1,062 matches
-
rîu că scena a poemului sau The Bard. Inițial Blake scrisese "Beth-Peor", apoi însă s-a răzgîndit și a trecut valea galeza Conway. (Cf. Damon, 1973, pp. 91-92). 43 (I, 483) Lot cuprinde și sensul de "destin" (și, prin urmare, temporalitate). 44 (I, 494) Station are sensul generic de "loc fix", mai înseamnă însă loc sfînt vizitat de pelerini în drumul spre Golgota (există 14 astfel de locuri care reprezintă locurile străbătute de Hristos în drumul spre Golgota; la catolici, sînt
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
doar o acțiune ce nu mai poate fi adusă înapoi în prezent, vede în ea doar ceea ce a trecut. Reflecția asupra a ceea ce a trecut este inepuizabilă. Ea se rătăcește în materialul pe care îl cercetează. Căci această istorie și temporalitatea prezentului nu se apropie deloc de trecut, ci are de-a face doar cu alt prezent. Trecutul rămâne inaccesibil unui prezent atâta vreme cât acesta, adică Dasein-ul, nu este el însuși istoric. însă Dasein-ul este în el însuși istoric, în măsura în care el este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în ceea ce privește libertatea cuvintelor, frazelor și textelor de a fi purtătoare de semnificație. în climatul cultural românesc al anilor ’70-’80, etatizarea timpului s-a materializat în protocronism, paradigma oficială a producerii de cunoaștere a regimului Ceaușescu. Dimensiunea timpului și a temporalității din specificul anchetei istorice i-a impulsionat pe protocroniști în a institui o manieră de concepere a timpului istoric, cu accent pus pe timpul primordial al națiunii. Pe de altă parte, etatizarea timpului în România socialistă a însemnat reconfigurarea modului de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în condiții de eficiență maximă. Viziunea integrativă asupra acestor roluri manageriale nu poate fi concepută în absența disponibilizării resurselor educaționale și manageriale. Principalele funcții sau roluri manageriale ale învățătorului vizează următoarele componente: planificarea; organizarea: pregătirea materialelor, dinamica activităților educaționale, analiza temporalității didactice; decizia educațională; controlul și evaluarea; consilierea. Planificarea nu se referă, cu necesitate, la alcătuirea unor documente scrise, cum ar fi planificarea calendaristică, ci ea regăsește: obiectivele prioritare ale etapei; resursele necesare atingerii obiectivelor; principalele acțiuni de întreprins. Ca o
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
București, 1996), Minciună, simulare, contrafacere. O perspectivă psihopedagogică (Polirom, Iași, 1996), Educația religioasă. Repere teoretice și metodice (Polirom, Iași, 1999), Educația. Dimensiuni culturale și interculturale (Polirom, Iași, 2000), Istoria pedagogiei. Idei și doctrine pedagogice fundamentale (Polirom, Iași, 2001), Timp și temporalitate în educație. Elemente pentru un management al timpului școlar (Polirom, Iași, 2002). A publicat de asemenea peste 100 de studii în volume colective și în reviste de specialitate. Din anul 1995 este membru al International Association for Intercultural Education (Suedia
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ansamblu existențial comportă o serie de caracteristici ce trebuie avute în vedere: potențialitatea de a intra în legătură sau în „sinergie” informațională cu un număr mare de parteneri, fiecare aducând cu sine percepții, poziționări și capitaluri informaționale noi; posibilitatea manevrării temporalității, prin compatibilizarea acesteia cu repere personale și cu constrângeri individuale. Cu această ocazie, timpul nu mai rămâne doar o realitate inexorabilă, strict obiectivă, ci devine o dimensiune relativ fluidă, manevrabilă subiectiv; valorizarea responsabilă a datului tehnic, care nu mai este
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
