2,064 matches
-
de-a le publica d-sa însuși. Reputațiunea d-lui general e îndealtmintrelea întemeiată astfel ca opinia publică să nu se poată nici îndoi măcar asupra dezmințirii categorice ce-o dăm calomniilor și insultelor din ziarul "Telegraful". Același număr al "Telegrafului" cuprinde neadevăruri și calomnii asupra d-lui general Florescu. E fastidios de-a mai reveni asupra lor, fiind tratate pe larg și în modul cel mai convingător atât prin foile publice și prin Camerele legiuitoare de la 1849 încoace. E absolut
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Lazăr Iernea, Dionisie Popfiu, Sigismund Șincai) prezentată de Ioane Marcu ("Declarațiune în causa limbei române" 5 mai 1880, Homorod; 3 iunie 1880, Satu Mare) împotriva proiectului ortografic inițiat de Titu Maiorescu. I.S. Sălăgeanu a fost un colaborator asiduu la Familia și Telegraful român, la Federațiunea din Pesta. Semna și cu pseu donimul Publicola. Dintre cele mai cunoscute articole: "Corvinii, Iancu, Vlad și Matia", Familia, V, 29, 20 iulie/1 aug. 1869 și 30, 27 iulie/8 aug. 1869; "Coriolan", Familia, VIII, 49
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
13 Vezi: M. Eminescu, Literatura populară, ediție critică îngrijită și prefață de D. Murărașu, Ed. Minerva, 1977. 14 Vezi prefața lui Perpessicius la vol. Mihai Eminescu, Opere, 6, Literatura populară, Buc., Ed. Academiei R.S.R., 1963. 15 Art. Românii din Ungaria, Telegraful român, 13/25 mai, 1882; în Fragmentarium p. 664; De reținut: numele de "Someșiu" circula în părțile bihorene prin Poema Munților Beiușului a lui Dumitru Meciu: "...Dragoș voios a plecat, / Până-n Tisa a intrat / Și pe Someșiu l'a aflat
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
și efectuează transferări de arestați. V.Direcțiunea V-a Tehnică are ca sarcină generală să asigure legăturile cu organele exterioare. Este compusă dintr-un secretariat cu atribuțiuni de registratură și arhivă și următoarele 4 servicii: 1.Oficiul T.T. (telefon și telegraf). 2.Serviciul Radio. - Pe lângă legăturile cu stațiile fixe are misiunea de a controla și determina pozițiile stațiilor clandestine. - Face reparații radio pentru stațiile Inspectoratelor, având laborator și atelier propriu. 3.Serviciul P. 4.Serviciul Transmisiuni Speciale și Laborator. - Face lucrări
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
7 octombrie 1854 - deci foarte curând după intrarea armatei austriece în țară - feldmareșalul R. von Hess, într-o scrisoare către contele Buol, ministrul de externe al Austriei, declara: „...din partea noastră se va încuraja construirea de șosele, drumuri, poște și a telegrafului. De asemenea, vom construi acum și mai târziu căi ferate și vom încuraja toate avantajele comerțului. Prin aceasta, vom ajunge în câțiva ani să schimbăm opinia publică, realizând o bază politică trainică pentru legături de mai lungă durată din toate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
străine în Principate, rezervând pentru ea viitorul, iar pe de altă parte, să folosească posibilitățile interne ale Principatelor Române pentru înfăptuirea cel puțin a unora dintre proiectele ei cu caracter economic și politic. Dintre aceste proiecte, face parte și introducerea telegrafului electric în Moldova și Țara Românească. Problema instalării unei linii telegrafice se desprinde cu prioritate - alături de construcția de șosele - din proiectele austriece, dată fiind importanța pe care o prezenta pentru austrieci posibilitatea realizării unei legături rapide cu capitala Imperiului Habsburgic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu Viena, Berlinul, Parisul și Londra, iară comerțul Moldovei, care pe cât merge se întinde cu provinciile învecinate a staturilor imperiale, va căpăta cele mai mari avantaje...”. Coronini, declarând că vorbea în numele ministerului de comerț austriac, înțelegea să sublinieze că instalarea telegrafului urma să servească înainte de toate relațiilor economice. El preciza, în aceeași adresă, că sumele de bani investite de către Moldova în acea întreprindere vor fi foarte curând amortizate, prin taxele pe care particularii le vor plăti pentru corespondența lor, atrăgând atenția
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fost determinat de nevoile de ordin economic ale țării, aflată într-o perioadă când dezvoltarea schimbului de mărfuri pe piața internă și internațională atinsese un astfel de nivel, încât rezolvarea problemei căilor și mijloacelor de comunicație devenise o chestiune vitală. Telegraful în țările noastre avea o însemnătate cu atât mai mare, cu cât lipseau căi de comunicație și mijloace rapide de transport. Răspunsului favorabil al Sfatului Administrativ al Moldovei i-au urmat, la cererea lui Coronini, tratativele care au avut loc
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prealabil, la o înțelegere cu guvernul austriac. În Principatele Române, aflate sub ocupația trupelor austriece, sub presiunea cărora puterea ocupantă obținuse condiții contractuale avantajoase și definitive, concurența franceză a fost lesne înlăturată. Către sfârșitul anului 1854, lucrările de instalare a telegrafului au început, însă în condiții defavorabile. În primul rând, buna desfășurare a lucrărilor s-a lovit de greutăți financiare. Finanțele Moldovei erau zdruncinate datorită, în mare parte, cheltuielilor pentru întreținerea armatelor de ocupație. Din această cauză, guvernul Moldovei a fost
