643 matches
-
politic Eclectismul limbajelor înregistrate în sfera comunicării politice este generat de diversitatea funcțiilor pe care acestea le îndeplinesc, de efectele urmărite la nivelul receptării și, nu în ultimul rând, de competențele discursive ale locutorilor. Literatura de specialitate nu înregistrează o taxonomie unitară a manifestărilor discursive din spațiul politic, iar clasificările operate nu respectă întotdeauna criterii clare. Această situație a condus, de-a lungul timpului, la o inflație de tipologii care amplifică numărul formelor de manifestare a limbajului politic, fără a se
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
valori precum antirasism, antisexism și antixenofobie. La polul opus, limbajul political incorrectness definește manifestările discursive discriminatorii, care afirmă superioritatea unor categorii sociale asupra altora, în baza rasei, a apartenenței la o anumită cultură sau a deținerii unui anumit statut social. Taxonomia limbajului politic poate fi extinsă, dacă luăm în calcul dimensiunile situației de comunicare, dar multiplicarea inventarului tipologic nu poate eluda existența unor trăsături comune care-i conferă specificitate între celelalte forme de manifestare ale limbajului, caracteristice altor domenii de cunoaștere
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
slavă și neogreacă, păstrarea unor cuvinte vechi de origine latină, conservate doar dialectal, folosirea unor forme etimologice neprefixate sau a calculilor cu structuri neobișnuite. La fel de numeroase sunt arhaismele semantic caracterizate prin conservarea unor sensuri demult iesite din uz limbii literare. Taxonomia limbajului religios înregistrează variante precum: limbajul textelor sacre, limbajul predicii, al rugăciunii, limbajul scrierilor teologice. Pe lângă constantele prezente la nivelul conținuturilor și al expresiei, fiecare dintre aceste limbaje comportă trăsături specifice, dar și afinități cu alte tipuri de limbaj (filosofic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
rândul lui structurat, guvernat de orizontul cultural al fiecăruia, iar interpretarea expresiilor metaforice nu poate oculta experiențele, conceptele, valorile, atitudinile care le inspiră și le generează în același timp. Pe această linie de interpretare, Lakoff și Johnson 127 propun o taxonomie a metaforei politice, după criteriul categoriilor de experiențe care le generează: a) metafore de orientare: înglobează două procese diferite: cel spațial și cel temporal. În cadrul lingvisticii textuale, structurile metaforice nu sunt entități frastice izolate, fiind răspândite pe întreaga suprafață a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
într-o secvență interdiscursivă, guvernată de reguli specifice; d) context epistemic acoperă totalitatea credințelor și valorilor pe care le împărtășesc locutorii. Contextul presupozițional cuprinde totalitatea presupozițiilor interlocutorilor, așteptările și intențiile acestora, care modelează emisia și receptarea mesajelor verbale. Plecând de la taxonomia indicată mai sus, putem simplifica, vorbind de un context restrâns, care cuprinde datele imediate ale situației de comunicare, și un context larg, care include presupoziții, credințe, valori, atitudini etc. Raportat la datele contextuale, limbajul politic se nuanțează, dobândind un profil
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sintagmatice, cât și a celor "verticale"/paradigmatice, specifice situațiilor de comunicare investigate. În acest context, numărul relațiilor combinatorice crește considerabil, favorizând obținerea unei imagini din ce în ce mai complexe asupra procesului de semnificare. Aplicarea modelului hexadic în analiza limbajului politic favorizează: realizarea de taxonomii ale semnelor politice, identificarea funcțiilor specifice limbajului politic, stabilirea tipurilor de înțelegere politică, delimitarea paradigmelor ideologice care generează și modelează limbajul politic ș.a. Figura 2. Natura triadică a semnului O dezvoltare a hexadei semiotice întâlnim și la Traian D. Stănciulescu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
