783 matches
-
complet.Oricum noi stim ca colibasenii isi iubesc satul si vor intelege ca pastrind natura de fapt se pastreza pe ei. În concluzie, teritoriul satului Colibași este amplasat la sud, în zona de stepă a Moldovei. Din punct de vedere tectonic teritoriul satului Colibași este amplasat pe platforma Paleozoico-Mezozoică. Pe parcursul erelor geologice regimul geosinclinalelor se schimba cu regimul continental, ceia ce a determinat acumularea de diverse depozite, care sînt în special reprezentate de nisip, argilă, pietriș, prundiș. Se aflorează depozitele Ponțiene
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
continental, ceia ce a determinat acumularea de diverse depozite, care sînt în special reprezentate de nisip, argilă, pietriș, prundiș. Se aflorează depozitele Ponțiene, Mioțiene, Pliocene, Cuaternare. Din punct de vedere geomorfologic acest teritoriu face parte din cadrul Cîmpiei Prutului Inferior. Procesele tectonice ce au avut loc în trecut, și anume procesele neotectonice lente de ridicare au dus la formarea reliefului actual. Astfel că, teritoriul satului Colibași reprezintă o cîmpie slab fragmentată. Relieful cu o altitudine mică 100-130 m, cu un grad mic
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
în sud vest. Alunecările de pămînt produc mari pagube agriculturii și economiei satului. Procesele endogene pe teritoriul satului șunt determinate în primul rand de alunecările de teren. Petrunea este situată în apropierea Orogenului Carpatic, unitate structurală mobilă, supusă unor mișcări tectonice intense. Aceste mișcări provoacă cutremure de pamant care își au focarul în Munții Carpați, în județul Vrancea din România. Cutremurele șunt datorate tensiunii care apare în procesul de scufundare a mărginii Platformei Europei de Est sub orogenul Carpatic. Teritoriul Petrunei
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
sfârșitul pliocenului superior a avut loc statornicirea teritoriului și râul Puhoi și-a început precesul de formare a văii sale. Relieful continuă să se formeze și în prezent. Formele principale de relief cu altitudini mai mari au apărut în urma mișcărilor tectonice de ridicare mai intensivă. Teritoriul satului se ridică cu anual. Din punct de vedere orografic, satul face parte din Platoul Moldovenesc în care se încadrează morfostructura locală a Puhoiului (Bâcului). Această morfostructură se încadrează între râul Nistru-Botna, se limitează la
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
cu Dealurile Oraviței și Depresiunea Lupac, respectiv limita de vest, este marcată de abruptul calcaros al Munților Aninei care le domină (cu 200-500 m.), de la Nera pană la nord de localitatea Gârliște, ce se desfasoară în lungul unei mari dislocații tectonice marcată de roci eruptive. La nord de Gârliște limita vestică este pusă in evidența de ruptură de panta dintre munte și Depresiunea Lupacului, după care ea urmează vaile Lupacul Mic și Bârzăvița pană la confluența acesteia cu Bârzava. Munții Aninei
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
mării. Ea include o serie de munți (Postăvaru - 1.802 m, Tâmpa - 960 m, Măgura Codlei - 1.294 m) și dealuri (Lempeș, dealurile Brașovene, dealurile Brănene, dealurile Săcelene). Culmile înconjurătoare au înălțimi mai mari. Genetic, Țara Bârsei este de origine tectonică, formată prin fracturarea și scufundarea repetată a unor fragmente centrale ale Carpaților de Curbură, către sfârșitul pliocenului. Ulterior prăbușirii, apele au invadat această groapă, formând un lac în care, de-a lungul vremii, s-au adunat straturi sedimentare de sute
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
poate fi extras cu profit. Cu aproximativ 400 de milioane de ani în urmă, California se afla pe fundul mării; vulcani subacvatici au depus lavă și minerale (inclusiv aur) pe fundul mării. De acum 200 de milioane de ani, presiunea tectonică a împins fundul mării sub masa continentală americană. Scufundându-se, prin subducție, sub pâmântul Californiei de astăzi, fundul mării s-a topit în mase mari de magmă. Magma fierbinte a fost împinsă în sus sub California de azi, răcindu-se
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
ce o adăpostește. Pot fi întâlnite în roci vulcanice și în calcare. Peșterile secundare sunt peșterile formate mult timp după rocile ce le adăpostesc. Deplasarea maselor de roci poate avea loc din diferite motive, ca de exemplu gravitația sau mișcările tectonice. Peșterile de eroziune pot apărea în orice fel de rocă, fiind de mai multe feluri, după agentul generator. Denumite și peșteri de coroziune, ele necesită existența unor roci solubile și a unui solvent, apa. În scoarța Pământului sunt puține roci
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
