678 matches
-
fratele său, Bebe Șerban de la Petrechioaia. Acesta este invitat să se alăture tarafului său, din care mai făceau parte: fratele Grigore Ciuciu (contrabas), Constantin Eftimiu (vioară și voce) și Costel Vasilescu (trompetă). Cântă cu marii lăutari ai vremii, în diferite tarafuri, formându-și un repertoriu foarte variat, la fel ca tatăl său, Mitică Ciuciu, fiind un mare păstrător al pieselor vechi lăutărești. Moare la data 19 august 2012, în vârstă de 76 de ani, bătrân și bolnav.
Iani Ciuciu () [Corola-website/Science/327167_a_328496]
-
al lăutarilor bucureșteni, într-o modestă casă pe strada Sfinților, și a trăit de mic copil în atmosfera muzicii populare. Tatăl său, Ionică Dinu, originar din Pitești, era un muzicant foarte cunoscut, care cântase în Franța și Rusia, coleg de taraf cu vestitul Sava Pădureanu, fost lăutar al țarului Rusiei. Mama sa era fiica lui Angheluș Dinicu, celebru naist din acea vreme, și soră a lui Dimitrie Dinicu, care, după ce studiase violoncelul la Viena, a devenit prim-violoncelist al orchestrei filarmonice
Grigoraș Dinicu () [Corola-website/Science/330041_a_331370]
-
Orchestra Simfonică a Ministerului Instrucțiunii Publice, Grigoraș Dinicu a apărut ca solist al acestei formații. Deși dornic să-și continue studiile de muzică cultă, cu micul salariu primit nu-și putea asigura existența și astfel s-a angajat șef de taraf la restaurantul-grădină de la „Bufet”, unde cânta în fiecare seară, cucerind asistența: „Cine ascultă vioara lui Grigoraș aude și vede în același timp muzica”, exclama Alexandru Vlahuță. Timp de șase luni a cântat în restaurantul „Gambrinus” al lui I.L. Caragiale, un
Grigoraș Dinicu () [Corola-website/Science/330041_a_331370]
-
sub bagheta lui Ionel Perlea, va interpreta Concertul în re minor pentru vioară și orchestră de Henry Wieniawski. În anul 1937, Dinicu este invitat să cânte în cadrul Expoziției Internaționale de la Paris unde, seară de seară, miile de vizitatori au ascultat taraful de lăutari din România. Întors la București, devine concert-maestru al orchestrei simfonice „Pro Arte”, un ansmblu de 80 de instrumentiști sub conducerea dirijorului George Cocea. În 1939, această formație îl sărbătorește pe Grigoraș Dinicu printr-un concert festiv cu prilejul împlinirii
Grigoraș Dinicu () [Corola-website/Science/330041_a_331370]
-
festiv cu prilejul împlinirii vârstei de 50 de ani. Cu această ocazie, violonistul a interpretat Concertul în mi major de Johann Sebastian Bach și pe cel în re major de Ludwig van Beethoven. La Expoziția Mondială din New York, în 1939, taraful lui Dinicu este însoțit de Maria Tănase. Vreme de patru luni cântă împreună la restaurantul lui Jean Filipescu din New York, unde primesc - printre alți ascultători din lumea artistică americană - ovațiile entuziaste ale Marlenei Dietrich. Revin în țară o dată cu declanșarea celui
Grigoraș Dinicu () [Corola-website/Science/330041_a_331370]
-
dar și cu o formație muzicală. Au fost selectați 80 de instrumentiști și soliști vocali de muzica populară, reprezentând prin repertoriu toate zonele raionului Târgu Jiu. Complexitatea organizării acestui numeros colectiv era compensată de existența autenticității. Orchestra de muzică populară „Taraful Gorjului”, înființată pe lângă Secția de învățământ a raionului Târgu Jiu, a susținut primul spectacol în luna aprilie a anului 1949. În perioada 23 noiembrie - 13 decembrie 1960 al concertului de muzică populară, a fost nominalizată, pentru prima dată în calitate de colaboratoare
Orchestra „Doina Gorjului” () [Corola-website/Science/328560_a_329889]
