1,111 matches
-
numai câțiva ani. Acest caz nu satisface nici unul dintre criteriile folosite În identificarea unui tehnocrat. Va fi totuși introdus temporar Într-o categorie provizorie: Înainte de a-i fi verificată cariera de partid, acest tip de individ va fi considerat un „tehnocrat schimbător”. Se poate Întâmpla și ca un vice-prim-ministru, de exemplu, să fie concomitent sau succesiv numit responsabil de ministere economice, Însă ori schimbările sunt prea numeroase, ori implicarea politică este prea mare, iar vocația nu poate fi ușor identificată. Ne
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Însă ori schimbările sunt prea numeroase, ori implicarea politică este prea mare, iar vocația nu poate fi ușor identificată. Ne aflăm În fața cazului celui mai complex și mai controversat. În această situație, mă voi referi la individ ca la un „tehnocrat incert”. În ambele cazuri, trebuie notată prezumția de „tehnocrație” implicată În conceptele alese pentru a descrie aceste categorii mai complexe. A doua etapă Recunosc că aprecierea bazată numai pe mandatul guvernamental ar putea să fie amăgitoare. În această a doua
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
pe mandatul guvernamental ar putea să fie amăgitoare. În această a doua etapă vor fi luate mai Întâi În considerare carierele din partid ale membrilor elitei guvernamentale (mai ales apartenența la Biroul Politic și la Secretariatul Comitetului Central). În cazul tehnocraților, cel puțin, putem fi mai Încrezători În estimarea făcută la sfârșitul primei etape, dacă presupusul tehnocrat nu are sau are o implicare politică foarte redusă În structurile de vârf ale partidului comunist. În mod similar, aprecierea inițială a cazurilor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
mai Întâi În considerare carierele din partid ale membrilor elitei guvernamentale (mai ales apartenența la Biroul Politic și la Secretariatul Comitetului Central). În cazul tehnocraților, cel puțin, putem fi mai Încrezători În estimarea făcută la sfârșitul primei etape, dacă presupusul tehnocrat nu are sau are o implicare politică foarte redusă În structurile de vârf ale partidului comunist. În mod similar, aprecierea inițială a cazurilor de politicieni considerați tehnocrați „schimbători” sau „incerți” se poate limpezi dacă luăm În calcul responsabilitățile deținute la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
putem fi mai Încrezători În estimarea făcută la sfârșitul primei etape, dacă presupusul tehnocrat nu are sau are o implicare politică foarte redusă În structurile de vârf ale partidului comunist. În mod similar, aprecierea inițială a cazurilor de politicieni considerați tehnocrați „schimbători” sau „incerți” se poate limpezi dacă luăm În calcul responsabilitățile deținute la vârful partidului, mai cu seamă În Biroul Politic. De asemenea, În această a doua etapă și, mai ales, pentru cei cu poziții politice, vor fi adusă În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
sunt prezentate sub forma unor tabele pe trei nivele. Fiecare tabel conține mandatul complet În funcții de maximă responsibilitate al fiecărui membru al elitei, iar pe coloane se vor regăsi tipurile de mandate discutate mai sus (politicieni, miniștri non-economici și tehnocrați). Următoarele subcapitole (3.3 și 4.3) reprezintă faza a doua a procesului de identificare a tehnocraților, când sunt aduse În discuție poziția În partidul comunist și formația profesională. Subcapitolele 3.4 și 4.4 prezintă „imaginea finală” a structurii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
maximă responsibilitate al fiecărui membru al elitei, iar pe coloane se vor regăsi tipurile de mandate discutate mai sus (politicieni, miniștri non-economici și tehnocrați). Următoarele subcapitole (3.3 și 4.3) reprezintă faza a doua a procesului de identificare a tehnocraților, când sunt aduse În discuție poziția În partidul comunist și formația profesională. Subcapitolele 3.4 și 4.4 prezintă „imaginea finală” a structurii interne a celor două elite. Ambele vor fi Încheiate de o scurtă prezentare (3.5 și 4
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
nepermițând nici chiar celor numiți de el să prindă rădăcini În diferite poziții În guvern. Pe de altă parte, elita guvernamentală a lui Ceaușescu este mult mai politizată: a crescut În mod semnificativ suprapunerea ei cu elita de partid, proporția tehnocraților din cadrul elitei și nucleul acesteia au scăzut În mod dramatic, astfel că o nouă categorie („incertă” În contururile sale) a fost chemată să Îi Înlocuiască pe adevărații tehnocrați. 1.3. Considerații finale În ciuda precauțiilor și a examinării Încrucișate a carierelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
