20,053 matches
-
INTERVIU ILEANA OCOLIȘAN BABA Talente avem, tineri muzicieni români instruiți, cu academii, avem, dar ceva ne lipsește Una dintre îndrăgitele interprete de muzică populară românească, Ileana Ocolișan Baba, redactoarea mai multor emisiuni radiofonice la Postul de Radio Novi Sad, la finele anului trecut a debutat
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
variate - de muzică ușoară, populară, cultă, emisiuni ocazionale, am semnat ilustrații muzicale pentru piesele de teatru radiofonic etc. Referitor la actualul tezaur folcloric românesc din Voivodina aș cita acea zicătoare din bătrâni: „Aveți bucate bune, dar nu le știți pune”. Talente avem, tineri muzicieni români instruiți, cu academii, avem, dar ceva ne lipsește. Nu-i adunăm pe toți laolaltă, nu le oferim tuturora prilej de a se exprima și nu le oferim aceleași condiții. Sunt convinsă că un artist muzical român
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
în mai multe rânduri, a dovedit profesionalism, componenții ei fiind tineri instrumentiști români, cu studii muzicale superioare? Sunt înclinată să cred că printre altele mai întâmpină și probleme de ordin material. În ultimii ani la Festivalul românilor din Voivodina, tinerele talente vocale (majoritatea urmează cursuri de canto) se prezintă foarte bine. Dacă vorbim de soliștii instrumentiști o parte dintre ei studiază la diferite școli, dar și din atelierul muzicianului Sorin Boleanțu se perindă pe scenele muzicale acordeoniști excelenți. Acestea sunt fapte
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
perioadă simfonismul francez se manifestă destul de lipsit de vigoare, astfel că lucrarea lui Saint-Saëns aducea o promisiune de regenerare atât de așteptată în societatea culturală. Scrisă la cererea secretarului Societății Filarmonice Regale din Londra, Simfonia III-a este expresia unui talent aflat la apogeu. Ea are particularități atât în structura cât și în conținut. Este cunoscută în lumea muzicală că Simfonia cu orgă pentru că autorul acorda acestui instrument un rol important în partitura. Structural, simfonia conține două secțiuni mari, dar în
Avancronica de concert Filarmonica BANATUL [Corola-blog/BlogPost/94045_a_95337]
-
muzica de-o parte, cu ce îți mai ocupi timpul? - Sportul ocupă o mare parte în viața mea. Cel mai mult mă ocup de tenis de masă, fotbal și înot. În urmă cu 3 ani am descoperit întâmplător că am talent pentru pictură. Mă mândresc cu faptul că picturile mele și-au găsit loc pe pereții caselor prietenilor mei în diferite țări. În plus sunt un mare gurmand, îmi place întodeauna să încerc lucruri noi. Nu gătesc numai pentru mine, îmi
Fiinţa mea trăieşte pentru creaţie [Corola-blog/BlogPost/94041_a_95333]
-
și imediată cu lumea. Din contră, el a fost toată vremea cu oglinda în față, - și asta îl făcea comic. Și toată această oglindire cronică, această preocupare puerilă de mutra lui morală și fizică (nota bene!) i-a obstruat și talentul literar. Gândește-te la cantitatea romanelor și nuvelelor lui neisprăvite. începea, de obicei, lucruri foarte lungi, și le părăsea, fiindcă, în fond, vedea că e aceeaș șițconstrucție care se repetă. Și nici dragoste "obiectivă" pentru meșteșugul literar nu avea. în
O scrisoare necunoscută a lui Paul Zarifopol by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Imaginative/12048_a_13373]
-
dragoste "obiectivă" pentru meșteșugul literar nu avea. în fond n-avea în minte și în suflet decât un singur subiect: pe Monsieur Beyle și visurile lui de dandy și Don Juan fără noroc. Detracarea i-a fost mai mare decât talentul. - Nu știu să fi zis Dostoievski c-a învățat psihologie de la Stșendhalț, dar Tolstoi în adevăr a spus că de la el a învățat cum trebuie descris războiul. Și e drept că descrierea bătăliei de la Waterloo în Chartreuse de Parme constituie
O scrisoare necunoscută a lui Paul Zarifopol by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Imaginative/12048_a_13373]
-
propria-ți viață / dar nu izbutești / cu toate renunțările făcute / nenumăratele renunțări / pe care le-ai ascuns cu grijă / până și de tine însuți // mai trebuie doar câteva. Un autor care proclamă exact contrariul, adică o absolută încredere în propriul talent, în valoarea operei proprii, evită oare aceste îndoieli de adâncime? Greu de crezut, de vreme ce el are de înfruntat, ca ființă umană, suprema îndoială a ființării ("Cine se află pe lume de-a binelea?" - întreabă un alt poet). În Cum ai
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
barbară decât dl. Gala Galaction" - afirmă tăios și prăpăstios criticul. Abia dacă vede câteva "părticele de frumos înecate în putregaiul unei limbi corupte", singurele care rezistă fiind povestirile Moara lui Călifar și La Vulturi!. În rest, o deșănțată lipsă de talent literar și "crimă împotriva limbei"; se găsește ceva acceptabil totuși în "poezia fantastică" și atât. Niciodată nu a primit E. Lovinescu cu atâta cruzime și ostilitate un debut. Nu se susțin nici un sfert din reproșurile de stricare a limbii, formulate
