1,612 matches
-
în cazul multora dintre descrierile celorlalte orașe. Gilloch, în Walter Benjamin. Critical Constellations, sintetizează mecanismul specific pe care Benjamin îl distinge în cazul percepției orașului la vârsta copilăriei: „Benjamin sees the child as having a privileged proximity to, and special tactile appreciation of, the urban environment. The child sees the city «at first sight», with a gaze unencumbered by the tedium of familiarity and habit, with a receptivity and acuity the recovery of which occupies Benjamin in One-Way Street and in
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
simbolistă în sculptură ca sinteză între afect și idee, ca rafinată dialectică între lumini și umbre, convexități și concavități, creionând și un ambient simbolist al reveriei pe care îl iradiază aceste opere: "În modelajul obiectelor sculpturale se concentrează toată impresionabilitatea tactilă a degetelor de sculptor ale d-lui Boambă. Cu ele prinde lumina și umbra în convexitățile și concavitățile modelajului subtil, și cu acest joc, al luminii și umbrii, își animează d-sa opera, o spiritualizează învăluind-o într-o unitate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dureri. Și numele lui Brâncuși trebuie să-l scriem aici. D-l Paciurea, vizionar, spiritualizează materialul, anulând pe cât posibil descripțiunea plastică planuri și forme prin reducerea liniilor constructive la maxima simplitate și prin animarea formei printr-o tehnică de subtilitate tactilă, extremă"331. Sfinxul (1912) și Zeul Războiului (1915) acoperă aceeași arie rodiniană a capetelor monumentale, dar cu o și mai pronunțată sensibilitate simbolistă decât la artistul francez, sensibilitate marcată în dimensiunea sumbră, angoasantă, către care deschid cele două opere. Numitorul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sa, lumea copiilor este rezultatul unei fuziuni egocentrice a elementelor lumii interioare și a elementelor lumii înconjurătoare, iar dezvoltarea unei reprezentări corecte a realității fizice depinde de dobândirea graduală a abilității de coordonare a informațiilor de ordin vizual, auditiv și tactil. După cercetările inițiate de Piaget, alți psihologi au studiat modul în care nou-născutul integrează văzul și auzul pentru explorarea lumii înconjurătoare, dezvoltându-se o multitudine de teorii, care deși sunt diferite, susțin ideea că procesul de învățare la copil este
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
crearea geometriei neeuclidiene a clarificat distincția, care a fost întotdeauna implicită, dar niciodată recunoscută, dintre un spațiu matematic și un spațiu fizic. Identificarea inițială a celor două s-a datorat unei neînțelegeri. Vizitatori efemeri în mintea noastră, senzațiile vizuale și tactile au sugerat că axiomele geometriei euclidiene erau adevărate pentru spațiul fizic. Teoremele deduse din aceste axiome erau verificate prin senzații vizuale și tactile și, iată, se potriveau perfect, cel puțin atât timp cât puteau dezvălui aceste senzații. Se presupunea că geometria euclidiană
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
inițială a celor două s-a datorat unei neînțelegeri. Vizitatori efemeri în mintea noastră, senzațiile vizuale și tactile au sugerat că axiomele geometriei euclidiene erau adevărate pentru spațiul fizic. Teoremele deduse din aceste axiome erau verificate prin senzații vizuale și tactile și, iată, se potriveau perfect, cel puțin atât timp cât puteau dezvălui aceste senzații. Se presupunea că geometria euclidiană e o descriere exactă a spațiului fizic. Acest obicei de gândire a devenit atât de bine definit peste sute de ani, încât însăși
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
gândirii slabe din plan epistemic. Putem vorbi, deci, de o epistemologie și de o moralitate ale proximității, una care se întinde până la extremitatea pe care o atingem cu simțurile noastre: la distanță de un braț dacă ne referim la simțul tactil, la distanța până la care mirosurile sunt percepute și ne spun ceva, până la distanța la care auzim ceva și înțelegem semnificația acelor sunete, până la distanța la care vedem cu ochiul liber și percepem în mod limpede ceea ce vedem. Se poate închega
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
persoane, numite "tipuri de elevi": • elevi vizuali, care învață folosind preponderent simțul văzului, care învață mai ușor materialele tipărite sau grafice, ori pur și simplu privind în jurul lor; • elevi auditivi, care învață cel mai bine prin ascultare și conversație; • elevi tactili, care învață cel mai bine prin atingerea obiectelor, prin perceperea senzorială a materiei, sau prin folosirea mâinilor și degetelor; • elevii kinestezici, care învață cel mai bine prin acționarea maselor musculare (și care au nevoie să se miște pentru a putea
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