a crescut În mod semnificativ suprapunerea ei cu elita de partid, proporția tehnocraților din cadrul elitei și nucleul acesteia au scăzut În mod dramatic, astfel că o nouă categorie („incertă” În contururile sale) a fost chemată să Îi Înlocuiască pe adevărații tehnocrați. 1.3. Considerații finale În ciuda precauțiilor și a examinării Încrucișate a carierelor guvernamentale și de partid ale membrilor celor două elite, sunt conștient că subzistă Încă erori de interpretare și de evaluare. Aceasta, din cauza momentului (1998) și a intervalului scurt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
alăturat partidului”. La sfârșitul anilor ’60, cifrele oficiale difuzate În fiecare an oscilau În jurul a 22% pentru categoria atotcuprinzătoare a „intelectualilor”. 2.3. Începutul anilor ’70: schimbarea direcției Cu toate acestea, Michael Shafir observă că „politicile de cooptare masivă a tehnocraților au Îngrijorat grupul mai ortodox al conducerii, condus de Însuși Ceaușescu, de perspectiva ca valorile fundamentale ale partidului să fie puse În pericol de «profesionalismul Îngust»”. Această sugestie se potrivește perfect cu remarcile altor autori referitor la faptul că Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
medie fiind de 12,4 ani. Pentru cei 9 care făceau parte din nucleul elitei (adică având mai mult de nouă ani vechime pe poziție) media este de 13,8 ani. Tabelul 1. Prima promoție Dej: membrii elitei. Politicieni (P), tehnocrați (T) și miniștri cu responsabilități non-economice (O). Lungimea și natura mandatului Nume Lungimea mandatului Mandat non-politic Mandat politic P Bodnăraș Emil 21 10 dec. ’47 - oct. ’55 (Def), mar. ’57 - aprilie ’59 (Tr&Tc) 14 aug. ’54 - decembrie ’67 P
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Chivu Stoica și Ion Maurer, cei trei prim-miniștri ai României Între 1952 și 1974. Toți trei s-au implicat, mai mult sau mai puțin, În gestionarea unor portofolii economice. Conform definiției noastre, putem găsi În această promoție numai 2 tehnocrați. Ei sunt ușor de identificat, pentru că nu au deținut nici un fel de responsabilități politice În guvern, având În schimb o experiență Îndelungată (deși Întreruptă) ca șefi ai unor ministere economice: Alexandru Sencovici, ministrul Industriei Ușoare (timp de 15 ani), și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
iar până la urmă puțini au avut succes. Între numirile „nereușite” se află două nume care au făcut carieră mai târziu, În anii ’70, sub Ceaușescu: Gheorghe Cioară și Manea Mănescu. Tabelul 2. A doua promoție Dej: membrii elitei. Politicieni (P), tehnocrați (T) și miniștri cu responsabilități non-economice (O). Lungimea și natura mandatului Nume Lungimea mandatului Mandat non-politic Mandat politic P Moghioroș Alexandru 13,5 0 13,5 apr. ’54 - decembrie ’67 P Bârlădeanu Alexandru 14,5 2 ian. ’53 - mai ’54
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
de partid care s-au succedat timp de peste trei decenii. Pe o scară mai mică, același lucru este valabil și pentru Voinea Marinescu și Dumitru Simulescu, șefi la Sănătate și, respectiv, Telecomunicații timp de 12, respectiv 11 ani. Acești patru tehnocrați cu un parcurs guvernamental foarte lung fac parte din nucleul elitei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ultimii patru etalează și ei o anumită continuitate În serviciu - ceea ce face probabilă includerea lor În categoria tehnocraților -, dar mandatele lor guvernamentale sunt mai mici, iar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
timp de 12, respectiv 11 ani. Acești patru tehnocrați cu un parcurs guvernamental foarte lung fac parte din nucleul elitei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ultimii patru etalează și ei o anumită continuitate În serviciu - ceea ce face probabilă includerea lor În categoria tehnocraților -, dar mandatele lor guvernamentale sunt mai mici, iar clasificarea lor Într-o categorie sau alta necesită mai multe precauții. A treia promoție (octombrie 1955 - martie 1965) În comparație cu frământările de la Începutul anilor ’50, acest deceniu pare destul de „liniștit”. Guvernele care Încep
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
tabelul 3.3) și, deși această promoție a luat naștere mai târziu, ea furnizează șapte membri În nucleu, rezultând cel mai mare procentaj față de numărul total de membri ai elitei din promoție (7/10 = 70%). Ei vor crește proporția de tehnocrați din nucleu. Durata medie a mandatului crește până la 12,5, iar cea pentru membrii nucleului ajunge la 15,5. Aceasta a fost o promoție de succes. Tabelul 3. A treia promoție Dej: membrii elitei. Politicieni (P), tehnocrați (T) și miniștri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
crește proporția de tehnocrați din nucleu. Durata medie a mandatului crește până la 12,5, iar cea pentru membrii nucleului ajunge la 15,5. Aceasta a fost o promoție de succes. Tabelul 3. A treia promoție Dej: membrii elitei. Politicieni (P), tehnocrați (T) și miniștri cu responsabilități non-economice (O). Lungimea și natura mandatului Nume Lungimea mandatului Mandat non-politic Mandat politic P Fazekas Janos 28 10,5 mar. ’61 - aug. ’65 (fd), feb. ’74 - mar. ’80 (intt) 24 aug. ’65 - decembrie ’89 P
