695 matches
-
Danny înghiți în sec. — Ai dreptate, căpitane. Știm cine e mortul? Încă nu, dar cred că am dat peste mașina care l-a transportat. Un Buick Super verde din ’47, abandonat cu o stradă mai încolo de șantierul de construcții. Tapițeria albă, pătată, din câte se pare, cu sânge. Furtul a fost reclamat azi-dimineață, la zece. Mașina dispăruse din fața unui club de jazz din South Central. Proprietarul era încă beat când a sunat la poliție. Caută-l tu pentru detalii. — S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
din față, închise ochii și încercă să doarmă, știind că doctorul putea avea nevoie de patru ore sau chiar mai mult pentru examinarea cadavrelor. Somnul nu voia să-i vină. Se anunța o zi toridă: mașina începea să fiarbă, iar tapițeria mașinii deveni lipicioasă. Danny era gata să ațipească. Apoi își aminti de minciunile lui, de ceea ce putea și ce nu putea să-i spună cuiva. Reușise să mintă cu nerușinare în fața polițiștilor în uniformă, apoi o dăduse cotită, spunând că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
părăsite și, În centrul tuturor acestora, Rehavia, cu acordurile melancolice ale pianului În odăi mici, spre seară, cu erudiții delicați, rafturile cu volume nemțești, bunele maniere, ridicatul pălăriilor, liniștea Între unu și cinci, candelabrele de cristal, mobila sculptată și lăcuită, tapițeriile din brocart și piele, serviciile de masă din porțelan, sertarele pentru fețe de masă și șervete, sensibilitatea rusească a tatălui său, a lui Ben Gurion și a lui Lupatin, aura monahală pe care o arunca lampa de pe biroul erudiților care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Se Învârti prin camere până la trei dimineața, deschizând dulapri, explorând colțurile Întunecate ale comodelor negre și grele, cotrobăind prin fiecare sertar, căutând curios sub saltele, sub perne și În grămada de cămăși albe pregătite pentru călcat ale tatălui său. Mângâind tapițeria de brocart. Pipăind și cântărind În mână sfeșnicele din argint și cupele rituale. Trecându-și palma peste suprafața lăcuită a mobilei vechi. Comparând tăvile pentru ceai. Descoperind sub o cuvertură de muselină mașina de cusut Singer și scoțând o singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
modernă pentru dumneavoastră, spuse doctorul Miller în timp ce deschidea ușa, făcând un pas într-o parte ca să mă lase să trec. Noi ștergem trecutul. Îl simțeam stând lângă mine, în mașină în drum spre casă, brațul lui stâng se odihnea pe tapițeria din piele maro a scaunului din față. Numărul negru ca funinginea, identic cu al meu, mai puțin acea ultimă cifră, pulsa pe pielea care devenise palidă după doi ani departe de lumina soarelui. M-am întins și am pornit radioul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
tinere, frumoase, libere și avute. Shula admira asta. Aparent fără invidie, fără stinghereală, Shula, cu perucă și sacoșă, cu fața-i albă Încruntată În continuă inspirație (primind și transmițând mesaje de-a valma) ședea pe cât de stângaci posibil În superconfortul tapițeriei Angelei, mânjind cești de porțelan și furculițe de ruj. În versiunea Shulei, tatăl ei avusese conversații cu H.G. Wells ce duraseră câțiva ani de zile. Își luase notițele cu el În Polonia În 1939, așteptându-se să aibă timp liber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
o alinare concretă. Timor mortis conturbat me. Dies irae. Quid sum miser tunc dicturus. Luna era atât de mare În această seară Încât Îi atrase privirea lui Wallace, care bea pe bancheta din spate, Înconjurat de luxul fără limite al tapițeriei și carpetelor. Picior peste picior, tolănit pe spate, arătă cu degetul spre lună, pe lângă Emil, deasupra șoselei netede, la nord de podul George Washington. — Nu-i așa că e minunată luna? Bâzâie prin jurul ei, spuse el. — Cine? — Navele spațiale. Modulele. — O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
războiului, Hildesheim, și care, contra cost - țigările nefumătorului - îmi oferise meditații în camera ei de la mansardă. Am întâlnit-o întâmplător, nu mai știu unde. Purta niște ochelari cu lentile groase și ședea cu pisica în poală într-un fotoliu cu tapițerie de un roșu rubiniu. „Puțină latină nu poate să strice“, așa suna sfatul ei. De îndată ce aveam liber, mă duceam la ea cu autobuzul. După meditații mă invita la o cană de ceai de mentă, nimic mai mult. Pe urmă, însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