mai multe localități de pe culoarul Timiș - Cerna, aflate la sud de Caransebeș pe drumul spre Orșova. În munții Țarcu predomină sisturile cristaline slab metamorfozate, străpunse de masive granitice, și formațiunile vechi, paleozoice și mezozoice, ce alcătuiesc soclul regiunii. În timpul mișcărilor tectonice ample din cretacicul mediu, continuate și desăvârșite în cretacicul superior, acest soclu rigid a fost încălecat de o pânză de acoperire alcătuită din șisturi cristaline puternic metamorfozate în adâncime. În timpul îndelungatei perioade de eroziune care a urmat, aceasta pânză a
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
milioane de ani) ca urmare a coliziunii continentelor de odinioară. Abia în "terțiar" (înainte cu 65 milioane până la ca. 1,8 milioane de ani) s-a format restul munților Atlas împreună cu munții din penisula Iberică, fiind munți de încrețireAceste mișcări tectonice au generat și strâmtoarea Gibraltar Munții Pirinei ca și Munții AlpiAbia în perioada "quaternară" se desprinde continentul African de cel European. Munții ceilalți africani s-au format cu mult înaintea munților Atlas și anume în perioada "precambriană" (ca. înainte cu
Munții Atlas () [Corola-website/Science/305594_a_306923]
-
se desprinde continentul African de cel European. Munții ceilalți africani s-au format cu mult înaintea munților Atlas și anume în perioada "precambriană" (ca. înainte cu 4,5 miliarde până la 550 milioane de ani) Masivul Atlas din punct de vedere tectonic este situat între placa tectonică Euroasiatică la nord și cea Africană la sud, această zonă geografică fiind expusă la cutremure frecvente formate prin frecarea celor două plăci tectonice. Orașul Blida situat în centrul munților Atlas având ca. 265 000 de
Munții Atlas () [Corola-website/Science/305594_a_306923]
-
cel European. Munții ceilalți africani s-au format cu mult înaintea munților Atlas și anume în perioada "precambriană" (ca. înainte cu 4,5 miliarde până la 550 milioane de ani) Masivul Atlas din punct de vedere tectonic este situat între placa tectonică Euroasiatică la nord și cea Africană la sud, această zonă geografică fiind expusă la cutremure frecvente formate prin frecarea celor două plăci tectonice. Orașul Blida situat în centrul munților Atlas având ca. 265 000 de locuitori (2005) a fost de
Munții Atlas () [Corola-website/Science/305594_a_306923]
-
miliarde până la 550 milioane de ani) Masivul Atlas din punct de vedere tectonic este situat între placa tectonică Euroasiatică la nord și cea Africană la sud, această zonă geografică fiind expusă la cutremure frecvente formate prin frecarea celor două plăci tectonice. Orașul Blida situat în centrul munților Atlas având ca. 265 000 de locuitori (2005) a fost de două ori bântuit de cutremure în secolul XIX cuttremurul al doilea distrugând complet așezarea.O situație asemănătoare a avut-o orașul Algerian Ech
Munții Atlas () [Corola-website/Science/305594_a_306923]
-
exterior. Primul este reprezentat prin etajele senonian-daniene, din cretacic. Acestea apar în partea mediană a masivului muntos. Flișul exterior îl înconjoară pe cel precedent atât în E cât și în V, având vârsta eocen-oligocenă. Valea Uzului este este acea fereastră tectonică prin care prin care se poate citi întreaga succeiune de depozite cretacice. Același rol are și valea Slănicului în cazul flișului exterior. Aici stratele oligocen conțin sare, petrol și gaze naturale. Depresiunea Comăneștiului este cunoscută pentru depozitele de cărbune. Apele
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
de axa orografică reprezentată de Culmea Grindușu - Ciudomâr (fragmentată de văi), spre Muntele Lung. Din punct de vedere geologic munții se află în unitatea tectono-structurală a flișului, apărând într-o succesiune etalată de la vest spre est toate tipurile de unități tectonice ale acestuia, parțial suprapuse. Se dezvoltă aici 5 pânze de șariaj edificate succesiv ca fâșii longitudinale cu orientare nord-sud, de lățimi variabile (de la 1-2 km la peste 20 km). Stratigrafic rocile cretacice care sunt caracteristice în general în partea de
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
a fost împins (deversat) către răsărit, acoperind (șariind) flișul paleogen. Mișcările ulterioare de ridicare (epirogenice pozitive) au permis agenților denudaționali sa îndepărteze, parțial, formațiunile mai tinere (paleogene) și, astfel, să se constituie ceea ce, în geologia teritoriului, poartă denumirea de semifereastra tectonică Putna - Vrancea. În cadrul acesteia, poziția depozitelor cretacice este anormală, ele situîndu-se peste formațiunile paleogene. Considerate laolaltă, formațiunile cretacice și paleogene din alcătuirea Munților Vrancei se remarcă prin eterogenitate petrografică, o mare diversitate de structuri și o tectonică “vie”, actuală - elemente
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
masivitatea culmilor muntoase îndeosebi din extremitatea apuseană a Vrancei, cele de pe rama nordică și cele ce formează cumpăna apelor Zăbala - Mișîna. Dimpotrivă, acolo unde se impune “mozaicarea" litologică ori alternanța repetată a faciesurilor cu durități diferite și supuse intens forțelor tectonice (situație particulară ,semiferestrei Putna - Vrancea"), relieful este puternic fragmentat, atît în plan cît și în profil, “tînăr", cu creste proeminente și vîrfuri secundare semețe, cu turnuri, colți și multe alte microforme zvelte. Astfel se înfățișează sectorul central-nordic al Munților Vrancei