-
a fost nominalizată, pentru prima dată în calitate de colaboratoare și solista Maria Tănase. În plin succes interpretativ la Teatrul Satiric Muzical cu Revista 62, Maria Tănase a hotărât să plece în Gorj, solicitând Ministerului Învățământului și Culturii, funcția de folclorist la „Taraful Gorjului”, pentru a iniția și a supraveghea soliștii tineri în ceea ce privește ținuta scenică și interpretarea vocală, ca astfel să poată îmbină talentul lor cu autenticitatea regiunii, fără să le clintească curajul de a prezenta această autenticitate cu tot izul și stilul
Orchestra „Doina Gorjului” () [Corola-website/Science/328560_a_329889]
-
a prezenta această autenticitate cu tot izul și stilul adecvat. Aceasta a făcut în așa chip, încât toată producția lor să fie ridicată la treapta adevăratei arte țărănești. Maria Tănase a fost cea care a alcătuit programul și itinerarul turneului Tarafului Gorjului din perioada 14 aprilie - 25 iunie 1963. Itinerarul cuprindea toate marile orașe ale țării. Solista a reușit să cânte alături de orchestră până pe 1 mai, când, din cauza bolii, a fost înlocuită de Mia Braia. Ansamblul Artistic Doina Gorjului a luat
Orchestra „Doina Gorjului” () [Corola-website/Science/328560_a_329889]
-
alături de orchestră până pe 1 mai, când, din cauza bolii, a fost înlocuită de Mia Braia. Ansamblul Artistic Doina Gorjului a luat ființă în data de 1 iulie în anul 1968, prin decizia Consiliului Județean Provizoriu Gorj, când s-a hotărât transformarea Tarafului Gorjului în Orchestra Populară Doina Gorjului, având o secțiune de dansuri și un efectiv de 70 de posturi. Pentru formația de dansuri au fost făcute selecții și au fost admiși la Doina Gorjului, dansatorii de la Ansamblul Jiulețul. Ideea alipirii la
Orchestra „Doina Gorjului” () [Corola-website/Science/328560_a_329889]
-
Gorjului în Orchestra Populară Doina Gorjului, având o secțiune de dansuri și un efectiv de 70 de posturi. Pentru formația de dansuri au fost făcute selecții și au fost admiși la Doina Gorjului, dansatorii de la Ansamblul Jiulețul. Ideea alipirii la Taraful Gorjului a formației de dansuri a avut-o dirijorul Anghel Barabancea. Ansamblul a fost subordonat câteva luni, Comitetului pentru Cultura și Artă al Sindicatelor Gorj, iar din anul 1970 a fost preluat de Consiliul Județean al Sindicatelor Gorj. Primele înregistrări
Orchestra „Doina Gorjului” () [Corola-website/Science/328560_a_329889]
-
și Vandee (1998, 2001, 2002, 2003, 2004) și la Montagner (2003, 2004), în Spania și în Portugalia (2001). În decursul celor 64 de ani, în cadrul orchestrei, au activat mai mulți instrumentiști și soliști locali (unii fiind astăzi lăutari independenți, cu taraf propriu), dar și nume importante al muzicii populare:
Orchestra „Doina Gorjului” () [Corola-website/Science/328560_a_329889]
-
le freca, în loc de sacâz, cu zeamă de usturoi. Tot la Frătești a cântat banda lui Ion Stricăfer, rudă cu Lae Zlătaru din Lelești. Lăutar vestit a fost și vioristul Nicolae Lătărețu-Bosâncă, zis Nicolae al Paladii, care a cântat și în Taraful Gorjului. Din banda lui au mai făcut parte: soția, Veta Lătărețu (chitară și voce), precum și Nicolae Lătărețu „al Frăsinii” (bas). Cel mai vestit în zonă a fost taraful vioristului Mihai Lătărețu zis Tică (n. 1909 - d. 1971), care a cântat
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
