942 matches
-
cu influențe negative asupra structurii. În vederea asigurării unei bune adaptări școlare încă înainte de intrarea copilului în școală în clasa I, trebuie analizat dacă și în ce măsură el este pregătit pentru însușirea scris-cititului și calculului. Timizii, mai ales cei înceți și slabi temperamental daca nu sunt sprijiniți cum trebuie de către cineva este competent și la momentul oportun riscă să devină elev cu dificultăți școlare. Afectivitatea stimulează în mod normal capacitatea de adaptare, îndeplinind un rol stenic în depășirea dificultăților școlare. Gama tulburărilor afective
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
sursă de putere, prestigiu și respect, cât și o măsură a succesului în viață. De asemenea, ei consideră că banii pot cumpăra timpul, atunci când este vorba de situați cu termene limite. Această dimensiune este determinată parțial de latura biologică și temperamentală (Bajcar și Gasiorowska, 2004 apud Gasiorowska, 2008) și de educația de acasă (Gasiorowska, 2008) Exemplu item: Folosesc banii pentru a influența oamenii să facă diverse lucruri pentru mine. NEÎNCREDEREA Neîncrederea sau sensibilitatea față de prețuri este o atitudine față de bani relevantă
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
la copii: îndrăzneala, independența, originalitatea. Ca orice fenomen de o deosebită complexitate, cum este creativitatea, pentru manifestarea lui, este necesară prezența unui ansamblu de factori care intercondiționează reciproc: -factori intelectuali ( gândire creatoare, imaginație creatoare); -factori nonintelectuali( motivația, factorii voluntari) -factori temperamentali și caracteriali Cercetările mai vechi și mai noi acordă locul întâi factorilor de ordin intelectual. Această prioritate este ușor explicabilă, deoarece spiritul nu poate opera în gol, ci presupune prealabile achiziții realizate prin cunoașterea directă (percepții) sau indirectă (gândire) și
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
considerare a unei „corespondențe organice între latura social obiectivă, determinată de natura și complexitatea sarcinilor care alcătuiesc conținutul diferitelor sfere de activitate socială și al diferitelor funcții și planul subiectiv-psihologic care este rezultantă a cunoștințelor, deprinderilor, priceperilor, aptitudinilor și trăsăturilor temperamental caracterologice de care individual dispune în vederea îndeplinirii funcției sociale cu care a fost investit”2. Concepția și conduita profesorului corelată și de grupul școlar care se află într-o situație educativă specifică, însoțită de un climat psiho social particular. Astfel
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
întrebarea „ce e de făcut când nu mai e nimic de făcut?“ nu se mai pune, atunci abia înseamnă că nu mai e nimic de făcut. Despre destin. Secvența „de depășit-de atins“ Limita interioară este expresia peratologică a determinărilor psihogenetice (temperamentale) care conferă identitatea și fondul de personalitate proprii fiecărui individ. Limita interioară desemnează „natura din noi“ - sistemul de limite constitutiv - ca premisă a oricărei existențe umane. * Limita de depășit este limita interioară resimțită ca neajuns și introdusă într-un sistem
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
la copil un mod de conduită aparte. Negativismul se prezintă ca o tulburare în sfera activității caracterizate printr-o rezistență pasivă sau activă la solicitările externe sau interne într-un mod oarecum automatizat., Este posibil să se confunde uneori încăpățânarea temperamentală, ca expresie a modalității de reacție a persoanei la stimuli inadecvați, cu negativismul etico-social care exprimă opoziții pur caracteriale față de normele morale. Evident, această însușire negativă a cara cterului este în cea mai mare parte consecința deficiențelor de ordin educativ