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
nu vor fi fost trăiți zadarnic. Astăzi la ziar : o adevărată conspirație a "jegoșilor" ("les crasseux"): Geo Dumitrescu, Tiberiu (Tretinescu), Ierunca, Marin Preda, și, culmea, Dimitrie Stelaru. Unul mai talentat ca altul, acoperiți de daruri, de inspirație, de tinerețe, de talent și de sărăcie. Îi iubesc și-i admir, și sunt una cu ei." Însă bucuriile literare de acest gen au un termen ; trei ani mai târziu, în septembrie 1945, un MRP de 34 de ani își exprimă dezamăgirea: "Mă gândesc
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
de adevărul nostru, prin excelență volatil. Profesor înseamnă nu doar crearea unei impozante opere proprii (de la Studii de literatură română modernă, 1962 și Originile romantismului românesc, 1972, pînă la Regula jocului, 1981 și Introducere în teoria lecturii, 1988), ci și talentul, extrem de rar, de a-i face pe alții să lucreze arătîndu-le calea de urmat. Volumele colective cu titluri precum Documente și manuscrise literare (5 volume) ori Structuri tematice și retorico-stilistice în romantismul românesc (1977) aparțin, nominal, cîtorva autori, care n-
Profil și efigie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12352_a_13677]
-
un torturat, cu o inteligență uimitoare și un patetism refulat. Avea un farmec enorm, care se exercita și asupra bărbaților, și un surîs care-i transfigura fața, scoțîndu-i pe neașteptate la suprafață trăsăturile lui de om tînăr. Nu avea nici un talent financiar, și, dintr-o meserie care pe alții i-ar fi îmbogățit, el s-a ales cu o nimica toată. În ultimii ani, cînd boala îl imobilizase în apartamentul lui suprarealist conceput pentru un bărbat de 30 de ani, își
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
imaginea deformată pe care odădea despre dezvoltarea conștiinței de clasă a unei muncitoare înapoiate. Tocmai prin prizma acestor creații anterioare apare limpede de ce noua nuvelă a lui Marin Preda constituie o cotitură în creația acestui scriitor, înzestrat cu un puternic talent de prozator..." Marin Preda va reveni asupra "deviației", și în 198o încearcă a descrie în Cel mai iubit dintre pământeni momentele de vârf ale conflictului între Gheorghiu-Dej și Ana Pauker. Se confesează, într-o întâlnire privată cu un învățăcel-scriitor, Dej
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
grosolan, obscen. Oricît de deschiși ne-am vrea, el străpunge violent cordonul sanitar mental din jurul acestui spațiu foarte intim al omenescului, stîrnește repulsie, te simți agresat. în special tinerii încearcă să provoace în acest mod establishmentul, dar limbajul obscen, în lipsa talentului puternic, singurul în stare să înlăture obstacolele prejudecăților, rămîne de domeniul pornografiei. Cel mai bine a reușit pînă acum să se mențină pe muchia subțire și alunecoasă dintre pornografie și artă Ioana Bradea, în romanul ei de debut, Băgău, publicat
Un debut excepțional Ioana Brodea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Imaginative/12647_a_13972]
-
surprinsă de Alexandru Țipoia - o istovire amară, la asfințitul unei vieți, parcă simbolic exprimând deznădejdea României sub comunism; în replică, portretul artistului făcut de George Țipoia, pe același perete, prelungea încordarea încrâncenată a pictorului marginalizat, dar sigur pe teribilul său talent. Peisajele tatălui surprind parcă aceeași apăsătoare izolare: o stradă goală ducând către biserică, o bancă părăsită într-un colț de grădină, siluete separate sau laolaltă, străine unele altora, într-o piață, un muzeu etrusc înfățișând statui sau oameni, la fel de absenți
Viața tablourilor by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12427_a_13752]
-
opune logica. Dar aceasta nu înseamnă că renunță la poezie. Din negarea competentă a unui mod de a exprima elanul liric rezultă un fel de electricitate care exprimă tot un elan liric. Geo Dumitrescu are mai mult spirit critic decât talent și, în consecință, își folosește spiritul critic pentru a face poezie. Profesionalismul simulării Intrat în dizgrație la scurtă vreme după instaurarea regimului comunist și obligat de împrejurări să nu publice nimic aproape douăzeci de ani, Geo Dumitrescu ni se înfățișează
Geo Dumitrescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12444_a_13769]
-
lehamite. După trilogia de campus, la David Lodge au apărut repetiții și autocitări care la un moment dat au început să supere. În plus, schema narativă e cam aceeași. Îți vine să-ți spui că nu mai e vorba de talent, ci mai degrabă de o rețetă în care scriitorul " altminteri un meșteșugar cît se poate de onest " are o încredere fără fisuri. Cu Jonathan Coe e o altă poveste. El a ucenicit prin cîteva romane fără anvergură, dar după rodaj