vioristul Nicolae Lătărețu-Bosâncă, zis Nicolae al Paladii, care a cântat și în Taraful Gorjului. Din banda lui au mai făcut parte: soția, Veta Lătărețu (chitară și voce), precum și Nicolae Lătărețu „al Frăsinii” (bas). Cel mai vestit în zonă a fost taraful vioristului Mihai Lătărețu zis Tică (n. 1909 - d. 1971), care a cântat cu soția, solista și chitarista Marița Lătărețu, cu fratele său, basistul Costică Lătărețu zis Chițu, cu solista și chitarista Vica Puradici (n. 1914 - d. 1994) din Novaci, prima
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
anului 1937. Brăiloiu a fost entuziasmat de vocea Mariei, înregistrând pe cilindri de fonograf câteva piese. A fost invitată și la București pentru a efectua înregistrări și a-și lua angajamente pe la diferite restaurante. Astfel, pe 13 septembrie 1937, noul taraf de lăutari descoperit la Lelești înregistrează primele melodii pe plăci de gramofon pentru casa de discuri Columbia Records, sub supravegherea Fondului de Folklor condus de Brăiloiu. Taraful era compus din principalii membrii ai familiei Lătărețu: Mihai, zis Tică (vioară), Maria
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
a-și lua angajamente pe la diferite restaurante. Astfel, pe 13 septembrie 1937, noul taraf de lăutari descoperit la Lelești înregistrează primele melodii pe plăci de gramofon pentru casa de discuri Columbia Records, sub supravegherea Fondului de Folklor condus de Brăiloiu. Taraful era compus din principalii membrii ai familiei Lătărețu: Mihai, zis Tică (vioară), Maria (chitară și voce), Nicolae (vioară și braci), Ion (bas) și alți muzicanți recrutați în funcție de eveniment. După seria de înregistrări, soții Maria și Tică Lătărețu au rămas în
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
Ancuței“ de pe strada Alexandru Lahovary. Altă bandă veche de lăutari din Lelești a fost cea condusă de vioristul Petre Zlătaru (n. 1906 - d. ?), care și-a vândut casa și s-a mutat la Târgu Jiu. El a cântat la Orchestra „Taraful Gorjului” și a înregistrat numeroase melodii la Radio Craiova. Din formația lui Petre Zlătaru au mai făcut parte: soția sa, Mariana Zlătaru (chitară și voce), fiica lăutarului Costantin Bobirci din Bârsești, Nicolae Lătărețu-Tapotă (braci) și Gore Stricăfer (bas). Localitate aparținătoare
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
Aurel Luca, solista Ioana Luca, solista Natalia Boboluță, basistul Dumitru Luca, solista Maria Luca și acordeonistul Florin Cazacu. A cântat la Căminului Cultural Bălești, participând la toate manifestările organizate la nivel de comună sau naționale. A fost membru al Orchestrei „Taraful Gorjului”. Un lăutar cunoscut din Ceauru a fost Ion Trohonel, zis Purcel, poreclă legată de fizicul rotofei al lăutarului. El s-a născut în anul 1908 și a cântat în prima jumătate a secolului al XX-lea la hora satului
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
care a intrat în repertoriul multor instrumentiști gorjeni. În formația sa au cântat soția, solista și chitarista Maria Trohonel, cei trei copii, vioriștii Constantin și Vasile și solista și acordeonista Maria, precum și basistul Mihai Bălășoiu. Actualmente mai activează în Bălești tarafurile lăutarilor Cită Purcel și Ion Burlan. Taraful lui Constantin Trohonel-Purcel zis Cită (n. 1933) este cel mai cunoscut din Ceauru. În formația sa actuală cântă soția Dorina Trohonel (acordeon și voce), fiii Costică și Ion Trohonel (vioriști), Manu Stricăfer (bas
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
gorjeni. În formația sa au cântat soția, solista și chitarista Maria Trohonel, cei trei copii, vioriștii Constantin și Vasile și solista și acordeonista Maria, precum și basistul Mihai Bălășoiu. Actualmente mai activează în Bălești tarafurile lăutarilor Cită Purcel și Ion Burlan. Taraful lui Constantin Trohonel-Purcel zis Cită (n. 1933) este cel mai cunoscut din Ceauru. În formația sa actuală cântă soția Dorina Trohonel (acordeon și voce), fiii Costică și Ion Trohonel (vioriști), Manu Stricăfer (bas) și Victor Strinu (chitară). Vestit este și
