-două, apoi pleca. Ar
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
În momentele dificile, fata afirmând că: „...o persoană mai curată și mai cinstită ca bunica mea, eu nu am mai Întâlnit În viața mea...”. Insistă asupra portretului bunicii, subliniindu-i trăsăturile pozitive Într-o manieră aproape entuziastă. Religiozitate, bun simț, tărie de caracter, responsabilitate, intuiție, toate aceste calități Îi sunt definitorii: „... bunica m-a Învățat foarte multe lucruri bune, m-a Învățat În principal faptul că În viață trebuie să fii la locul tău, trebuie să fii cinstit, pentru că foarte multă
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
ți-a zărit lacrimile amare vărsate de-a lungul zilelor de muncă, cel care ți-a dat din apa lui bună să bei, ți-a dat bucățele din sufletul lui bun să mănânci, cel care ți-a descoperit frumusețea și tăria, cel care te-a iubit pentru că nu te-ai întors în șesul moabiților, cel care te va trece poarta de aur în brațe. vederea dublă a dragostei mele azi văd dalinian, cum viața își ia zborul și pantofii din strada
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
sufletului tău, cu dinți puternici de prinț matur, gata de a ajunge la sufletul lui, la grădinile suspendate ale dragostei, la luo na. nouă în al treilea loc: micile atacuri date cu ajutorul cuvintelor tale iscusite dau greș, aduc ghinion înain tării tale, persistența în discursurile tale alambicate nu duce în nici un loc bun, trebuie să preschimbi vorbele tale, precum schimbi dragostea ta într-una mai pură, mai înaltă, păstrează mai bine tăcerea un timp, calculează de mai multe ori, și apoi
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
prima fază a luptei de stăvilire a fluviului la Porți. Apoi au fost extrase stăncile din albia fluviului unde avea să fie construită fundația obiectivului. Patru straturi au fost săpate în albia Dunării în "ipostază dinamitei" pentru a da fundației tăria necesară pentru a putea face față presiunii la care urma să fie supus obiectivul după ridicarea nivelului apei în lacul de acumulare din amonte de baraj. Această etapă s-a întins pe o perioadă de un an, până în aprilie 1967
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
birui, dar ne lăsau mândria bărbatului biruit; vrăjmașul de astăzi vine ca prieten și nu râvnește la sângele nostru, ci caută să rupă temelia sufletului nostru , nu vrea să ne biruiască ci scoate din noi puțina mândrie, care ne dă tăria și ne încheagă.” Strașnică lecție de istorie ne dă Eminescu, deschizându-ne ochii asupra falsei prietenii și tovărășii de arme manifestată de ruși în decursul istoriei... Acum, să citesc și părerea unui străin. Ambasadorul Franței la București, Saint Aulaire, vorbind
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
l-a întrebat voioasă: Ce faci, gospodarule? Mă lupt cu gândurile și cu teama, Măriucă. De când ești tu fricos, mă rog? Ce știi tu, fata tatii? Ce știi? Daca-i ști cum te pot face netrebnicii să-ți pierzi orice tărie a sufletului... Cum ajungi să te temi și de umbra ta... Ba și mai rău - să-ți dorești moartea... Ai trecut prin atâtea primejdii, Costăchele, și nu ți-a fost teamă... Acum ți-i frică de neisprăviții iștia? Mai ai
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
numit anii tinereții mele. Părinții o ascultau cu luare aminte, nebănuind unde vrea să ajungă. Ei, și, spuse tatăl, ei și? Simona își pierdu pentru câteva clipe șirul vorbelor, care refuzau să se așeze într-o logică firească, dar avu tăria să continue: Viața mea curgea fără nici un rost și atunci... Nu găsi cuvintele cerute să exprime adevărul pe care voia să-l destănuie, și în loc de răspuns la toate întrebările și nedumeririle bunilor ei părinți, puse mâna mângâietor pe burtă. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
cu ostentație. În mintea ei își făcu loc un gând demolator: ,, Acesta să fie omul căruia i-am dedicat eu viața?" Ce ai dragă, ți s-a înecat corabia? Nu una sau două, ci toată flota! Na, că mai am tăria să mai și glumesc, după toate câte mi-a fost dat să aud astăzi. Ce te neliniștește, draga mea? În primul rând, te rog să nu-mi mai spui de azi încolo draga mea! Bine, bine, vom vedea, dar explică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
omor! El se uită speriat la fața ei congestionată, care exprima fără nici un menajament cumplita sentință ce îl aștepta. Avea senzația unui om ce mai are doar un pas de făcut până să ajungă cu capul sub ghilotină. Găsi totuși tăria de a-i rosti numele umil, nuanțat, rugător: Doinaaaa!... Da, da, să te omor! Dar tot ea se reculese: de ce să te omor!? Să înfund pușcăria? Poate era mai bine dacă muream anul trecut... Ce bine era! Acum nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