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
este însăși viața scriitorului care are curajul să și-o mizeze pe utopia care este, în fond, literatura. Cu atât mai puțin ar fi înțeles un astfel de personaj că există și o anume presiune, precum aceea a luminii, a talentului asupra destinului, care te obligă și la o "anormalitate socială", pitorească la o privire superficială dar, de cele mai multe ori, plină de înfrângeri și dezastre. Nu "timp" nu avea inginerul cu pricina, pe care poate că natura l-a înzestrat, realmente
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
Casimir - P. Neamț. - Cu mulțumiri pentru urările ce faci revistei, îți spunem, drăguțule cititor, că e mai bine să-l lăsăm pe Moș Nae să scrie despre Haplea. De aceea, ai putea să încerci cu altceva, fiindcă, precum recunoaștem bucuros, talentul la scris nu-ți lipsește." (Universul copiilor, XVIII, nr. 22, 27 mai 1942). Cuvîntul de încurajare venea chiar din partea lui Moș Nae (N. Batzaria), care - sub diverse pseudonime - redacta aproape integral revista. "S. Casimir - P. Neamț. - Drăguțule cititor, începi așa
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
firesc în prelungirea legendarei "Argo", care ani de zile a adunat în paginile ei, prin eforturile generoase material, de execuție și însuflețire ale lui Alexandru Lungu și ale Micaelei Lungu, nume de marcă ale exilului românesc: poeme și desene mărturisind talent și iubire pentru textul poetic românesc: himere în amurg ne prezintă 36/ desene/ poeme într-un vers/ cu o cheie de citit himere/ și de văzut cuvinte de/ Petre Răileanu. Iar la finele albumului, autorul adaugă: himere în amurg/ apare
Alexandru Lungu - 80 - by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/12903_a_14228]
-
ei servește “materia degradată, insană și respingătoare” a operei. La remanierea vechiului vocabular critic a contribuit în mare măsură și Camil Petrescu; el a impus, cum se știe, termenii de “autenticitate” și “anticalofilie”. Autorul Ultimei nopți de dragoste... crede că “talentul nu trebuie să existe ca preocupare” și că “stilul frumos e opus artei”. Ideea venea de la A. Gide; la el “instinctul expresivității pe care-l respinge apare totuși și în frază”. Nu mai puțin la Camil Petrescu, adăugăm noi. Pornind
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
eternul secretar general moralist al Ministerului Instrucțiunii, par să fie o concesie de gust care venea din partea profesorului de liceu Nicolae Iordache. Dar criticul își concentrează atenția către prozatorii de primul rang. Mihail Sadoveanu i se relevă ca un fabulos talent”, unitatea operei lui fiind perfectă. Scriitorul este mai interesat de colectivitate și mai puțin de drama individuală. De aici, clasicismul său pe care de obicei critica îl prezintă ca pe un romantic. Trecând peste tardivele și tristele alegații conformist-conjuncturale despre
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Toți clatină din cap, superiori, citiți, cu patalamale zoioase-n buzunarul de la piept: „Da, da, Dinescu; dar mai tîrziu? N-are cultură, să vedem, să vedem. E prea simpatic! Doar cu talentul...” Să-i iei de gît și să-i ucizi? Inutil, apar alții, tot citiți, tot habar neavînd de adevărata poezie! Ce magistrală lecție e Teroarea bunului simț! Ce greu e să scrii cum o face el! Adică trăind fiecare rînd
Îl văd pe Dinescu ca pe o mașină de tocat by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13321_a_14646]
-
debutează efectiv aici, lunarele au ritmul lor care nu țin, nu au cum, pasul cu impetuozitatea poeților tineri din anii ’60, ei publică de la începuturile lor literare la revista ardeleană care-și avea rolul ei, se vede, în validarea unui talent. Din redacția revistei de pe strada Horea fac parte poeți ca Ion Brad, Ion Horea, plecați apoi la București, debutează Petre Stoica, în 1956, aici și în “Tânărul scriitor”, cu o poezie de o frapantă modernitate. De fapt, Petre Stoica, redactorul
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
mai târziu. Traducerile din germană ale lui Petre Stoica, poemele sale din ’70 au un rol formator, ca și antologia lui Baconsky din poezia universală, pentru tinerii autori. Poezia se și învăța la “Steaua”, pe textele exemplare ale modernilor, cu talentul se năștea fiecare. Și Ana Blandiana și Ion Pop, Nicolae Prelipceanu sau Mircea Ivănescu, Cezar Baltag, Gheorghe Grigurcu, Ion Cocora, Florența Albu, Dinu Flămând sau Ion Mircea, pentru a da numele cele mai diverse, sunt frecvent publicați de revistă. Nu
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]