general de acțiune, în vederea legitimării accesului/ menținerii la putere a emitentului sau a grupului din care face parte acesta, limbajul publicistic vizează în principal informarea publicului receptor, fără a eluda însă funcțiile evaluativă și prescriptivă în prezentarea realității. Din perspectiva taxonomiei jakobsoniene a funcțiilor limbajului, în discursul politic primează funcția conativă, centrată pe receptor și urmărind modificări ale comportamentului acestuia, prin prisma finalităților discursive, iar în limbajul publicistic devine prioritară funcția referențială, centrată pe reprezentarea evenimențialului cotidian. Dincolo de diferențele legate de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fi protejat] de acțiunile unei alteia: de exemplu, în cazul unui sindicalist, dreptul de a deveni membru de sindicat reprezint] garantarea imunit]ții fâț] de acțiunile unui angajator care ar dori s] atenteze la drepturile celui dintâi. Cea mai renumit] taxonomie a drepturilor a fost oferit] de c]tre juristul Wesley N. Hohfeld care a elaborat urm]torul tabel al corelativelor și al opozitivelor juridice: Comparate cu opusurile lor drept privilegiu putere imunitate nici un drept datorie incapacitate r]spundere drepturi privilegii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
social. Nu o să intrăm în profunzimea fiecărui mănunchi teoretic în parte, mai ales că oricare dintre ele are variante diferite în funcție de autorul la care ne raportăm, ci o să le tratăm în continuare la modul ideal tipic, ghidându-ne totuși după taxonomiile propuse de Appelbaum (1970) și Sztompka (1993). În plus, trebuie spus că orice discuție în ceea ce privește schimbarea socială este însoțită implicit de: ideile de timp, diferență, eveniment sau proces și reper. Cu alte cuvinte, schimbarea vizează un eveniment sau proces social
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Cu alte cuvinte, societățile se dezvoltă, ajung la o perioadă de maximă înflorire și apoi intră în declin asemenea organismelor cu care sunt comparate. Viața înseamnă armonie perfectă. De aici derivă în mare parte logica asumpțiilor vezi pentru comentarii și taxonomii asemănătoare Smith (1973:26-9) sau Sztompka (1993:100-12) la care subscriu într-o măsură mai mare sau mai mică evoluționiștii: a) Organicism societatea este un organism ale cărui părți se află în relație și care joacă roluri și funcții specifice
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
inter-societală; tot el este singurul care vorbește de asemănări fizice și de acțiune politică. În plus, din aceste perspective se prefigurează principalele axe în jurul cărora sunt construite discursurile (ai căror poli sunt considerați de unii generatori de opoziții de unde și taxonomiile curente -, dar pe care preferăm să îi considerăm ca fiind mai degrabă complementarități) în teoriile curente asupra identității: cultură ereditate, structură acțiune, colectiv personal, afectivitate cogniție, emic etic. 3.3. Perspectiva esențialistă Referințele la esențialism sunt foarte frecvente în literatura
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
același timp este văzută ca inefabilă (sacră) și i se atribuie o importanță nemăsurată, deci își are geneza și într-o atribuire de natură cognitivă. Un alt cercetător ce poate fi inclus în categoria esențialiștilor este van den Berghe. În taxonomiile identității etnice sau naționale, concepția sa este cunoscută sub numele de sociobiologism. În loc să accentueze asupra culturii și percepției sacralității legăturii sociale, așa cum a făcut Geertz, el continuă și dezvoltă ideea lui Shils referitoare la consangvinitate și relație genetică sau biologică
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ajute să creionăm un profil axiologic căruia să-i putem studia stabilitatea sau dinamica. Pe lângă condițiile impuse de disponibilitatea datelor, am ținut cont în alegerea factorilor nu doar de teoriile referitoare la sistemele valorice invocate anterior, ci și de o taxonomie rezultată din analizele lui Arts ș.a. (2003:23-48). Acești autori identifică, pe baza datelor EVS, două dimensiuni ale universului axiologic (similare atât la nivel social, cât și la nivel individual): o dimensiune care ar reprezenta orientarea social-liberală (ale cărei trăsături-cheie
