61,456 matches
-
și intervenție vasculară, radiații pentru oncologie, radiobiologie, fizică etc. S-au ținut 237 de cursuri de Împrospătare (refresher) a cunoștințelor și 114 „multisessions”. În plus s-au expus 1735 de panouri de prezentare cu scop educativ și 712 postere cu teme științifice. Fără a fi prea tehnic și a intra În multe detalii (Catalogul evenimentului depășește bine 1000 de pagini!), trebuie să menționez câteva dintre cele mai interesante comunicări științifice prezentate la RSNA : Se crede că activitatea fizică Întărește articulațiile - câte
RSNA 2009. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_316]
-
frământat de multă vreme este legat de contaminarea cu plumb din praful care este inspirat 24 de ore pe zi. În unele țări praful este aproape inexistent, În altele... se găsește din belșug. Am scris și câteva eseuri pe această temă. Iată că problema este mai serioasă decât credeam, așa cum ne Învață și Vechiul Testament În variantele cu traduceri corecte - există și variante unde s-a evitat traducerea cu fatidicul element „plumbum”. În Vechiul Testament - Isaia, 1 /21-26 - paragraful 25 este scris clar
RSNA 2009. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_316]
-
familii, se orientează în zilele noastre către emigrare după școlarizarea temeinică efectuată în țară. Depre aceste fenomene îngrijorătoare s-au scris/spus multe fraze în ultimul deceniu. Dacă însă au curs pînă acum destule valuri de proteste în mass-media pe tema poluării solului și a apelor patriei, nu țin minte să fi auzit mai mult de două-trei voci ale lucrătorilor din acest domeniu al vieții oricărei societăți civilizate despre poluarea fonică. Fenomenul nu e, de astă dată, specific românesc, el atingînd
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
ar fi sfîșiat de dilema că una îi cer americanii și alta Uniunea Europeană. Nu e nici o sfîșiere - și americanii și europenii par vorbiți în privința corupției. Iar după ce ambasadorul american la București, vizat de dl Năstase, a dat un comunicat pe tema luptei împotriva corupției din România, secretarul general al PSD, dl Agathon, personaj vizat de ambasadorul Guest apropo de irosirea pe palmieri a banului public, a dat un răspuns „diplomatic” în locul premierului, aflat în vizită în Franța. Dacă vrea să vorbească
Bancuri proaste în contul României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13537_a_14862]
-
este pusă la loc de cinste în casa mea. Aspirația mea aș numi-o scenografie de stare. Aspir către un decor de stări, doresc crearea scenică a unei structuri de stări, a unor sisteme de stări. « Starea» reprezintă aspirația mea, tema meditațiilor mele scenice. Obișnuiesc chiar, în notele mele, ca un mod de lucru, să încerc să «enunț» stările, să mă apropii de o conceptualizare a lor... Schițez formulări ca «demnitatea sărăciei absolute» - Inima mea este pe înățimi de Saroyan - sau
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
și aduce în centrul discuției un artist complex cum este Paul Bortnovschi. Tehnica realizării cărții este aceea de a parcurge spațiile pe care domnia sa le-a populat: arhitectura teatrală, scenografia de teatru și film, studiile și publicistica lui Paul Bortnovschi, temele abordate în interviurile, nu foarte multe, acordate de-a lungul timpului, ciclurile de reflecții grafice la intersecția dintre scenografie, arhitectură, urbanism și land art, completînd toate acestea cu datele biografice, cu un prolog “poetic” și emoționant semnat de George Banu
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
în ultimul rând din Contimporanul, celebra revistă de avangardă românească înființată de Vinea în 1922 și care va continua să apară până în 1932. Cât privește tipologia articolelor, putem spune că publicistul care dublează poetul se simte mai mult atras de temele politice și sociale decât de cele literare. De altfel, și în revistele concepute anterior cu Tristan Tzara - Simbolul (1912) și Chemarea (1915) - îi lăsa acestuia din urmă grija umplerii paginilor culturale, el ocupându-se de partea „pragmatică”. Astfel, dacă citim
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
în revistele concepute anterior cu Tristan Tzara - Simbolul (1912) și Chemarea (1915) - îi lăsa acestuia din urmă grija umplerii paginilor culturale, el ocupându-se de partea „pragmatică”. Astfel, dacă citim volumul de față, vom constata că proporția între articolele pe teme literare și cele pe teme politice le avantajează în mod evident pe cele din urmă. Încă de când scria la Facla lui N.D. Cocea, Ion Vinea se vroia un pamfletar acerb, verva sa combativă cheltuindu-se cu precădere în direcția liberalilor
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