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ca și cum didactogeniile ar putea fi altceva decît psihogenii. I.Străchinaru împarte factorii etiologici în două, și anume: l)factori organici (privind constituția, urmele suferințelor encefalului și ale corpului) și 2) factori psihopedagogici (privind structura psihologică a personalității sub aspectul însușirilor temperamentale și al formării trăsăturilor de caracter prin influența mediului familial și extrafamilial ). 2.4.3.Factori organici În această lucrare devierile de conduită sunt studiate ca fiind predominant psihogene, structurate prin permanentizarea unor abateri de la normele etico-sociale. Nu putem trece
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
1300 dintre ei, adică mai mult de 36%. Abaterile de conduită ale copilului insuficient dezvoltat intelectual sunt deosebite de devierile de conduită ale copiilor normali mintal. Kurt Schneider <footnote I.Străchinaru, Devierile de conduită la copii footnote> analizând rolulul trăsăturilor temperamentale în constituirea manifestărilor caracteriale, pune în evidență la caracteriali trăsături afectiv-temperamentale relativ rudimentare, insuficient înnobilate cu conținut relațional social adecvat. Unele conduite reprobabile ale copilului caracterial se pot structura datorită reacției explozive sau instabilității sale, dar ele, conduitele respective pot
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
fost făcute din cele mai vechi timpuri. Unii sunt rapizi, emotivi, tumultuoși, dinamici, alții sunt mai lenți, își păstrează calmul, nu au izbucniri necontrolate. Toate aceste particularități aparțin atât activităților intelectuale și afectivității, cât și comportament exterior. Trăsăturile și tipurile temperamentale sunt cea mai accesibilă și mai ușor constatabilă latură a personalității. G. Allport arăta că temperamentul se referă la fenomenele caracteristice firii unui individ, la înțelegerea susceptibilității sale la stimuli emoționali, la forța și rapiditatea răspunsurilor sale precum și la calitatea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
temperamentul se referă la fenomenele caracteristice firii unui individ, la înțelegerea susceptibilității sale la stimuli emoționali, la forța și rapiditatea răspunsurilor sale precum și la calitatea dispoziției și la particularitățile fluctuante. S. Rubinstein considera temperamentul latura dinamico- energetică a personalității. Diferențele temperamentale au fost explicate frecvent prin particularitățile anatomo-fiziologice. Galenus și Hypocrat, medici ai antichității, au încercat să explice temperamentul prin modul în care sunt amestecate humorile organice, una din cele patru dominând, de unde și denumirile care s-au păstrat: coleric, sangvin
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ereditar al temperamentului a fost întărit și de cercetările lui Pavlov care considera temperamentul “constitutiv organic”. În cursul vieții temperamentul suportă toate influențele dezvoltării celorlalte componente ale personalității dobândind astfel o trăsătură psihologică putându-se vorbi de compensarea unor trăsături temperamentale, sau mascarea altora. Temperamentul și tipul de activitate nervoasă sunt nespecifice în sensul că nu pot fi apreciate după anumite valori, din punct de vedere estetic, moral, intelectual, nu se poate vorbi de temperamente bune sau rele, de temperament superior
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
caracteristic azi oricărei activități. Prezența permanentă a întrecerii atât la învățarea elementelor componente în combinarea lor, dar mai ales în timpul jocului favorizează dezvoltarea acestei trăsături și sporește interesul copiilor. Jocul este important pentru că prin el copilul se manifestă corespunzător particularităților temperamentale, cunoștințelor tehnice specifice nivelului de vârstă. În concluzie, trebuie subliniat că importanța aplicării jocului în pregătirea sportivă în educație și instruire derivă din faptul că o serie de trăsături cum ar fi inițiativa, creativitatea, competitivitatea, spiritul de colectiv se pot
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