un oraș, ba nu, ca un regat marin închinat Luminăției Sale Heringul. Cu balustrade transpa rente, ca de gheață, la prora și la pupa, cu mozaicuri pom peiene în băile enorme ale cabinelor nu atât de mari, cât luxoase, cu tapițerii de culoarea somonului, cu mese sau, poate, ar fi mai bine să le numim spectacole cu artificii și ninsori artificiale, cu pești zburători și Nep tuni niciodată deșucheați, ci, pur și simplu, ingenioși, desenați pe platouri din cozi de creveți
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
lână pe care a descusut-o pe la toate colțurile, făcând-o inutilizabilă. Aceleiași operații, și cu aceleași rezultate, au fost supuse și toate pernele, numai că, prin deteriorarea lor, a umplut camera cu roiuri de pene. În continuare, a decupat tapițeria de pe recamier unde a descoperit un adevărat filon de aur: în afară de iarba de mare și legăturile din sfoară pescărească ce asambla arcurile somierei într-un tot unitar, acolo se aflau zeci de sârme și sârmulițe, sute de șuruburi și piulițe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
a găsit cusururi, de aceea l-a îndemnat pe Matei să mai aștepte. Dormitorul este încăperea ce mai intimă, nu? Mobila trebuie aleasă cu grijă ținând cont de spațiul camerei, de stilul mobilei, de calitatea materialului, de culoarea lemnului, a tapițeriei, de poziția mânerelor la uși, de... — Mai ai, mai ai de înșirat, Leontino! —Da Matei, toate trebuie să le ai în vedere că vezi cât este de scump un dormitor și dacă plătești, să nu te simți bine lângă Cecilia
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
o prezență de spirit exemplară. Vecinele o țin dopată pe bază de duști de brandy, iar cînd am văzut-o eu căzuse răpusă de toropeală pe o sofa, unde sforăria ca un ciocan pneumatic și Împrăștia niște bășini care perforau tapițeria. — Năravul din născare... Fermín, am să te rog să rămîi dumneata astăzi În prăvălie, că eu mă duc să-l văd puțin pe don Federico. Mai apoi am stabilit să mă Întîlnesc cu Barceló. Iar Daniel are și el niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
nămol bătătorit. Mma Ramotswe se uită în jur. Erau în camera de zi, în care se intra direct de afară. Mobila era masivă - costase mult la vremea ei -, dar acum arăta evident neîngrijită. Fotoliile, cu brațe largi, de lemn, aveau tapițerie roșie, iar pe masa din lemn negru de tec erau un pahar gol și o scrumieră. Pe pereți erau atârnate un tablou înfățișând un munte pictat pe catifea neagră, un cap kudu din lemn și o fotografie mică a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
atunci când stătea la soare. Era întors pe dos. Am atins cu umărul căptușeala albă dintre picioare, bucățica aceea de lycra care stătea lipită de intimitatea soției mele. Am dat colțul casei și am intrat în salonul cu marele colțar cu tapițeria din cânepă albastră. Nisipul scârțâia sub tălpi, mi-am scos pantofii, nu vroiam să mă audă Elsa. Am umblat desculț pe pardoseala de piatră întotdeauna rece. În timp ce coboram treapta care ducea în bucătărie, am desfăcut degetele și am destins tălpile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
clar, o porcărie. Dar e minunat așa, în spatele clinicii, ca într-o tabără, ca într-o pedeapsă. E cam târziu, pastele sunt moi și umflate, friptura de vițel cu lămâie are marginea întunecată și un sos ce pare lipici de tapițerie. Dar nimeni nu se plânge. Voci șoptite ca în sacristie, clinchet de pahare întoarse cu gura în jos lângă tacâmurile așezate pe foaia de hârtie ce alunecă pe tavă. Câte unul se oprește, caută printre sticluțele de apă minerală sfertul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
despărțea de sicriu. Haina atingea lemnul în care Italia se odihnea și așa ar fi fost pe tot timpul călătoriei. Intimitatea aceea mi-a plăcut. Mă simțeam în largul meu în mașina cu scaune adânci, impecabilă ca și șoferul ei. Tapițeria și bordul din rădăcină de nuc, de culoare închisă, emanau un miros de santal. Am călătorit pe străzi vechi, peticite în mai multe locuri, traversând rariști în care se îndesau pâlcuri joase de pruni sălbatici, măslini cu trunchiuri strâmbe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