Tristan Tzara - Simbolul (1912) și Chemarea (1915) - îi lăsa acestuia din urmă grija umplerii paginilor culturale, el ocupându-se de partea „pragmatică”. Astfel, dacă citim volumul de față, vom constata că proporția între articolele pe teme literare și cele pe teme politice le avantajează în mod evident pe cele din urmă. Încă de când scria la Facla lui N.D. Cocea, Ion Vinea se vroia un pamfletar acerb, verva sa combativă cheltuindu-se cu precădere în direcția liberalilor, „în tot ce se chemă
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
de Roman (în perioada 1928-1932) își dublează pamfletele ad-personam cu pamflete ad-rem, demascând fără rezerve, în tușe îngroșate până la refuz, confuzia și vacarmul zilelor parlamentare sau atmosfera tenebroasă a tripoului scriitorilor români. Când spunem că articolele lui Ion Vinea pe teme literare din perioada menționată sunt mai puțin numeroase, nu trebuie să pierdem din calcul faptul că nici intervalul cuprins nu este unul dintre cele mai generoase din literatura noastră. Suntem imediat după primul război mondial, departe încă de febra anilor
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
noi căruia cu drag și numai când nu era de față, îi ziceam Herșale Ostropoler. (Mult mai târziu, proprietar de mai multe imobile pe mirifice meleaguri mediterano-atlantice, nu m-a invitat. Paza bună...). Față de refuzul de a antama cel puțin tema, mi-am dat seama că nici el, nici ceilalți nu sesizau că, în caz de reușită, întreprinderea noastră ar fi fost considerată un gest de tinerească afirmație. Spre a salva ultima șansă, am insistat: „Dacă am face-o, n-am
Scriitorul terorist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13541_a_14866]
-
atât de neînsemnat episod al anului 1948 dacă, citind deunăzi un număr recent din revista Luceafărul, nu aș fi avut plăcuta surpriză de a-mi găsi numele într-o amplă discuție purtată între d-nii Marian Popa și Marius Tupan, pe teme scriitoricești, cu apăsate trimiteri la neobositul Adrian Păunescu. Se întreba, retoric, dl. Marian Popa, de ce nu au atras și nu atrag alți scriitori mase de români? Mircea Zaciu, bunăoară, sau Augustin Buzura, sau Ioan Bogdan Lefter sau Barbu Cioculescu? Mai
Scriitorul terorist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13541_a_14866]
-
planete aflată la ora redefinirilor dureroase. Reactivarea plină de fervoare a C.N.S.A.S.-ului are, așadar, multe șanse de a rămâne o furtună într-un pahar cu apă. Deși vinovăția securiștilor și a păpușarilor comuniști ar putea fi o excelentă temă electorală, nici una din formulele politice vizibile nu se prea grăbește s-o folosească. Ar fi și destul de greu: pentru covârșitoarea lor majoritate o astfel de abordare ar echivala cu un grosolan act de masochism, din care, culmea, nici măcar n-ar
Grămăjoara de amprente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13562_a_14887]
-
și admirația față de înaintași nu poate decît să dăuneze privirii din interior a epocii - condiție esențială a unei reconstituiri epice și nu doar sentimentale a acesteia. Există o dimensiune carnavalescă în romanul Danei Dumitriu, care nu ține atît de frecventa temă a lumii ca spectacol, cît de un mod specific de a percepe realitatea, caracterizînd, fără excepție, toate personajele, de la „modista” Fany Tippi, la Sașa și Ion Ghica însuși; atmosfera carnavalescă este întreținută prin aspectele exterioare ale vieții mondene din Bucureștii
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
2000, Oratoriul „Scăderea-n sondaj” în mi minor, opus 57*) pentru fluier, creație dedicată da capo al co(a)da PSD-ului. Drept urmare, Dan Matei Agathon, Octav Cozmâncă și încă vreo câțiva au interpretat în grup Aria calomniei pe o temă de casă de Adrian Năstase - primă audiție. Urmează procesul. În virtutea frumoaselor noastre tradiții, domnul ministru Dan Nica a anunțat la Tv o posibilă majorare a abonamentelor la telefon, cam către 350 de mii de lei per abonat. Sociologii, politologii, istoricii
Teleștiri de vacanță by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13558_a_14883]
-
o scrie. Nu mică va fi mirarea cititorilor când vor constata că cele două cărți comunică nu doar prin adunarea unor foști scriitori excentrici readuși în discuție după 1989, ci și prin structura lor. Înainte de a prezenta articolele strict la temă, autorul simte nevoia didactică de a recapitula contextul literaturii române postbelice în capitole simetrice intitulate Poezia/proza anilor ’60-’90. Privire de ansamblu, în care sunt adunate aceleași articole pentru ambele cărți (câteva în plus în volumul dedicat târgoviștenilor), cu
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
și bucurându-mă pentru reușita lui Adrian Mihalache în a performa pe propria piele separarea sufletului de trup - operație ce, zic eu, necesită un înalt grad de autocunoaștere - nu pot să justific ușurința (gender - free) cu care este abordată o temă nu doar controversată, ci și grea de semnificație politică. Nu văd nici o definiție de lucru a pornografiei, nici o discutare sistematică a ei. În plus, nu mi se pare că “literatura mare, «adevărată» pierde prin evitarea pornografiei” (pag. 288), pentru simplul