într-o măsură, le sunt echivalenți. Unul dintre tipologii germani, Kretschmer, separă poeții (care sunt leptosomi și predispuși la schizofrenie) de romancieri (care sunt picnici din punctul de vedere al structurii fizice și maniaci-depresivi sau "cicloizi" din punct de vedere temperamental). Există fără îndoială o pereche tipologică alcătuită din ..posedați", adică din 121 poeții care lucrează automat sau sub presiunea propriilor lor obsesii și viziuni .profetice și din "creatorii" adică din scriitorii care sunt în primul rând niște meșteșugari instruiți, pricepuți
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
fugă de lume: el vrea să o cucerească și simultan să evadeze din ea. Este ceea ce face în fiecare tablou prietenul nostru Mihai Dascălu, pentru noi și pentru sine. Pictura naivă pe care o stăpânește cu dezinvoltură, i se potrivește temperamental, rezultatul purtându-ne într-o lume cu personaje simpatice și întâmplări familiare. Cu un simț al observației bine dezvoltat, dl. Dascălu reușește să devină un fin povestitor al cotidianului sătesc și nu numai. Mânuiește pensula cu măiestria căpătată pe parcursul anilor
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
școlare de natură emoțională există un blocaj în dezvoltarea afectivă a copilului, cu influențe negative asupra structurii sale cognitive, care dereglează raporturile elevului cu școala, generând un dezechilibru de natură predominant afectivă. Astfel, timizii, mai ales cei înceți și slab temperamentali, dacă nu sunt sprijiniți cum trebuie de către cine este competent și la momentul oportun, riscă să devină elevi cu dificultăți școlare. Afectivitatea stimulează în mod normal capacitatea de adaptare, îndeplinind un rol stenic în depășirea dificultăților și insucceselor școlare. Uneori
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
colegi; - memoria: memorează rapid, durata păstrării cunoștințelor fiind medie; reproduce cunoștințele cu dificultate; - imaginația: manifestată în joc și în activitățile artistice; - gândirea: slab dezvoltată; capacitate redusă de utilizare a operațiilor gândirii; - limbajul: vocabular sărac; predomină limbajul dialogat; - trăsături de personalitate: - temperamental: impulsiv, instabil, agresiv; - emotivitate: nu este emotiv;dispoziții afective: vesel, uneori trist, trece repede de la o stare la alta; - însușiri aptitudinale: rezolvă cu erori și consumă mult timp, investind multă energie. c) Cauze pedagogice:supraîncărcarea numărului de elevi din clasă
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
învățare pot fi realizate prin cooperare. Sarcinile de învățare pot fi unitare pentru întregul grup sau diferențiate pentru membrii acestuia. În cadrul grupului de lucru, fiecare copil și educatoare aduce cu sine cunoștințe, interese și experiențe, precum și trăsături de personalitate proprii (temperamentale, aptitudinale, caracteriale), aspect ce diversifică activitatea. Prin apartenența sa la grup, copilul este supus influențelor, normelor și modelelor de comportare. Este imperios necesar ca educatoarea să ajute copilul să se simtă important și respectat, tratat cu seriozitate, simpatie; astfel, el
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
fugă de lume: el vrea să o cucerească și simultan să evadeze din ea. Este ceea ce face în fiecare tablou prietenul nostru Mihai Dascălu, pentru noi și pentru sine. Pictura naivă pe care o stăpânește cu dezinvoltură, i se potrivește temperamental, rezultatul purtându-ne într-o lume cu personaje simpatice și întâmplări familiare. Cu un simț al observației bine dezvoltat, dl. Dascălu reușește să devină un fin povestitor al cotidianului sătesc și nu numai. Mânuiește pensula cu măiestria căpătată pe parcursul
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
într-o unică perspectivă, ca nimeni altul. Tânărul scriitor și-a deschis un drum propriu și sigur, reținând doar experiența unor nuvele și schițe ale lui Emil Gârleanu, și, împărtășind realismul lui Maupassant, modalitate artistică față de care se simțea atras temperamental. În același sens, se explică pasiunea sa pentru viziunea realistă din lumea rurală a scrierilor unui Balzac, Tolstoi, Flaubert, Zola și în deosebi, Reymont. Înlăturarea lirismului, plasarea în timp și spațiu mai exactă a faptelor „adevărate", spre deosebire de povestirile sadoveniene antebelice