educația la distanță; - formarea deschisă și flexibilă, care pune accentul pe diversitatea rutelor de acces pentru cunoaștere sau competențe ale indivizilor sau grupurilor de învățare; - formarea asistată de multimedia; - formarea și/sau învățarea asincronă, prin relativizarea structurilor de formare la temporalitatea actorilor implicați; - formarea interactivă, care pune accentul pe procesul colectiv de învățare și formare; - formarea cooperativă, bazată pe interacțiunile dintre diferitele grupuri de educați, educatori, tutori; - baze de date educaționale, concepute ca instrumente de capitalizare, de resurse educative, în cea
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
emergența a noi principii și moduri de funcționare cooperativă, fundamentate pe practici ascendente, acentrate și decentrate, care nu mai depind de o instanță situată undeva la centru. Grație dispozitivelor cooperative implicate, se creează intervenția unor agenți eterogeni, hibrizi, purtători de temporalități și referențialuri diferite și care, în ultimă instanță, favorizează practicile autoorganizaționale. NTIC fac posibile interacțiuni noi între indivizi și grupuri. „Colecticielele” („colectivele de învățare”, neologism preluat din termenul francez collecti-cielle, el însuși un termen compus, derivat din collective și terminația
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pun în joc perspective pedagogice, care, în esența lor, nu sunt noi, dar se cer a fi redefinite, prin introducerea a noi constrângeri și responsabilități pentru educatori și educați. Integrarea într-o rețea, gestionarea în comun și totodată individuală a temporalității impun repoziționări din partea principalilor actori ai proceselor instructive (elevi, profesori, manageri, părinți, administratori, decidenți). Virtualizarea educației este indusă, din acest punct de vedere, de către dascăli, prin angajarea unei noi filosofii pedagogice, a unei ideologii didactice ce este resimțită mai întâi
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
își cunoaște imediat, direct esența sa constitutivă cea mai adâncă și anume Logosul, apriori-ul universal și dătător de sensuri. Ea se deosebește, în fine, și de interpretarea și explicitarea lui Heidegger, prin care comprehensiunea deja prealabilă (dar netematizată) a temporalității este adusă la lumina zilei, prinsă în plasa conceptelor existențiale și făcută transparentă prin limbaj și enunț"136. 1.1.6. Perspectivele științifice ale metodei dogmatice Formulele antinomice se întâlnesc destul de rar în știință. Aceasta deoarece știința, subordonându-se unui
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
rău. Când spiritul înclină către o metafizică aparent dualistă, cum se întâmplă în acest spațiu, nu se mai poate vorbi despre un anume început sau sfârșit al răului. El nu mai apare ca fiind de natura celor trecătoare doar, cu temporalitatea și insuficiența lor. Ca și nonexistența, nu ajunge niciodată ceva în felul unei lipse ori a unei iluzii. Dimpotrivă, simți că are o anumită subzistență, chiar dacă nu primă în ordinea ființei, o natură aparte și o esență ireductibilă în ea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și are drept obiect o realitate care, departe de a fi inteligibilă, ca realitatea vechii metafizici, este irațională sau suprarațională, dincolo de lumina intelectului, având totuși o lumină proprie. Această realitate metafizică, prezentă nemijlocit într-o experiență superioară, e Viața, Devenirea, Temporalitatea, Istorcitatea"702. Reprezentantul cel mai important al acestei metafizici este Henri Bergson. La el, intuiția este un fel de dilatare a intuiției sensibile, sentimentului, instinctului, pentru a face din ele o experimentare sau un contact direct și pozitiv cu absolutul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Éditions du Rocher, Paris, 1999. Isac, Dumitru, Cunoaștere și transcendență, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2003. Jaspers, Karl, Texte filosofice, Editura Politică, București, 1986. Joja, Athanase, "Adevăr formal, contradicție și sofisme în istoria logicii", în Probleme de logică, vol. X (Identitate, contradicție, temporalitate), Editura Academiei Române, București, 1993. Joja, Athanase, Logos și ethos, Editura Politică, București, 1967. Joja, Athanase, Studii de logică, vol. I, II, Editura Academiei, București, 1960, 1968. Jung, Carl Gustav, Tipuri psihologice, Editura Humanitas, București, 1997. Kant, Immanuel, Critica rațiunii pure
