690 matches
-
prescrieri, soluții anormale date de magistrați corupți. Pentru a fi susținut la putere de către foștii tovarăși și fosta nomenclatură, Iliescu a dat drum liber pentru ca în țară să fie instaurată o adevărată Dictatură a Hoților! Se poate spune astăzi că tagma jefuitorilor (a noilor jefuitori formată pe vremea comunismului), în 22 de ani și-a atins în totalitate scopurile: o Dictatură a Hoților îmbogățiți prin jaf sălbatic asupra țării, o presă în mare parte aservită, o justiție coruptă, o populație sărăcită
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
trimis cu misiunea clară de a-i lumina pe oameni. Acum 2000 de ani, la fel ca și astăzi (cel puțin în România), oamenii așteptau să se întâmple ceva, să apară cineva (Mesia) care să-i scape de sub stăpânirea romană (tagma jefuitorilor din România), să le dea, să le facă viața mai bună ca să fie fericiți. Acel Cineva a venit, dar a venit să le spună esența problemei: anume faptul că în realitate evreii nu erau mai buni decât romanii, că
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
și care spunea printre altele că bogații nu vor avea acces niciodată în Împărăția lui Dumnezeu! -,,Împarte totul săracilor și urmează-mi Mie !” -,,Mai curând va intra cămila prin urechile acului decât un bogat în Împărăția Tatălui !” Cum să accepte tagma jefuitorilor un astfel de text?! De obicei oamenii tânjesc după valori materiale și fiecare în sinea lui vrea să se convingă că poți face avere și prin mijloace cinstite. Dar dacă ai analiza punct cu punct problematica, ar trebui să
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
oamenii ne Învață să vorbim, iar zeu să tăcem. Trebuie făcută o excepție pentru Hermes Zeu al elocinței, Hermes era de asemenea și patronul negustorilor și călătorilor și chiar al escrocilor. Deși nu văd ce legătură poate exista Între aceste tagme. El este, după expresia lui Horațiu, „elocventul nepot al lui Atlas”. Dar, probabil, atributul cel mai plin de consecințe a fost că inventînd limbajul și scrisul, după cum credeau cei vechi, el a impus nume unei infinități de lucruri. El a
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
multe care o frământau, era la o răscruce de drumuri și nu știa ce avea să o aștepte în viitor. Era o copilă ambițioasă, uneori prea dură cu ea, și nu era acea persoană care să își facă prieteni din tagma celor mai puțin puternici sau mai puțin capabili ca ea. Carmen la rândul ei își punea problema în felul următor: cine știe mai bine ca mine despre bunăstarea familiei, despre dragostea unei mama devotate pentru copilul ei? Îi voi simți
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
sa umbli prin ceata cand poti sa pasesti pe cararea batatorita deja, sa citesti cum ar veni la sigur si nu sa te mai incurci cu te miri ce carti care nu-ti aduc si tie cel putin intrarea in tagma intelectualilor. Trecand peste asta cu precizarea ca, daca astfel de materiale ar fi mai rezervate in verdicte ar fi si mai bune, mai am doua issues in legatura cu scriitura. Constat ca cea mai tanara dintre recomandari este contemporana cu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
mele a fost numirea la o clasă a V-a (exprima clasă de liceu) la o școală elementară ca să predau matematica, zoologia, româna, istoria și geografia. [...] Partidul n-are încredere în mine, dat fiind că sunt fiică de boier, „din tagma burghezo moșierească“ ce trebuie exter minată. Eheei! Teza despre Baudelaire, dacă nu se pregătește repede, o să aveți țara fără locuitori.[...] De ce, draga mea, te-ai hotărât să-mi scrii o dată la cincisprezece zile? Nu merit o scrisoare de la tine, sau
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
jumătate a secolului al XIX-lea, de țarii Rusiei. În 1804, țarul Alexandru I oferea scutiri de taxe evreilor care lucrau pământul. Un ucaz din epocă <endnote id="(400, p. 202)"/> dispunea ca evreii din Basarabia „să fie Împărțiți În tagma negustorilor, a târgoveților și a lucrătorilor de pământ, după Îndemânările lor” (similar, În Transilvania, o lege din 1807 Îi Împărțea pe evrei În cinci categorii : negustori, meșteșugari, arendași, agricultori și slujitori ; <endnote id="cf. 535, p. 73"/>). Pe vremea țarului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Românii și în general latinii au un sentiment cu totul special pentru "patria pe care nu poți să ți-o duci pe vârful pantofului". O să mă întrebați: "Care patrie, domnule?" O să vă răspund ca Bălcescu: Patria e norodul și nu tagma jefuitorilor", fie ei jefuitorii comuniști de dinainte de '89 sau cei capitaliști de după. (Am cunoscut prin 1987 un șofer de TIR. Era un bărbat tânăr, cam de 40 de ani, bine legat, liniștit și simpatic. În drumul de la București la Brașov