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Procesele afecticve reflectă relațiile între subiect și obiect sub formă de trăiri atitudinale. D. Temperamentul este dimensiunea dinamico-energetică a personalității care se exprimă cel mai pregnant în conduită, fiind cea mai ușor constatabilă latură a personalității. Nu există vreun tip temperamental inapt pentru creație, dar în funcție de domeniul de afirmare, este posibil ca un tip temperamental să predomine. Particularitățile temperamentale influențează stilul activității creatoare (continuu sau în salturiă ceea ce se răsfrânge asupra productivității și eficienței. E. Caracterul - ansamblul de atitudini direcționate divers
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
Temperamentul este dimensiunea dinamico-energetică a personalității care se exprimă cel mai pregnant în conduită, fiind cea mai ușor constatabilă latură a personalității. Nu există vreun tip temperamental inapt pentru creație, dar în funcție de domeniul de afirmare, este posibil ca un tip temperamental să predomine. Particularitățile temperamentale influențează stilul activității creatoare (continuu sau în salturiă ceea ce se răsfrânge asupra productivității și eficienței. E. Caracterul - ansamblul de atitudini direcționate divers: către sine, alții , către muncă, norme și valori. Puterea de muncă, perseverența, răbdarea, conștiinciozitatea
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
a personalității care se exprimă cel mai pregnant în conduită, fiind cea mai ușor constatabilă latură a personalității. Nu există vreun tip temperamental inapt pentru creație, dar în funcție de domeniul de afirmare, este posibil ca un tip temperamental să predomine. Particularitățile temperamentale influențează stilul activității creatoare (continuu sau în salturiă ceea ce se răsfrânge asupra productivității și eficienței. E. Caracterul - ansamblul de atitudini direcționate divers: către sine, alții , către muncă, norme și valori. Puterea de muncă, perseverența, răbdarea, conștiinciozitatea, inițiativa, curajul, încrederea în
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
cu o structură afectivă aparte Îlipsa încrederii în sine, relaționare socială dificilă, dezechilibru emoțional, antagonism etc.) spre încălcarea normelor. Se conturează tot mai pregnant interesele, dorințele, necesitățile. în această perioadă are lor un intens proces de mascare a unor aspecte temperamentale. Copiii nestăpâniți, agitați, încep să se autocontroleze, să se autodisciplineze, iar cei caracterizați printr-o inerție a activității nervoase superioare, suferă permanent solicitări, sunt activați. Aceste schimbări pot declanșa o criză care influențează negativ comportamentul copilului. Cauzele care pot produce
ARTA DE A FI PĂRINTE by Tatiana Tudori () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93081]
-
oferim sau nu copilului nostru. Cea mai ușoară variantă pentru noi este aceea prin care ne impunem propriile păreri, impresii, dorințe, măsuri, idealuri. Trebuie însă să ținem cont și de impactul pe care îl are aceasta asupra celui mic: dacă, temperamental vorbind, este un copil maleabil, cooperant, mulțumit, va accepta destul de ușor faptul că îi impunem o regulă, de exemplu; dacă este însă un copil cu un temperament mai dificil, care se adaptează greu la schimbări, care acceptă cu greutate regulile
ARTA DE A FI PĂRINTE by Diana Cârcu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93083]
-
condiții de solicitare și stres, când autocontrolul poate slăbi și pot apărea manifestări de multe ori instinctuale. Urmărind o tipologie clasică, antrenorii se pot încadra în patru categorii principale, fiecare cu caracteristicile sale, cu aspecte pozitive și negative. Primul tip temperamental, cel al sangvinilor, este cel mai des întâlnit. Este vioi, mobil, face totul cu pasiune, reacționează puternic la toate evenimentele. Dinamic și activ, el nu este totdeauna perfect organizat și calculat, dar muncește mult și reușește să impulsioneze și pe
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]