cuvintelor și numerelor, pe când elevii de emisferă dreaptă gândesc mai degrabă prin intermediul transpunerilor senzoriale ale imaginilor, sunetelor, gusturilor, atingerilor și mișcărilor fără cuvinte. După aflarea superlegăturii (una dintre următoarele variante: emisfera stângavizuală, emisfera dreapta-vizuală, emisfera stânga-auditivă, emisfera dreaptaauditivă, emisfera stânga tactilă, emisfera dreapta-tactilă, emisfera stângakinestezică, emisfera dreapta kinestezicăă, putem crește eficiența și plăcerea învățatului prin folosirea de modalități de învățare în conformitate cu predispozițiile noastre native. Pe de altă parte, vom respecta și vom înțelege mai ușor modalitatea diferită de a învăța a
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
și nu puteți sta prea mult timp în același loc Dacă răspunsurile care predomină sunt "a", sunteți un elev vizual. Dacă răspunsurile care predomină sunt "b", sunteți un elev auditiv. 9 Dacă răspunsurile care predomină sunt "c", sunteți un elev tactil. Dacă răspunsurile care predomină sunt "d", sunteți un elev kinestezic. Aranjați categoriile în ordinea descrescătoare a frecvenței. Unii indivizi au dezvoltat câteva sau toate stilurile de învățat, de aceea este posibil ca două, trei sau chiar patru stiluri de învățat
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
enumerațiile de câte trei adjective. Uneori seriile sunt alcătuite din adjective cu conotații diferite care, puse în aceeași enumerație, creează noi perspective asupra substantivelor pe care le însoțesc: întrebările sunt ,,absurde și esențiale” (p.37), literatura izvorăște din senzațiile ,,proaspete, tactile, imediate”(p.110), prezența mamei este pentru Pavel ,,penibilă și tulburătoare” (p.171), iar pentru Emilian sexualitatea devine ,,oarbă, inutilă, inumană” (p.186). Preferința pentru enumerație, pentru construirea de triplete, este vizibilă și în cazul altor părți de vorbire, efectul
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
implicit, al imaginii, făcând referire la o serie de studii întreprinse pe cele mai mari branduri din lume. Lindstrom susține că imaginea brandurilor trebuie să fie înțeleasă pluridimensional, în sensul că presupune o experiență senzorială, înglobând văzul, auzul, mirosul, simțul tactil și gustul, deoarece indivizii înțeleg "lumea aproape exclusiv prin intermediul simțurilor. Simțurile sunt legătura (...) cu memoria și se află în relație nemijlocită cu emoțiile"26. Sinergia senzorială despre care vorbește cercetătorul american este un fenomen complex care generează efecte în lanț
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
această povestire și pe care cititorii grăbiți nu ne-ar ierta-o**. H. de Balzac, Moș Goriot, p. 11 Remarcă: "Perspectiva narativă" nu se limitează doar la centrul de orientare vizual [...] ci implică, de asemenea, și centrul de orientare auditiv, tactil, gustativ, olfactiv" (J. Lintvelt, p. 42). Într-adevăr, deși scriitura realistă are o clară predilecție pentru vizualizare (a se vedea descrierile precedente), aceasta nu înseamnă că se folosește mai puțin de alte simțuri. (47) În timp ce recepționera vorbea la telefon cu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
În comportamentul Păianjenilor, rolul lor este destul de limitat, atît pe timp de zi, cît și noaptea. Universul senzorial al acestor Antropode este dominat de simțul olfactiv ei pot să emită, dar și să detecteze mirosuri dar mai ales de cel tactil: corpul și picioarele sînt acoperite de fire de păr, între care trihobotriile, fire lungi, de textură complexă, cu rol major în detectarea vibrațiilor. Un anumit număr de păianjeni pot produce sunete. Pe partea ventrală, în spatele celicerelor, se află gura, mărginită
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a aparatului locomotor; Educarea actului respirator; 3. Calități motrice: Dezvoltarea forței dinamice a membrelor inferioare, a spatelui și a abdomenului; Dezvoltarea rezistenței la eforturi aerobe; Dezvoltarea vitezei de reacție și de execuție a mișcărilor singulare, la semnale acustice, vizuale și tactile. Dezvoltarea vitezei de deplasare pe distanțe scurte ; Dezvoltarea vitezei de execuție a unor mișcări repetate și cunoscute; Mobilitate și stabilitate articulară; 4. Deprinderi motrice: Variante de mers: obișnuit, pe vârfuri, ghemuit; Variante de alergare: în tempo uniform moderat, accelerată, cu
Hai să ne jucăm! by Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Science/1298_a_1943]
-
împrumutate; Principii specifice educației fizice * Principiul aplicativității cunoștințelor în practică. * Principiul respectării particularităților subiecților. * Principiul accesibilității cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor (conținutului) * Principiul sistematizării și continuității în învățare, al abordării trandisciplinare. * Principiul stimulării senzoriale se realizează în planuri diferite (vizual, auditiv, kinestezic, tactil) în funcție de natura informației transmise, de nivelul și tipul de subiect căruia i se adresează. * Principiul participării conștiente și active; * Principiul însușirii temeinice a cunoștințelor și deprinderilor; * Principiul solicitării gradate a organismului; * Principiul solicitării optime.