Pe filiera pornografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/13567_a_14892]
-
Mazzucco e și critic și autor dramatic (piesa Una palida felicità - Un anno nella vita di Giovanni Pascoli, scrisă în colaborare cu Luigi Guarnieri, a primit medalia de aur pentru dramaturgie italiană). Romanul distins acum cu Premiul Strega are ca temă emigrația italiană în America, la începutul secolului XX și e povestea bunicului scriitoarei, Diamante Mazzucco, cel care, fugind de sărăcia de acasă, ajunge la New York în 1903, împreună cu verișoara lui, Vita. Mizeria și aventurile emigranților italieni de acum un secol
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
în America, la începutul secolului XX și e povestea bunicului scriitoarei, Diamante Mazzucco, cel care, fugind de sărăcia de acasă, ajunge la New York în 1903, împreună cu verișoara lui, Vita. Mizeria și aventurile emigranților italieni de acum un secol constituie o temă evitată de prozatorii din Italia, fiindcă memoria colectivă a resimțit emigrația ca o rușine. „Ceea ce frapează în Vita - scrie „Corriere della Sera” - este amploarea documentării nu doar asupra celor zece ani petrecuți de Diamante la New York, ci și a vieții
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
bufeuri de încîntare, frisoane de plăcere și un soi de speranță confuză, speranța slugii năpăstuite, băgate în seamă și răcorite prin osîndirea verbală a stăpînului nemilos”. Strivită sub lespedea poncifurilor limbii de lemn și a lozincilor repetate pînă la delir, tema patriei a cunoscut cîteva încercări de reanimare, precum „festivalul național” Cîntarea României, care „a legalizat, în fond, decesul fervorii patriotice”, înlocuind arta cultă cu cea „populară” (ajustată și adusă la zi!) și Cenaclul Flacăra, condus de Adrian Păunescu, care l-
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
context mai larg și cam greu verificabil, poate chiar credibil: S-a întâmplat ceva similar și într-o literatură mult mai puternică decât cea românească, în cea postsovietică. (Ce exemplu distrugător!) (...) la fel cum latino-americanii propulsau, la ora gloriei lor, tema dictaturii.” Dacă dl B. s-a gândit, între alții, și la G.G. Marquez sau Vargas Llosa, îndrăznesc să afirm că în scrierile amândurora, care nu sunt puține, iar de valoare nici nu mai discutăm, și poate în întreaga literatură sud-americană
Un debut... fulminant? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13599_a_14924]
-
că își trăiește viața simplu și curat citindu-și rugăciunile zilnice după o cărticică străveche. Un tânăr mult întârziat căruia îi este cu desăvârșire indiferentă strictețea totuși a folosirii apostrofului. Vorbirea despre moarte, pe de altă parte, atingerea de această temă și câțiva termeni asimilați din aceeași cărticică și care au ieșit demult din uz, mă întăresc în suspiciunea mea de a nu lua în seamă micul truc, justificat și iertat, al omului în vârstă ce scrie poezii a căror șansă
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13603_a_14928]
-
etnie. I se va răspunde, cu pondere, că și exterminarea, în aceleași condiții de bestialitate, a miriade de oameni, pe criteriul luptei de clasă, duce la similitudine, în ciuda diferențelor de loc, stil - și altele. Când te gândești că, pe aceeași temă, un analist de forța președintelui republicii noastre a călcat în străchini, chiar în inima statului Israel și anume în calitate oficială, nu se poate să nu înmânăm diploma eroinei de cursă scurtă - acordând, totuși, dlui Iliescu scuza că se afla
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
tipare, în principal tendința partidului de a-și aservi creația pe care n-a încetat niciodată a o socoti drept „o rotiță și un șurub” al angrenajului său politic-administrativ. Ceea ce recunoaște fără echivoc dl Negrici: „De altfel (...) o parte din temele ideologice mai vechi - supuse unor nuanțări, unor transfuzii și unor operații chirurgicale - au rămas în circulație și niciodată nu au fost abandonate de autorități, oricît de puțină atenție au trezit criticilor de prestigiu. Proza, în special, a fost aleasă să
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
p. 9). Poate părea bizar (domiciliul forțat este totuși domiciliu forțat), dar perioada Tescani a fost una fastă pentru gînditorul Andrei Pleșu. Viața vreme de mai multe luni în mijlocul naturii i-a oferit eseistului căi noi de abordare a unor teme din cărțile sale anterioare (în special, firește, Pitoresc și melancolie, dar și Minima moralia). Experiența Tescani a readus în mintea autorului relația dintre spirit și natură, superb exemplificată în Pitoresc și melancolie prin comentariile legate de acel Philosophenweg (Drumul Filozofilor
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]