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
lui Constantin Trohonel-Purcel zis Cită (n. 1933) este cel mai cunoscut din Ceauru. În formația sa actuală cântă soția Dorina Trohonel (acordeon și voce), fiii Costică și Ion Trohonel (vioriști), Manu Stricăfer (bas) și Victor Strinu (chitară). Vestit este și taraful vioristului Ion Burlan zis „al lui Dundu“ (n. 1954), fiul lăutarilor Dumitru și Maria Burlan. Este unul dintre lăutarii buni ai Gorjului, apreciat pentru virtuozitatea și claritatea interpretativă dovedite de-a lungul timpului. În anii 1979-1980 aceasta a cântat la
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
vioristului Ion Burlan zis „al lui Dundu“ (n. 1954), fiul lăutarilor Dumitru și Maria Burlan. Este unul dintre lăutarii buni ai Gorjului, apreciat pentru virtuozitatea și claritatea interpretativă dovedite de-a lungul timpului. În anii 1979-1980 aceasta a cântat la taraful I. M. Jilț, dirijat de Bebe Epure, iar în perioada 1980-1992 a activat la Ansamblul „Doina Motrului”, dirijat de Doru Căpăstraru. Din taraful său actual fac parte: fratele său, Dumitru Burlan (vioară), soția sa, Gheorghița (voce), Ecaterina Muscurici (acordeon) și
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
pentru virtuozitatea și claritatea interpretativă dovedite de-a lungul timpului. În anii 1979-1980 aceasta a cântat la taraful I. M. Jilț, dirijat de Bebe Epure, iar în perioada 1980-1992 a activat la Ansamblul „Doina Motrului”, dirijat de Doru Căpăstraru. Din taraful său actual fac parte: fratele său, Dumitru Burlan (vioară), soția sa, Gheorghița (voce), Ecaterina Muscurici (acordeon) și Vasile Muscurici (bas).
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
În Rovinari cea mai cunoscută bandă de lăutari a fost cea condusă de vioristul Nae Burlan-Pătatu (n. 1919 - d. ?), originar din Poiana. Taraful acesta se compunea din solista și chitarista Ilinca Burlan (n. 1920 - d. ?), vioristul Constantin Burlan (n. 1888 - d. ?), bracistul Ion Burlan și basistul Dumitru Burlan. În 1938 au fost descoperiți de Constantin Brăioiu, în timpul unor cercetări monografice. Maniera interpretativă a
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
avut patru copii: Costică, Dumitru, Mariana și Ilincuța, toți muzicanți. Primul dintre ei, vioristul Costică Bobirci a fost căsătorit cu Sevastița, zisă Luxița. Fiul lor, Aurel (Nelu) Bobirci a fost unul din marii muzicanți ai Gorjului postbelic, dirijor al Orchestrei „Tarafului Gorjului” și angajat al Centrului Județean al Creației Gorj în perioada 1970-1980. Celălalt fiu al lui Bobirci, vioristul Dumitru Bobirci, zis Mitu, a fost căsătorit cu solista și chitarista Maria, zisă Mița. Mitu Constantin Bobirci a avut și două fete
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
solista și chitarista Maria, căsătorită cu Lae, fiul lui N. Zlătaru din Runcu, pe solista Elisabeta zisă Chiva, pe vioristul Ionel zis Nelu (n. 1926 - d. 1972), căsătorit cu solista și acordeonista Lia (n. 1926 - d. 1965), ambii membri în Taraful Gorjului. Frate cu Constantin și Ion Bobirci a fost vioristul Noană (n. 1896 - d. 1951), căsătorit cu solista și chitarista Floarea. Ei au avut patru copii, toți lăutari: pe Ana (chitară și voce), pe Tanța (vioară), care a cântat cu
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]