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Lucrul acesta a apărut eclatant, printr-un strigăt al inimii, când, în Parlamentul Rusiei, încolțit de Elțîn să citească numele celor numiți de el în ultima vreme în posturi de răspundere și care s-au dovedit a face parte din tagma puciștilor și partizanilor lor, Gorbaciov a exclamat : „să nu lunecăm pe panta isteriei anti-comuniste !” și când a mai declarat și că el nu e o giruetă și nu-și reneagă convingerile socialiste. Ca și cum a voi, după trei sferturi de secol
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Valéry, cu un Claudel și cu alți scriitori de seamă, dar probabil că din lipsă de timp nu prea era la curent cu literatura românească a vremii și nu-l socotea și pe Mateiu Caragiale ca pe unul din aceeași tagmă. Mai probabil este că îl socotea un tip neserios, snob și poseur, nu în ultim resort poate și „pește” (asupra acestui ultim punct problema îmi pare absolut injust pusă, deși aparențele sunt împotriva lui, iar publicarea recentă a scrisorilor către
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și în general latinii au un sentiment cu totul special pentru "patria pe care nu poți să ți-o duci pe vârful pantofului". O să mă întrebați: "Care patrie, domnule?" O să vă răspund ca Tudor Vladimirescu: Patria e norodul și nu tagma jefuitorilor", fie ei jefuitorii comuniști de dinainte de '89 sau cei capitaliști de după. (Am cunoscut prin 1987 un șofer . Era un bărbat tânăr, cam de 40 de ani, bine legat, liniștit și simpatic. În drumul de la București la Brașov am trăncănit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
ciudat. Deși figura îi era mai degrabă comună, duduia Sofica apărea parcă din cărțile lui Turgheniev. Logodna ei cu un individ bețiv și cartofor o dezamăgise în asemenea măsură în tinerețe încât părerea proastă și-a extins-o asupra întregii tagme bărbătești. Excepție făcea doar pișicherul de frate-său, părintele Teoctist însuși, față de care nutrea o desăvârșită admirație și o nemaipomenită duioșie. Ceea ce o caracteriza pe Sofica era naivitatea. Pe un pescar ce ședea cu instrumentul în baltă l-a chestionat
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
se apere. În cel mai bun caz, el își poate angaja un avocat. Cum adică? Păi, nu știu, se roagă de un alt critic să-l apere. Bea cu el o bere... Oricum, are interesul să păstreze contactul cu această tagmă a criticilor - cu alte cuvinte, nu pleacă din țară când îi apare o carte, se duce cu căciula în mână prin redacțiile revistelor. Cu alte cuvinte, se poartă frumos, respectuos... În nici un caz nu se apucă să scrie ce crede
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ca orice altă marfă, cu produsele culturale americane, franceze, germane etc. Atât și nimic mai mult! Dar cum ajung ele pe piața mondială? am vrut să întreb eu și n-am îndrăznit. M-ar fi crezut cine știe ce bătrân comunist din tagma lui Iliescu care încă mai păstrează carnetul de partid în buzunarul de la piept, cel din dreptul inimii. Năstase vorbea și dormea. Ochii săi mici îngropați în chifteaua feței brun-roșiatice aveau asupra mea un efect hipnotic. Cu un ultim efort, l-
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
spune că suntem deja înfrânți. Atunci vom erupe întru revoltare simțindu-ne orfani ai unei lumi nedrepte. Dacă vom rămâne în tensiunea resurecției individuale sau vom opta pentru desprinderea din vârtejul său, este o alegere individuală ce ne așează în tagma titanului revoltat și înlănțuit Prometeu sau în constelația lui Tezeu, eroul faptei taumaturgic-eliberatoare nu al resurecțiilor profanatorii. Gândul înțelept al acestui mit ne povățuiește că în interiorul nostru, oricât de întunecat va fi labirintul în care am pășit, mereu se va
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
modernismului și tradiționalismului se disting de la început. Cu toate că reformele fuseseră făcute de boieri, reacțiunea porni chiar din mijlocul lor, mai mult în sens moderator decât retrograd. Fură totuși și protestatari, dar aceștia aparțin clasei micilor boieri intrați de curând în tagmă, ispravnici, sameși, pitari, cluceri, care înțeleg să se bucure de caftanul agonisit. Toți aceștia sunt speriați de perspectiva revoluției democrate și formează clasa "tombaterelor", a bătrânilor mici slujbași cu parapon, îmbinișați și îngiubelați. E caracteristic că de înveșmîntarea europenească râd