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
funcționale pentru și în cadrul structurilor imaginative, astfel încât să le putem citi și înțelege ierarhia, relațiile de determinare, "legile" și profilul. Ele sunt relevate fie de structuri, fie apar ca unități individuale, dar niciodată autonome, dat fiind că imaginarul manifestă o taxonomie particulară. La un prim nivel, paradigmatic, încadrăm arhetipurile, precum și, derivate din ele - atunci când întâlnesc "istoria" - modelele (mitice, legendare, istorice), tipurile (umane) și sub-tipurile (sociale). Cele mai multe arhetipuri sunt precum formele flexionare ale unui cuvânt: sunt similare până la un punct avansat, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
temă de studiu intersectează și cu religia, și cu medicina, G. Pizza evocă apoi pe Ion Aurel Candrea, cu al său Folclor medical român comparat (1944), și Încercarea acestuia de a edifica o ,,știință etnoiatrică modernă”, printr-o ,,traducere a taxonomiei populare În grile anatomice și fiziologice clasice”. O altă analogie pusă În discuția asupra practicilor vrăjitorești și ,,șamanice” din Europa Orientală Îi aparține lui C. Ginsburg, care compară (1966) pe benandanti-i din Friule cu figura taltos-ului maghiar. G. Pizza menționează
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dintre, și nu variabilele și relațiile dintre ele, cum este cazul majorității metodelor și tehnicilor de analiză multivariată), tipologie (identificarea tipurilor de obiecte și studiul relațiilor dintre ele), analiză de clasificare (obiectele sunt repartizate în clase după o regulă stabilită), taxonomie. Această varietate de nume se datorează în parte și utilizării metodelor de grupare în discipline diverse: biologie, psihologie, sociologie, economie, inginerie, marketing. Toate au însă în comun activitatea de clasificare a unei mulțimi de obiecte în funcție de relațiile naturale dintre ele
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
un mijloc de eliberare superior doctrinelor din trecut. Este motivul pentru care se autoproclamă Mahăyăna, „Marele Vehicul”, spre deosebire de buddhismul anterior, care primește denumirea de Hīnayăna sau „Micul Vehicul”. Ușor minimalizator la început, termenul acesta poate fi reținut în cronologia și taxonomia buddhistă, cu condiția de a nu i se acorda o nuanță peiorativă. De fapt, denumirea de Hīnayăna a fost dată buddhismului primar de adepții noii direcții mahayaniste, tocmai pentru a sublinia incapacitatea Hīnayănei de a satisface necesitățile religioase ale adepților
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și spirite care se sustrag acestui dogmatism al reprezentării scrierilor intelectuale, al poziționării lor printr-o discursivizare mediatico-politică! Acest umanism, dar mai degrabă, dogmatism intelectual și psihologic împarte cunoașterea socio-umană în "de stânga", "de dreapta", "de centru" etc. conform unei taxonomii puerile, de clasa a cincea gimnazială. O "taxonomie" fără vreo valență epistemologică! Un fel de dogmatism intelectualo-politic "pictează" autorii și artiștii dintr-o societate în funcție de aderența sau rezistența la vreo ideologie oficială sau dominantă. După 1800, acest principiu al reprezentării
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