dacă ar pierde legătura cu ei. Simțind același impuls, verific dacă Daisy mi-a răspuns. Bineînțeles că nu! E mult prea prinsă de Lewis ca să mai vadă sau să mai audă altceva. Sosește autobuzul și toată lumea urcă. Radiatoarele funcționează și tapițeria are un iz cald și jilav, ca pielea unui animal ud. Îmi sprijin capul de geam, fără să-mi pese că nu mă simt prea confortabil. La ora asta aș sta și pe un pat de cuie. Sunt înclinată să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
porcăria asta este că am deschis gura și l-am lăsat pe Jake să-mi vâre în gură lingurița cu înghețată. Ar fi trebuit să-l pocnesc peste mână, să-i sară înghețata pe hainele lui de firmă și pe tapițeria mașinii. Poate părea ciudat că reușesc să-l elimin pe Jake din gândurile mele atât de repede, după intensitatea ieșită din comun a aventurii noastre, dar adevărul e că, odată ce a ieșit Jake din scenă, m-am întors la jelitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
o arteră, și în sfârșit se pierdea după ora două când nimeni nu mai avea chef de dans, iar ea cădea pe sofaua atât de veche și moale că ne afundam în ea ca într-o barcă până simțeam prin tapițerie dușumeaua - pe sofaua asta, ea se lăsa cu picioarele pe brațetă și capul în poalele lui. Amicul, proprietarul casei, i-arunca un pui-de-pernă din mătase, pe care trebuia să-l țină în poală sub capul ei. Globul cu cioburi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
în mintea ta. Astfel, asistând la una dintre reprezentațiile date de Carol, vei putea să te liniștești la gândul că, de fapt, acel murmur mozolit al „izvorului“ lipsit de speranță este, de fapt, un tentacul reptilian străin, care pândește în tapițeria moale. Mâna lui Carol o porni în jos, prin pădurea ce o acoperea, condamnată fiind la o rută de zbor acceptabilă din punct de vedere social. Degetele mici își luaseră avânt pentru a se afunda în materia fertilă. Însă în locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
și mai mult. Ooo! Oooh, oooh, ce frumoooos, nu-i așa? Numai că, prietene, trebuie să-ți spun că și cu partenerul lui Carol se întâmpla ceva. Sigur că se unduia și își mișca șoldurile și, întinsă pe spate, pe tapițeria caldă a divanului Habitat, se folosea de senzațiile pe care i le dădea contactul cu aceasta pentru a-și spori plăcerea. Dar ceea ce simțea era mai mult decât răspunsul ei la penetrare (deși, în realitate, aceasta era una dintre inovațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
ar fi consemnat un raport sexual post-mortem. Mă gândesc la Nash. Katrin tăcea. Obrazul întors spre cearșaf era roșu-închis. Livor mortis. Hemoglobină oxigenată. N-am înțeles ce făcusem decât când m-am întors acasă. Aici, în parcare, învăluit în mirosul tapițeriei de piele din mașina cea mare a lui Helen, cu însemne de agent imobiliar, văd soarele ivindu-se deasupra orizontului. Același moment al zilei ca atunci. Am tras mașina sub un pom, pe o stradă străjuită de copaci dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
pe mine mă arestaseră, zice Mona. Punând cutia în portbagajul mașinii ei, zice: — Tocmai ai ratat-o pe doamna Boyle. Acum o clipă a plecat de-aici plângând. Dom’ sergent. Mașina mare, de agent imobiliar, a lui Helen, mirosind a tapițerie de piele, nu se zărește nicăieri. Uitându-se la pantofii ei maro, la costumul pe comandă cambrat, cu pernițe la umeri, la hainele de păpușă cu nasturi enormi de topaz, la fusta scurtă, Mona zice: — Nu mă întreba cum de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
armuri strălucitoare, de ogarii galbeni cu ochii violeți ce-l hărțuiau din toate părțile, de fecioarele cu genunchii de catifea și despre cum își odihnea cornul între pulpele lor de chihlimbar. Poveștile lui erau mai năstrușnice decât cele înfățișate pe tapițeriile uriașe de mătase ce acoperă pereții muzeelor. A fost o perioadă în care visam nopțile la poveștile Licornului și nu mă mai săturam de propriile mele vise. Eram când feciorul de împărat pornit la vânătoare pentru a-l întâlni pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
atentă să nu tulbur marginile careului desenate fin pe nisip, și el și-a pus pe dată capul cu corn în poala mea. Totuși, nu avea maiestatea licornului prinț desprins din basmele cu fete frumoase, dar mai ales înțelepte, sau tapițeriile lucrate în mătase. După cum, nici să adoarmă în poala mea nu avea de gând. I-am atins grumazul și l-am mângâiat ușor cu degetul. Am stat așa preț de câteva clipe, până când m-a strigat mama. Rămăsesem prea mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]