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
secundare semețe, cu turnuri, colți și multe alte microforme zvelte. Astfel se înfățișează sectorul central-nordic al Munților Vrancei, delimitat la nord de Putna și la sud de valea Bălosu. Pe lîngă aceste aspecte, formațiunile geologice sînt afectate sensibil de deformări tectonice: falii, flexuri, decroșări etc. Unele linii de fracturi se evidențiază în peisaj prin povîrnișuri ori abrupturi, care mărginesc creste propriu-zise. Tot de tectonică sînt legate și mișcările seismice actuale, deosebit de frecvente în zona Vrancei. Acestea își au originea în marile
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
mărginesc creste propriu-zise. Tot de tectonică sînt legate și mișcările seismice actuale, deosebit de frecvente în zona Vrancei. Acestea își au originea în marile energii degajate de dinamica unor microplăci litosferice ce se conjugă în fundamentul Carpaților Curburii. De fapt, activitatea tectonică a întregului edificiu muntos vrîncean se face remarcată și prin mișcări actuale lente, pozitive, cu intensitate cuprinsă între 2,0 și 4,0 mm/an. Ridicarea este “răspunzătoare" de adîncirea tuturor văilor (frecvent, cu 300-400 m), de formarea sistemelor de
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
de la nord-vest spre sud-est: 1750— 1 900 m în Masivul Omu, 1 550—1 700 m în Masivul Fărăoane și în jur de 1 600 m în Masivul Oușoru, înclinarea acestei suprafețe poate fi explicată prin acțiunea inegală a mișcărilor tectonice, cît și prin acțiunea eroziunii — mai puternică în sud, datorită îngustării masivului în direcția respectivă și apropierii de văile din ce în ce mai adînci, ale Bistriței Aurii și Dornei. A doua suprafața de eroziune, mai nouă, este mult mai bine conservată și mai
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
fiind regiune muntoasă neproductivă. Lungimea maximă a țării pe direcția nord-sud este de 220 km, iar pe direcția est-vest de 348 km. Structura geologică a Elveției este în mare măsură datorată coliziunii cu miloane de ani în urmă a plăcii tectonice continentale africane cu cea europeană. Munții Alpi au structura de bază constituită din granit. În perioada jurasică au rezultat munți de încrețire din calcar, mai mici decât Alpii. Regiunea Elveției centrale cuprinde șesuri și dealuri.La aceste trei zone se
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
superioare, cu caracter longitudinal (Nifon-Balabancea-Horia), care, prin Pasul Teilor, se prelungește în depresinea Luncaviței. În cuprinsul depresiunii Tăiței superioare apar întinse glacisuri deluvio-proluviale, cu terenuri bune pentru culturi și pășuni. În general, Munții Măcinului se prezintă din punct de vedere tectonic sub forma unui mare anticlinoriu, din care eroziunea, foarte accentuată și îndelungată, a scos la suprafață granițele din corpurile locolitice de adâncime. În timpul transgresiunii triasice ei formau o insulă. Liniile structurale generale, în special sistemul de fălii inverse cu direcții
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Podișul Dobrogei de nord se află în partea de sud-est a țării și se diferențiază de celelalte subunități ale podișului dobrogean prin complexitatea reliefului și prin marea diversitate a alcătuirii geologice. Limitele acestui compartiment dobrogean sunt conturate de două linii tectonice, dispuse una la nord, pe direcția Focșani-Galați-Tulcea și alta la sud, pe aliniamentul nord-vest-sud-est între localitățile Peceneaga-Camena-Ceamurlia de Jos. Dunărea limitază această regiune atât în partea de vest, unde o desparte de Baltă Brăilei și Câmpia Română, cât și în
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
de prezență lanțurilor muntoase care converg la cele două extremități (în Podișul Armeniei, la vest și în Munții Hindukush, la est) și închid între ele depresiuni largi, ocupate de podișuri interioare, brăzdate de culmi muntoase care le domină. Sub aspect "tectonic" tot acest complex aparține sistemului alpino-himalayan, fiind cutat în mai multe faze. Climă este influențată de prezență munților marginali, cu rol de barieră în calea maselor de aer, si de poziția în zona subtropicala, de unde rezultă continentalismul accentuat specific acestui
Geografia Iranului () [Corola-website/Science/305979_a_307308]
-
In urmă cu mai multe milioane de ani regiunea era o depresiune fapt care a permis formarea rocilor sedimentare din vale, materialul fiind adus de ape din Rocky Mountains, sedimentele cimentate sunt formate din gresii și calcare. Ulterior prin mișcările tectonice regiunea se ridică, depresiunea devenind un platou cu înălțimea de 300 de m. In ultimii 50 de milioane de ani rocile sedimentare cu o structură și o duritate diferită, sunt supuse acțiunii de eroziune ce a dus la formațiunile stâncoase
Monument Valley () [Corola-website/Science/314539_a_315868]