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
București, 1996. Sofronie, Arhimandrit, Rugăciunea experiența Vieții Veșnice, Editura Deisis, Sibiu, 2007. Stăniloae, Dumitru, Reflecții despre spiritualitatea poporului român, Editura Elion, București, 2001. Surdu, Alexandru, "Antitetică, dialectică negativă și antiologie la Platon", în Probleme de logică, vol. X (Identitate, contradicție, temporalitate), Editura Academiei Române, București, 1993. Surdu, Alexandru, "Aspecte moderniste ale filosofiei lui Blaga", în Meridian Blaga, vol. I, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000. Surdu, Alexandru, Confluențe cultural-filosofice, Editura Paideia, București, 2002. Surdu, Alexandru, Gândirea speculativă: coordonate istorico-sistematice, Editura Paideia, București
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și nu Adevărul ? Fiecare spionează pe fiecare, se atacă, se luptă, în loc să se ajute. La ce bun atîta risipă de resurse ? Văd state care au arme nucleare, dar poporul moare de foame. Oare chiar ați înnebunit ? Omul e supus oricum temporalității. Dacă i-a fost dată putere s-o folosească spre binele altora nu pentru a aduna averi și spinteca vieți. Viața și cunoașterea sunt realități de slujit, de la Dumnezeu la om, nu ignoranța și moartea. Viața și cunoașterea sunt trecătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
prin teorii tari. În cele mai multe discipline științifice avem doar scheme descriptive și explicative, năzuința oamenilor de știință de factură nomotetică fiind aceea de a „coagula” aceste scheme în jurul unui nucleu de propoziții de bază (Rotariu, 1994). 2. Ca raport de temporalitate față de cercetarea empirică, teoria (în sensul ei tare sau mai slab) se află în trei situații (care nu sunt neapărat în raport de exclusivitate): anterioritate, cercetarea empirică urmând să verifice (sau să „falsifice”, în termeni popperieni) teoria; emergență, teoria (conceptele
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
vin prin această lucrare cu o metodă calitativă din științele sociale deosebit de fecundă și mai ales foarte originală și sistematic-adaptată temei: metoda biografică. Metodă calitativă numită și istoria vieții sau povestea vieții, această metodă reconstruiește pentru fenomenele sociale studiate cadrele temporalității în paralel cu reconstrucția identitară în conexiune cu traiectoriile sociale. Trăirea și retrăirea devin elementele cele mai importante ale unei recompoziții narative în care contextual prind viață și anumite aspecte ale curgerii poveștii ce profilează fenomene sociale, descoperă cauzalități pierdute
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de părinți; plăcere; din plin; poftă de viață; pozitivism; prăjitură; pretutindeni; rai; rară; cam rar; rău; reacție; reciprocă; rîd; rîsete; roșu; sărut; scop; scumpă; scurtă; sens; simț; soț; strigăt; sublim; succes; suflet; suflet liniștit; sufletului; supărat; superbă; suprem; șoc; tandrețe; temporalitate; tort; totul; trai; de a trăi; trăiește; trecător; trist; trusă; ura; ură; vara; viața; victorie; vise; voință; o zi; zîmbește; zîmbet larg; 25 ani (1); 786/218/75/143/0 fier: tare (151); metal (95); dur (46); oțel (30); rugină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nostalgie; nu; nu am; nu e timp; obstacol; oftat; oportunitate; orb; parcurge; pasiune; părinți; pe loc; pentru; pîine; preț; prezent; program; rațional; răbdare; răcoros; realitate; rece; rezolvare; risipi; ritm; scurgere; scurt/pierdut; seara; secol; secundar; somn; sper; speranță; sunet; teamă; temporalitate; termen; timp; tinerețe; tot; tren; univers; urît; util; valoros; vast; vindecă; în zadar; zbor; zile (1); 781/199/83/116/0 tîrziu: noapte (248); devreme (121); seară (51); timp (26); noaptea (21); ceas (15); somn (15); seara (14); întîrziat (13