reprezentării scrierilor intelectuale, al poziționării lor printr-o discursivizare mediatico-politică! Acest umanism, dar mai degrabă, dogmatism intelectual și psihologic împarte cunoașterea socio-umană în "de stânga", "de dreapta", "de centru" etc. conform unei taxonomii puerile, de clasa a cincea gimnazială. O "taxonomie" fără vreo valență epistemologică! Un fel de dogmatism intelectualo-politic "pictează" autorii și artiștii dintr-o societate în funcție de aderența sau rezistența la vreo ideologie oficială sau dominantă. După 1800, acest principiu al reprezentării în politică și cunoaștere! a devenit dogma muncii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Astfel, managementul resurselor genetice include: inventarierea populațiilor (taxonomiaă, ameliorarea genetică, conservarea sau prezervarea acestora, precum și exploatarea resurselor genetice (Grosu, 2003) deci reprezintă esența a tot ceea ce înseamnă științe zootehnice - figura nr. 4.1. Drăgănescu (1979Ă prezintă clar legătura existentă între taxonomie și analizele genetice. Ameliorarea sau modificarea genetică a populației, înseamnă a porni de la o populație și a ajunge la una nouă, diferită. Taxonomia trebuie să ateste parcurgerea acestui drum de către ameliorator. Fig. 4.1. - Managementul resurselor genetice (după Grosu, 2003Ă
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
a tot ceea ce înseamnă științe zootehnice - figura nr. 4.1. Drăgănescu (1979Ă prezintă clar legătura existentă între taxonomie și analizele genetice. Ameliorarea sau modificarea genetică a populației, înseamnă a porni de la o populație și a ajunge la una nouă, diferită. Taxonomia trebuie să ateste parcurgerea acestui drum de către ameliorator. Fig. 4.1. - Managementul resurselor genetice (după Grosu, 2003Ă) În 1958, D r u c k e r (citat de Oancea, 1997) imaginează și descrie ciclul managerial ca fiind alcătuit din următoarele
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
în ameliorare se vorbește de „estimarea progresului genetic” și nu de „măsurarea” lui (care nu se poate realiza decât după obținerea generației filiale și organizarea controlului producției și estimarea valorii de ameliorareă. 4.1. Categorii ale sistematicii zootehnice (resursele genetice) Taxonomia este o știință care are drept scop studierea diversității lumii vii. Este un termen introdus de Condolle (1813). În timp, noțiunea de taxonomie a devenit sinonimă cu cea de sistematică. Sistematica, conform definiției dată de G. G. Simpson (1861Ă, reprezintă
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
și organizarea controlului producției și estimarea valorii de ameliorareă. 4.1. Categorii ale sistematicii zootehnice (resursele genetice) Taxonomia este o știință care are drept scop studierea diversității lumii vii. Este un termen introdus de Condolle (1813). În timp, noțiunea de taxonomie a devenit sinonimă cu cea de sistematică. Sistematica, conform definiției dată de G. G. Simpson (1861Ă, reprezintă studiul științific al felurilor și diversității organismelor și a tuturor relațiilor dintre ele. Clasificarea este ordonarea organismelor în grupuri, pe baza relațiilor și
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
cea de sistematică. Sistematica, conform definiției dată de G. G. Simpson (1861Ă, reprezintă studiul științific al felurilor și diversității organismelor și a tuturor relațiilor dintre ele. Clasificarea este ordonarea organismelor în grupuri, pe baza relațiilor și asemănărilor dintre ele. Dacă taxonomia reprezintă studiul teoretic al clasificării, incluzând baze, principii, și reguli proprii, sistematica își propune clasificarea pe baze științifice a organismelor, pornind de la principiile enunțate de taxonomie. Taxonomia (gr. taxis: așezare, aranjare; nomos: legeă este știința care se ocupă cu studiul
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
Clasificarea este ordonarea organismelor în grupuri, pe baza relațiilor și asemănărilor dintre ele. Dacă taxonomia reprezintă studiul teoretic al clasificării, incluzând baze, principii, și reguli proprii, sistematica își propune clasificarea pe baze științifice a organismelor, pornind de la principiile enunțate de taxonomie. Taxonomia (gr. taxis: așezare, aranjare; nomos: legeă este știința care se ocupă cu studiul ordonării, ierarhizării taxonilor specifici în funcție de legăturile și poziția lor filogenetică. În funcție de sistemul de referință, taxonul este o unitate, diferită de alte unități prin anumite caracteristici, suficient
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]