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
oct. ’63 - mar. ’69 (met) - O Mănescu Corneliu 11,5 mar. ’61 - oct. ’72 (foaf) - Sursa: Stelian Neagoe, Istoria guvernelor României, Machiavelli, 1995. Există motive bune să credem că, la sfârșitul anilor ’50, conducerea comunistă avea nevoie de mai mulți tehnocrați În guvern. Până În martie 1957 au fost numite trei persoane În domenii vitale precum agricultura (Ion Cosma), comerțul exterior (Gogu Rădulescu) și finanțele (Aurel Vijoli). Dar numai Vijoli va rămâne credincios vocației sale, păstrându-și postul până la decizia proprie de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
credincios vocației sale, păstrându-și postul până la decizia proprie de a demisiona, În iulie 1968. Ion Cosma a acceptat, În decembrie 1970, o a treia numire ca ministru al Turismului. Multiplele sale transferuri mă fac să mă gândesc la un tehnocrat „schimbător” și ridică oricum Îndoieli referitoare la pretinsa lui vocație. Gheorghe Rădulescu a reușit să Își asigure poziția de vice-prim ministru din octombrie 1963 până În martie 1980. Un drum similar l-a urmat și Janos Fazekas. și el a Început
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
său, odată ce Ceaușescu preia partidul În 1965. Dimpotrivă, la puțin timp după ce a fost ridicat la rangul de vice-prim ministru, Constantin Tuzu va dispărea cu totul din structurile guvernamentale. Patru dintre cei numiți după martie 1961 au fost (Împreună cu Vijoli) tehnocrați adevărați, dacă aprecierile mele sunt corecte. Bujor Almășan era specialistul În Minerit (ministru timp de 16 ani), Dumitru Mosora a deținut mai mult de opt ani portofoliul Industriei de Construcții, Mihail Levente a fost 6 ani responsabil de Comerțul Interior
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Putem considera că ceilalți 18 membri formează „cel de-al doilea cerc” al elitei. Nu mai puțin de 18 persoane au deținut responsabilități politice ca prim-miniștri, vice și prim vice-prim miniștri. Alte 15 ar putea fi identificate drept ca „tehnocrați”: au cariere lungi și medii Într-un singur minister economic, nu au primit niciodată funcții politice În guvern, iar o „specializare” a putut fi identificată mai mult sau mai puțin ușor. Alte 9 au fost responsabile exclusiv sau În principal
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
nostru. Există unul (Ion Cosma) a cărui „natură” a fost mai greu de stabilit. El nici nu a deținut funcții politice În guvern, nici nu și-a dedicat cariera unui singur domeniu economic. De aceea a fost inclus În categoria tehnocraților „schimbători”. 3.3. Cariera În partid a elitei guvernamentale A sosit momentul să confirmăm sau să infirmăm prima identificare, mai degrabă formală, a elitei guvernamentale, prin coroborarea cu informațiile despre pozițiile deținute În partidul comunist. Mai Întâi, voi pune În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
dar nu și În cea de partid a) Tehnocrații Luând În considerare implicarea În partid la acest nivel Înalt, am descoperit absența din aceste principale două organe de conducere ale partidului a 14 indivizi dintre cei 15 caracterizați inițial drept tehnocrați. Informațiile suplimentare despre cariera lor În partid Întăresc decizia inițială de a-i include În categoria „tehnocraților”: ei nu fac parte din ceea ce am numit „elita de partid”. Ei nu au avut poziții la nivelul Biroului Politic sau al Secretariatului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
nivel Înalt, am descoperit absența din aceste principale două organe de conducere ale partidului a 14 indivizi dintre cei 15 caracterizați inițial drept tehnocrați. Informațiile suplimentare despre cariera lor În partid Întăresc decizia inițială de a-i include În categoria „tehnocraților”: ei nu fac parte din ceea ce am numit „elita de partid”. Ei nu au avut poziții la nivelul Biroului Politic sau al Secretariatului Comitetului Central. Pentru acuratețea analizei Însă, voi verifica pozițiile lor la nivelul Comitetului Central. Tabelul de mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Levente, un membru al celui de-al doilea cerc, membru supleant al CC din 1960, membru plin din 1965, dar ministru din 1962. Analizând În prima etapă parcursul guvernamental, am arătat că 15 persoane pot fi ușor de identificat ca tehnocrați. Coroborând cu informația legată de implicarea În partid, evaluarea preliminară pare să fie confirmată În 14 dintre cele 15 cazuri. b) Tehnocrați recompensați politic și politicieni de plan secund La fel de interesant este și cazul celor cinci care au avut funcții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]