în plus o oferea cazul Simonei. Deși Simona era mulțumită de îngrijirile ce i se acordau, se întreba în sinea ei deseori: ,, Cât va mai suporta aceste ziduri în care se simte ca o pasăre în colivie?" Nu avea însă tăria să mărturisească cu glas tare acest gând. Era posibil ca dincolo de porțile spitalului, situația ei să se amelioreze în mod simțitor deși deocamdată întoarcerea la catedră nu era încă posibilă. Se hotărî totuși externarea. La aflarea veștii Simona se bucură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
nas, pregătite gata să le observi, să le îmbrățișezi și să le pătrunzi sensul pe deplin, plămădind, totodată, în tine acel ciudat motus animi continuus(Frământare continuă a sufletului (în limba latină). ), ce începe îndată să ți roadă, fără milă, tăria inimii și să ți-o descompună în bucăți tot mai mărunte și mai improbabil de recompus, și pe care doar fatalitatea supremă - moartea - o mai poate închega la loc, așa cum fusese ea dintru început, căci gândirea este cel mai agresiv
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mereu o spunea pentru prima oară. Se purta întocmai ca peștele care, cam la fel de neinteligent, înoată în permanență dintr-o parte în cealaltă într-un acvariu strâmt, dar, neavând nici el prea multă ținere de minte, chiar crede, cu toată tăria, că străbate oceane! Destul de multă vreme, recunosc, am făcut eforturi să-mi concentrez toate forțele mele spirituale, pentru a nu-l asculta, lăsând impresia că jignirile sale supărătoare și stângace nu-mi aduc atingere deloc. Să dai atenție unui prost
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
în care, în cele din urmă, ajunsesem cufundat, a răbufnit într-un clocot necontrolat de violență, ce m-a împins cu putere să-l lovesc pe nemernic. Pentru o clipă, am încercat să mă înfrânez și să rezist, cu toată tăria mea, impulsului acela subit, însă n-am reușit nicidecum și i-am dat un pumn în plin. Pesemne, lovitura a fost într-atât de cumplită, de fulgerătoare și de bine dată, încât acesta, pierzându-și cu totul simțul conștiinței și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Avea hainele numai zdrențe și o față chinuită. Se vedea limpede că era decăzută moral, căci avea în privire acel licăr sfâșietor de tristețe și de suferință, care știe să înmoaie inima omului îndată, iar asta m a mișcat cu tărie și m-a înduioșat. Mi-a întins mâna spre a-i da ceva, iar eu n-am tut să-mi întorc fața de la ea; nu mi-a îngăduit simțirea să fac un gest într-atât de nedemn și de rece
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mulțumească întru totul cu ceea ce are, iar asta cântărea cel mai mult în sufletul lui. Privind câteodată cu regret spre trecut, își spunea: „Și când mă gândesc că, pentru o foarte lungă bucată de vreme, ajunsesem să cred, cu toată tăria, că dragostea nu există cu adevărat, doar fiindcă ea reușise atât de abil să mă ocolească atâția ani. Și nu este greu să pricepi de unde mi se născuse gândul acesta, căci nimic nu poate fi mai rău pentru suflet, decât
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
vreun preț câtuși de însemnat pe vorbele soră-sii. Iar asta nu era decât revolta sufletului său în fața adormirii minții celorlalți. Totuși, dacă sora sa, văzând aceasta, se resemnase în cele din urmă, mama sa se poate afirma, cu toată tăria, că nu. Toate mamele își sădesc în suflet, la nașterea odorului lor iubit, un amestec omogen de speranțe, de așteptări și de viziuni pozitive asupra nou-născutului. Pe măsură ce se scurg anii, acest amestec din sufletul lor fie sporește în dimensiuni, alimentat
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
ce speri? În ce te încrezi tu, de fapt, atât de puternic, atunci când spui că speri? Mai precis, către ce zări fericite îți zboară ție mintea, în momentele în care speri? La ce îți servește să te încrezi, cu atâta tărie și siguranță, în acest cuvânt înșelător, cel mai plin de prefăcătorie și de neadevăr dintre toate câte există și, totuși, cel mai invocat de către oameni? Pe drept cuvânt, mie îmi pare că această vorbă este, ca de obicei, doar o
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
ușuratic în gândire și în simțire, încât să pun pe seama „divinei și milostivei” Sale providențe toate lucrurile bune, ce mi se întâmplă mie în viața de zi cu zi și de care ajung să mă bucur. Dar totuși, cred cu tărie că El este foarte necesar, pentru conștiința morală a oamenilor, pentru ordinea în lume (atât cât este ea, mă rog), pentru multe lucruri... Cu alte cuvinte, dacă Dumnezeu nu există acolo sus, în Cer, atunci, cel puțin, El sigur există
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
care a și fost motivul pentru care dânsa nu auzise dintru început clipa intrării repezite în casă a lui Șerban. Abia după ce se mai dezmetici cât de cât și după ce începu să-și recapete o încredere aproximativă în simțuri și tărie în trup, dădu pe nepoftite buzna în camera tânărului, trântind de-a dreptul ușa de perete, cât se poate de agresiv. De obicei, știm că o ceartă nu se planifică din timp, ea vine spontan. Totul constă în priceperea fiecăruia
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]