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vulgului și hotărârea lui irațională de a cere "capul lui Moțoc" sunt de o rară fericire. Mai departe urmează lupta de exterminare a Lăpușneanului, a cărui zvârcolire lasă impresia unei solide creațiuni literare. ANTON PANN Anton Pann (1797-1854) era din tagma psalților, pricepuți în "ifose" și "aghioase", în "tereremuri" și "nenenale" sub semnul vestitului Cucuzel dela Durazzo. O mare parte din cărțile lui sunt opere de specialitate: Axion, Cântări liturgice, Noul docsastar, Basul teoretic și practic, Kalofonicul etc. S-a ocupat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e furată de un zmeu. Fabulosul e umplut cu bufonerii, nu totdeauna de bun gust, cu aluzii la stări prezente, dealtfel ca și în basmele dramatizate ale lui Carlo Gozzi. Tândală și Păcală, sfetnici fricoși și fără onestitate, sunt din tagma lui Pantalone și a lui Tartaglia. Dintre piesele masive apare mai bine construită comedia severă Boieri și ciocoi, care osândește generația venală a vechii protipendade de la 1840-1846, aceea care s-a lăsat cumpărată de evreii imigrați, spre a fi săpată
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
păcat de vreme ce Divinitatea trăiește în el. Poeziile sunt adesea neserioase, curate palavre, aparent în genul lui Topîrceanu, deși Minulescu e un sincer, un Villon al cafenelei, vibrant, plin de imaginație și de simț artistic, dar incapabil de a ieși din tagma și dialectul lui, în care traduce toate subiectele lirice. Cea mai mare sforțare de seriozitate academică o găsim în În așteptare, turburătoare înfruntare a misterului morții, nu scutită de spiritul de "moft", de vreme ce poetul speră să intre în veșnicie, ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
superior, viața cazonă, bizuindu-se pe observarea și pe cât cu putință îngroșarea mecanizărilor sufletești. Noul Moș Teacă este și el de o ignoranță crasă, facil infatuat, lăudăros, biurocratic, arțăgos, crunt. În comportarea eroilor se disting clar trei momente: împietrirea de tagmă, simplitatea omului mediocru și micul gest individual. Colonelul din A căzut Turtucaia!... simbolizează un fel posibil de adaptare, care constă în a evita orice inițiativă: "bine cu toată lumea, asculta pe toți, nu contrazicea pe nimeni și mai ales nu da
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
celei a analogiștilor - dovedește că scriitorii beletriști nu prea aveau o idee clară de diferitele sisteme lingvistice, ci le confundau pe toate în o singură și mare babilonie ridicolă, pe care o azvârleau în spinarea acelora care trebuiau să zugrăvească tagma stricătorilor de limbă și a croitorilor de limbi noi românești. Pe lângă multele cauze, pentru care tipurile lui Alecsandri nu sunt vii, o cauză, când e vorba de stricătorii de limbă, e și această neconsecvență, cel puțin pentru cei care cunosc
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sfîrșitul mileniului lll î.e.n. iar în imperiul hitit umblau creanga peste tot pe unde le pohteau inimile lor zburdalnice. Erau organizați în uniuni de triburi cu un conducător ales pen-tru meritele militare iar societatea era condusă de sfatul bătrînilor și tagma preoți- lor. În timpul dinastiei Xll(2000-1785 î.e.n.), din scrierile Egiptului rezultă că acest regat a avut legături strînse cu Fenicia și Palestina pe care le controla militar sau se folosea de procedeul alianțelor, după cum erau vremurile și pohtele oamenilor. Spre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
la puțini mai găsești vreo urmă de limbă grecească, Schimonosită și ea de al barbarului glas. Printre norodul de aici nu se află nici unul să poată Spune în graiul latin cel mai simplu cuvînt.” Lingviștii români și istoricii din aceeași tagmă spun că toți geții știau să behăie nu-mai după cum se cînta și se auzea la Roma! Pîrvan în nebunia lui tracistă și a trădă- rii de Neam și Țară clocită în șărpărie sionistă, spune că geții erau latinizați chiar înainte de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și prin anii ’50 să-și primească oaspeții, în casa sa din Bîrlad, „pus la ținută” (frac), pregătit să le citească din versurile proprii. Persistența sa în vechi habitudini îl singulariza nu numai între cetățenii urbei, ci și în rîndurile tagmei, trecută acum, în majoritate, la rubașcă și la realismul socialist. Clare au fost, apoi, și amintirile despre „maestrul Eftimiu”, pe care l-a însoțit de mai multe ori la șezătorile literare din regiunea și județul Bacău, pentru a organiza vitrine
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]