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Administrativ nota pe marginea proiectului de construire a liniei telegrafice Bacău-Roman, că nu rămâne altă soluție „...decât a se face din nou apel la obștiile orașelor acestora, ...iar la din contra, această lucrare să va amâna până la vremea când capitalurile telegrafului vor înfățoșa închipuire, fără jignire a cheltuielilor ordinare”. La greutățile de ordin financiar se adăuga și poziția lipsită de înțelegere a autorităților ținutale, care considerau, în genere, lucrările de instalare a liniilor telegrafice ca o nouă sarcină ce le era
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din listele în care erau trecuți donatorii) și a cuprins chiar păturile neînstărite ale populației, care, în lipsă de bani, au dat cereale. Absolut toate donațiile sunt motivate, invocându-se nevoile de ordin comercial, care pot fi satisfăcute avantajos prin telegraf. Aceasta a fost cauza principală, datorită căreia impulsul dat de austrieci, pentru realizarea propriilor lor planuri, a fost net depășit prin interesul și contribuția păturilor sociale din Moldova, angrenate în schimbul de mărfuri. Contribuția publică a permis să se treacă imediat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
păstrarea și siguritatea acestui așăzământ...”, explicând guvernului moldovean că cheltuielile introducerii telegrafiei în Moldova nu pot fi mari, dat fiind faptul că Moldova este bogată în păduri, iar lemnul are un preț scăzut, ceea ce prezintă o deosebită importanță, „...fiindcă stâlpii telegrafului înfățoșază cea mai înseninătoare cheltuială”. În afară de lemn, principalul element al acestei întreprinderi îl constituia aparatajul birourilor telegrafice, al cărui cost a avut darul să convingă guvernul Moldovei că situația nu era chiar așa de trandafirie cum o prezentase Coronini. Într-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care s-au aplanat în parte conflictele. În acest fel, la sfârșitul anului 1857 se crease o rețea telegrafică, care unea principalele centre economice și administrative ale Moldovei. Lucrările efectuate, până în martie 1857, au costat 795.843 lei. Pentru joncțiunea telegrafului Moldovei cu acela al Țării Românești au fost propuse, în decembrie 1854, două variante: una din ele aparținea muntenilor, care, doreau ca cele două rețele telegrafice să fie unite în două puncte diferite, prin Vădeni, între Brăila și Galați, și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
apăru o nouă și dificilă sarcină: organizarea bunei funcționări a telegrafiei. Rolul principal - prin forța împrejurărilor - și l-au atribuit austriecii, care condiționaseră încă de la început înzestrarea telegrafiei moldovene cu materialele necesare numai în cazul când „s-ar adopta sistemul telegrafului austriac”, adică Moldova să adere la Uniunea telegrafică austro-germană. În acest scop, Coronini ceruse guvernului Moldovei, la 14 februarie 1855, o declarație formală, prin care guvernul își lua obligația de „a subscrie la toate principiile și dispozițiile atingătoare de Uniunea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
parte a noastră, analoagă cu raportul teritoriului nostru către întreaga întindere ce face acele depeșe și, în temeiul acestui raport, scăzând partea cea mică cuvenită nouă de la cele prezentate externe și primite la noi, noi totdeauna datorim, din casa veniturilor telegrafului, administrațiilor telegrafice din afară”. Apoi, la corespondența telegrafică externă, se aplica cursul Vistieriei, iar la cea internă, cursul monetar al pieții. Această stare de lucruri aducea mari pierderi telegrafiei moldovene. După multe tergiversări, s-a hotărât aplicarea, de la 20 octombrie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
austro-germane. Fiind aprobate în ianuarie 1855 de către domnitor, ele au fost aduse la cunoștința publicului, au fost citite în bisericile sătești etc. Dispozițiile citate considerau „ca o crimă de sălnicie publică toată dăunarea sau jăgnirea precugetată cu ră voință a telegrafului”. Pedepsele variau între 6 luni și 4 ani, după gradul culpabilității. A urmat apoi, în februarie 1855, punerea în aplicare a regulamentului „pentru corespondența telegrafică”. Telegramele considerate ca prejudiciabile legilor și siguranței statului sau moralei nu erau primite. Telegramele se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