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a privi în urmă; problema; promovează; punte; ratare; rămîne; rău; răul; repejor; resemnare; rîu; salvare; sare; scapă; a schimba; scurge; se scurge; a se scurge; semafor; semeț; sfîrși; sfîrșit; simț; sta; pe stradă; stă; succes; supărarea; tace; tancul; tare; telenovelă; temporalitate; temporar; se termină; peste tot; totul; tramvai; traversa; trece; nu trece; trecere; trecută; trenul; tristețe; uitare; a uita; uită; umblă; ușor; uragan; vacanță; vama; vamă; vapor; vaporul; văzînd; văzut; vedea; vedere; a veni; veste; vindeca; vindecare; se vindecă; viteză; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
punere în prezență completă, a ceea ce ești în fiecare clipă. Asemenea unui alergător de viteză care trebuie să dea totul și aceasta la modul instantaneu. O asemenea dispoziție interioară este plină de paradoxalitate, căci neagă până la urmă tot ceea ce înseamnă temporalitate, istorie personală. Ceea ce a acumu¬lat omul în experiența sa anterioară, toată formarea sa, are o valoare relativă și secundă, este schela ce trebuie dărâmată odată ce a permis ajungerea la punctul din care este cu putință de făcut experiența lui
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
dărâmată odată ce a permis ajungerea la punctul din care este cu putință de făcut experiența lui „și acum”. Toate ale tale trebuie neîncetat să se concentreze într-un acum care prin instantaneitatea sa trece dincolo de timp, deși pornește mereu din temporalitate. Este descris aici efortul neîntre¬rupt de reluare a unei atitudini ce de fapt este întotdeauna cu desăvârșire irepetabilă, nu poate fi niciodată duplicată. Ea pur și simplu este sau nu este. Cam pe aceleași coordonate ar trebui înțeleasă și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
relația unui grup nominal cu un centru verbal) într-o manieră formală, Pesetsky și Torrego (2004, 2011)25 consideră că, pe lângă trăsături și alte trăsături nominale (trăsături de definitudine, de exemplu), grupurile nominale sunt înzestrate cu o trăsătură neinterpretabilă de temporalitate (uT)26. Verificarea acestei trăsături se face prin procedeul de ACORD introdus în §II.2.1. Astfel, definițiile structurale ale nominativului și acuzativului sunt cele din (36) și, respectiv, (37), iar Filtrul de caz din gramatica GB este rescris în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
centrul verbalizant v (39), Pesetsky și Torrego (2004) îmbogățesc structura lexicală a domeniul v prin introducerea proiecției TenseObjectP (TOP) (40) care are un dublu rol, semantic și sintactic. Din punct de vedere semantic, proiecția TOP plasează într-o relație de temporalitate subevenimentul exprimat de vP cu subevenimentul exprimat de VP. Din punct de vedere sintactic, TO (la fel ca TS, care exprimă temporalitatea principală a propoziției) este înzestrat cu trăsături nevalorizate, care se valorizează prin ACORD cu cel mai apropiat DP
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
un dublu rol, semantic și sintactic. Din punct de vedere semantic, proiecția TOP plasează într-o relație de temporalitate subevenimentul exprimat de vP cu subevenimentul exprimat de VP. Din punct de vedere sintactic, TO (la fel ca TS, care exprimă temporalitatea principală a propoziției) este înzestrat cu trăsături nevalorizate, care se valorizează prin ACORD cu cel mai apropiat DP din domeniul de c-comandă (complementul lui V). Astfel, prin ACORD, trăsăturile u ale centrului TO se satisfac și trăsătura uT a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]