Hai să ne jucăm! by Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Science/1298_a_1943]
-
de ajutor pentru identificarea celei mai bune strategii de intervenție pentru fiecare copil în parte. Capitolul I Cum auzim? Se spune că oamenii sunt "creaturi vizuale" dar noi ne bazăm în mare măsură și pe celelalte simțuri: auz, miros, senzații tactil kinestezice, proprioceptive, gust, etc. Lumea noastră este o lume a sunetului în aceeași măsură în care este o lume a imaginilor, a gusturilor sau a mirosurilor. În acest ghid noi vom vorbi despre auz. Auzul este un proces foarte complex
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
însoțește pe om pe tot parcursul vieții. Cum până la apariția limbajului articulat al copilului este necesar un interval de timp, intră "în scenă" limbajul neverbal, care face posibilă comunicarea dintre mama și copil, în primele luni de viață, prin intermediul simțurilor tactil, olfactiv, auditiv, vizual și mai ales gustativ. Odată depășită perioadă în discuție, limbajul neverbal nu dispare pur și simplu, fiind înlocuit de cel verbal. El dobândește valente noi, devine mai specializat, adecvarea relației părinte-copil derulându-se determinant sub semnul acestui
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
este asociată cu comunicarea situațiilor în care există o distribuție cunoscută și inegala de putere printre interlocutori. Cu alte cuvinte, cănd interlocutorii își recunosc diferența de statut, ei utilizează în mod conștient tăcerea 95. 2.6. Haptica Haptica, sau comunicarea tactila se referă la folosirea atingerii. Mark Knapp este de părere că atingerea ar putea fi cea mai primitivă formă de comunicare. Comunicarea haptică variază foarte mult de la o cultură la alta, iar numărul și tipurile de atingeri variază în raport cu vârsta
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ele putând fi grupate în șapte categorii, conform autorilor citați: contextul spațial (sensul se construiește în raport cu dispunerea în situația concretă de comunicare și ține cont de constrângerile locului); contextul fizic și senzorial (sensul se construiește în raport cu senzațiile vizuale, auditive, olfactive, tactile, la care se adaugă "propriocepția" sau, mai simplu spus, senzațiile provenite din interiorul corpului); contextul temporal (ceea ce se spune la un moment dat capătă sens în raport cu ceea ce s-a spus mai înainte); contextul pozițiilor actorilor (sensul se creează în raport cu pozițiile
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
trăsăturile sale caracteristice, distinctive în raport cu celelalte ființe. Fără limbaj nu poate fi concepută nici existența omului ca ființă socială și nici existența societății însăși. În procesul comunicării oamenii folosesc variate mijloace de semnalizare dintre care unele sunt nonverbale (vizuale, olfactive, tactile) și verbale (sonore). Datorită unor împrejurări aparte, limbajul cu formele sale specifice de activitate umană a căpătat un rol fundamental în comunicarea interumană. Deși limbajul se află în relații strânse cu toate procesele și însușirile psihice ale omului, inclusiv cu
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
intuitive și senzoriale și operează nu numai cu noțiuni ci și cu reprezentări mai mult sau mai puțin generale. Astfel, se impune o detaliere a modalităților de comunicare umană. Comunicarea vizuală se face prin intermediul văzului, cea olfactivă prin intermediul mirosului, cea tactilă prin intermediul pielii, cea sonoră prin intermediul auzului. Artele oferă o multitudine de limbaje de transmitere a diverselor informații. Artele plastice (pictura, sculptura), arhitectura, poezia, literatura, baletul, teatrul, cinematografia, fac apel la calea vizuală (și uneori auditivă), iar muzica la cea auditivă
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
elementului loc / locație de la nivelul fabulei. Spațiul este așadar locul pus în relație cu percepția lui așa cum apare în povestire, adică este "un loc practicat", după cum îl definește Michel de Certeau. Autoarea socotește că simțul vizual, cel auditiv și cel tactil sînt cel mai des implicate în perceperea unui loc ca spațiu. În construirea conținutului semantic al spațiului, cititorul procedează ca și în cazul construirii imaginii personajului, decelînd determinări ce se acumulează, repetiții, transformări și relații între diversele spații în raport cu cadrul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
povestire, unde spațiul se află în legătură cu personajele care "îl populează", aspectul fundamental al spațiului este mijlocul prin care personajele își determină simțurile să interacționeze cu el. Trei simțuri sînt îndeosebi implicate în reprezentarea perceptivă a spațiului: vederea, auzul și simțul tactil. Toate trei participă la prezentarea spațiului în povestire. Formele, culorile și dimensiunile sînt percepute vizual, întotdeauna dintr-o perspectivă distinctă. Și sunetele își aduc contribuția, deși într-o mai mică măsură, la prezentarea spațiului. Dacă un personaj aude un sunet
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
aproape, de exemplu în aceeași încăpere, sau în spatele unui paravan subțire. Clopotele unei biserici care răsună în zare lărgesc spațiul; niște sunete șoptite percepute brusc indică apropierea de cel care șoptește. În al treilea rînd, e vorba de atingere. Percepțiile tactile au de obicei o semnificație mai mică pentru spațiu. Atingerea indică proximitate. Dacă un personaj simte pereții de jur-împrejur, atunci se află într-un spațiu foarte îngust. Percepția tactilă este deseori folosită într-o povestire pentru a indica materialul, substanța
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]