insistențele sale, în douăzeci și patru de ore, din ordinul lui N. Istrati, directorul Departamentului lucrărilor publice, casele au fost evacuate și puse la dispoziția pașei. Un alt abuz a consistat în aceea că, în cursul anilor 1854-1858, guvernul turc a folosit telegraful moldovenesc, fără să plătească o para, trimițând sau primind corespondență, ale cărei taxe s-au ridicat la suma de 51.286 piaștri și 20 parale, sau 7.598 florini. Neajunsurile, provenite din însăși situația pe care o crea regimul politic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în vreo casă de negoți”. Această mentalitate, izvorâtă din concepția unor tineri proveniți în parte dintr-un mediu social pentru care munca în instituția telegrafiei era socotită o degradare, a fost cauza eșecului inițial al încercării introducerii funcționarilor autohtoni la telegraf. În această situație, domnitorul, spre bucuria austriecilor, a fost nevoit să apeleze la funcționari străini. Așa se explică de ce „toate lucrările își luară o demarșă austriacă și totul era în limba germană, protocoalele zilnice a casei și a corespondenței și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se poate de edificatoare manevrele austriece în jurul privilegiului acordat, pentru înființarea unei bănci, prusacului Nulandt, directorului băncii din Dessau. Consulul Prusiei, întâmpinând mari piedici în acțiunea de sprijinire a compatriotului său, a cerut telegrafic instrucțiuni la Berlin. Austriecii, stăpâni pe telegraf, au întârziat cu două ore transmiterea telegramei, timp suficient pentru ca o contrapropunere austriacă, făcută în numele împăratului Franz Ioseph, să ajungă de la Viena la Iași. La 2 martie 1857, agentul consular francez din Galați anunța Secretariatul de Stat al Moldovei că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Aceștia aveau un regim juridic cu totul special, similar aceluia al supușilor străini. În plus, funcționarii austrieci se comportau la această instituție ca adevărați stăpâni. Ei aveau conducerea tehnică și administrativă, ei aplicau regulamentele după ce tot ei le întocmiseră. „Directorul telegrafului din Moldova ce era până acum - arată Departamentul lucrărilor publice, caimacamului, în 1858 - adus anume cu scopul de a statornici în țară acest institut, era singura autorita de la care emana asemine aplicare a legiuirilor străine”. Toate birourile telegrafice districtuale erau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ca circulația telegramelor cu „entenții tulburătoare liniștii publice, precum și în contra guvernului i atentații criminale” să fie oprită. La 7 iulie 1857, s-a comunicat direcției centrale a telegrafiei că, „spre depărtarea a orice neadevărate vestiri ce se pot da prin telegraf de către fețe particularnice în timpul alegerilor de deputații [...], să scrie acei direcții a opri cu totul corespondențiile particulare în acest obiect, totodată să pune înainte acei direcții ca ori care depeși ce ar șopti în contra liniștei obștești, sau cu scop de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai mult, indubitabil. Ecoul Unirii din 1859 și reacția internațională au motivații ce nu țin numai de esența ansamblului evenimențial, al succesiunilor. Desigur, transmisia știrilor și circumstanțelor nu se opera cu repeziciunea și extinderea din era comunicațiilor radiofonice. Funcționa însă telegraful electric, nu peste tot și nu fără defecțiuni. Vârfurile conducătoare ale mișcărilor de eliberare națională receptau însă prompt seismele și meandrele politice, chiar și pe cele văduvite de valoare certă și profitabilă. Acei corifei aveau emisari și agenți plasați în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
accentul, pauza, ritmul, intensitatea: accentuarea corectă a cuvintelor, respectarea pauzelor în vorbire, ritmul vorbirii, intensitatea vocii Repetă după mine! (exersarea accentuării corecte a cuvintelor), Păcălitorul din cuvinte (actualizarea prin joc a formelor omografe: copii, copii; veselă, veselă; Andrei, Andrei), Jocul telegrafului/ Stop! (variante de joc centrate pe rolul pauzei în vorbire), Ne grăbim...ne relaxăm (diferențe de ritm al vorbirii), În împărăția lui Șopticel, Telefonul fără fir, Aproape departe, Ne jucăm cu...sonorul (diferențieri ale intensității cu care se pronunță pentru
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
și debutul său editorial. Debutase ca poet în 1935, în revista „Ortodoxia”, cu poezia Pământ și cer. A colaborat la „Vremea”, „Gândirea”, „Dacia rediviva” (cofondator), „Convorbiri literare”, „Gazeta literară”, „Credința” (Detroit), „Noi” (Detroit), „Destin” (Madrid), „Tribuna”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Albina”, „Luceafărul”, „Telegraful român” (Sibiu), „Magazin istoric” ș.a. I s-au acordat Premiul Uniunii Scriitorilor (1982), Premiul Opera Omnia al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor (2001). Lirica lui A. este dificil de încadrat într-o formulă de istorie literară ori în contextul poeziei
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
ca și alte vlăstare aristocrate, un utopic, teoretizând, printre altele, menirea intelectualului în viața unei societăți, necesitatea unei reforme morale întru regenerarea umanității. Constant a rămas numai în fervența urii lui față de țarism. La București lucrează în redacția ziarelor „Românul”, „Telegraful”, „Telegraful român”, „Corespondența română” ș.a., este funcționar la Arhivele Statului, conduce aproape trei decenii serviciul statistic al Primăriei, fiind, după 1900, și profesor de limba rusă la Școala superioară de război. Scriind în limba rusă și în română, A. nu
ARBORE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285415_a_286744]